43,150 matches
-
ale opere lor euripideice Bacchae (ed. E. Christian Kopff, 1982) și Supplices (ed. Christopher Collard, 1984). Și mai departe de standardele obișnuite ale paginii de titlu sînt aceste exemple, care ies În evidență prin di mensiuni și, mai ales, prin absența consemnării anului: M. TVLLI CICERONIS EPISTVLAE VOL. I EPISTVLAE AD FAMILIARES RECOGNOVIT BREVIQVE ADNOTATIONE CRITICA INSTRVXIT LODOVICUS CLAUDE PURSER COLLEGII SANCTAE ET INDIVIDVAE TRINITATIS IVXTA DVBLIN SOCIVS OXONII E TYPOGRAPHEO CLARENDONIANO HYGINI FABVLAE RECENSVIT, PROLEGOMENIS COMMENTARIO APPEN DICE INSTRVXIT H.
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
fata și băiatul nu vor fi suficient clarificați asupra sentimentelor lor reciproce. Adolescentul care a achiziționat propria autonomie motrică și mai specific controlului vărsării energetice a imaginii sale corporale va fi disponibil pentru trăirea acestei noi versiuni de „trăiri tonice”. Absența educației corporale metodice înapoiază ipotetic descrierea dată de experiența armonioasă care poate părea a se face idealizată. Adolescentul și școlarizarea. Funcția școlii în organizarea socială Adultul biologic la 18 ani cetățean, poate trece de la acest statut abstract de veritabil statut
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
se vorbește despre principiile învățării motrice și despre educația fizică, cum că antrenamentul inițial rapid este cel mai bun, datele care susțin acel argument sunt extrem de delimitate și provin din cercetările privind numai o categorie apropiată a îndemânărilor motrice. În absența unei bibliografii extinse care are de-a face cu acest subiect specific, se crede că liniile îndrumătoare subliniate mai sus, dacă sunt aplicate în mod înțelept, ar trebuie să-i servească bine profesorului. Ca niște concluzii generale privind cele trei
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
capilarele respective și lichidul interstițial), coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica unor procese metabolice (de exemplu consumul de O sau producția de CO2. Astfel, ecuația Fick aplicată pentru difuzia prin peretele capilar (în absența unui flux net de solvent transparietal) are forma PAs/t, unde P = coeficientul de permeabilitate, A = suprafața de schimb, s = diferența de concentratie, t = grosimea membranei. Factorii majori de care depinde difuzibilitatea sunt mărimea moleculei și liposolubilitatea sa. Difuziunea este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare. Diverse condiții patologice sunt însoțite de modificări ale jugulogramei. In fibrilația atrială dispare unda a datorită absenței unei sistole atriale eficace. In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de unda pozitivă R (de regurgitare), unda v fiind mai amplă; undele c, R, v se pot contopi într-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fi foarte rapid, rata lor de descărcare putând urmări chiar și micile modificări ale gazelor respiratorii din sânge în cursul ciclului respirator. Chemoreceptorii periferici sunt responsabili pentru toate creșterile ventilației care au loc în organism ca răspuns la hipoxemie; în absența acestor receptori hipoxemia severă deprimă centrii respiratori prin efect direct asupra centrilor respiratori. Reacția chemoreceptorilor periferici la variațiile pCO2 este mai puțin importantă decât cea a chemoreceptorilor centrali. De exemplu, când unui subiect normal i se administrează un amestec gazos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
populație de neuroni are rolul de a termina sau de a inhiba inspirul și astfel reglează volumul inspirator și secundar frecvența respiratorie. Rolul acestui centru este doar de regla fin ritmul respirator, deoarece un ritm normal poate exista și în absența acestui centru. Cortexul și alte zone ale creierului Respirația este sub control voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară, care va stimula ventilația. Răspunsul la efort In cursul efortului ventilația crește prompt, iar în timpul efortului susținut poate ajunge la nivele foarte înalte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a tubului distal și a întregului tub colector este determinată de reglarea hormonală prin intermediul arginin-vasopresinei, denumită și hormon antidiuretic sau ADH. În prezența unei secreții bazale de ADH de către nucleii hipotalamici, aceste segmente tubulare sunt permeabile pentru apă, dar în absența acestuia, sunt practic impermeabile. 25.2.5. Tubul colector medular Deși tubii colectori medulari reabsorb mai puțin de 10% din apă, la nivelul lor se realizează procesarea finală și de aceea au un rol de maximă importanță în determinarea cantității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Sistemul Renină-Angiotensină Secreția de aldosteron la nivelul zonei granuloase a corticosuprarenalei funcționează ca un sistem de acord fin al eliminărilor de sodiu, deoarece la nivelul tubului distal și colector cea mai mare parte a sodiului a fost deja reabsorbit. În absența totală a aldosteronului, cca 2% din sodiul filtrat (35 g Na/zi) nu se mai reabsoarbe, ci este eliminat urinar, împreună cu o cantitate echivalentă de apă. In condițiile în care secreția de aldosteron este înaltă, practic tot sodiul ajuns la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în sine cu dimensiunea etică, morală, axiologică a metafizicii creștine, pentru care creația (manifestarea) exterioară este expresia întrupării în act a binelui suprem. Răul nu este înțeles, în această duală alternativă, ca aparținînd lui Dumnezeu, ci ca "neant", ca o "absență a binelui din spațiul creației", ca o lipsă "a ceea ce ar trebui să fie; tot ce este e bun atîta cît este (esse et bonum convertuntur), deoarece esse e în întregime de la Dumnezeu" [Kolakowski, 1993:44]. Sau, urmărindu-l din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lui Dumnezeu însuși? Sau, în termenii lui Hegel spus, se definește, printre altele, Dumnezeu și ca o expresie a "unității și luptei contrariilor"? Cu siguranță că da, ar trebui să răspundem, pe de o parte, urmînd logica acestei dialectici: în absența ei nimic în afara existenței unui Dumnezeu "în sine", niciodată manifest nu ar mai fi fost posibil să fie. Pe de altă parte, în consens cu dogmatica creștină, deducem că dacă, în calitate de "prim principiu nematerial", Dumnezeu trebuie să fie "perfect la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cîteva considerații devin nu numai posibile, ci și necesare. 1.2.1. Slăbiciunile facerii Instituirea cuplului de actori între care o comunicare devine activă pare a fi condiția sine-qua-non a oricărei semioze; căci, nu putem vorbi de comunicare reală în absența subiecților ei. Existența dintotdeauna a "Celui Dintîi", a acelui "CINE?" pe care îl simțim pulsînd înapoia tuturor lucrurilor Domnul Dumnezeu a fost succedată, în urma unei cascade de acte creatoare, de apariția "celui din urmă": creatura umană, numită după natura substanțială
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
basm popular pentru a releva uimitoarea lor corespondență cu momentele scenariului biblic. Pentru a nu fi acuzați de afirmații "înșelătoare", pur speculative sau fără de suport empiric, să le luăm consemnăm în manieră comparativă pe primele nouă [Propp, 1970:30-42]: 1) absența (plecarea de acasă a eroului, înstrăinarea, moartea etc.) poate fi simbolic echivalată cu creația însăși (cu exterioritatea, cu alteritatea lui Dumnezeu în creatură, cu jertfirea); 2) interdicția (eroului i se specifică o poruncă interdictivă) se regăsește în imperativul adresat omului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
altele presupun procedee și instrumente speciale medicale sau/și tehnologice (cum ar fi, de exemplu, "detectorul de minciuni"). O analiză mai subtilă o presupune analiza semnelor relaționale (respectiv a semnificațiilor lor), printre care se numără semnele: (epistemo)logice (invaliditate, incoerență, absența veridicității etc., în consens cu criteriile deja formulate), psiho-afective (tensiune sufletească, stres etc.), sociologice (degradare a relațiilor sociale, izolare) etc. Avînd în vedere multitudinea de semne pe care minciuna le generează cu mai mult sau mai puțină evidență, în măsură
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fie considerată un program cuprinzător în cadrul semioticii generale". Avînd în vedere interdependența dintre conceptele de adevăr și minciună, atenția considerabilă pe care Habermas și alți membri ai școlii de la Frankfurt au acordat-o conceptului de adevăr pare disproporționată comparativ cu absența oricărui fel de atenție critică ce ar fi trebuit acordată înșelăciunii, deși aceasta este antonimul adevărului. Putem chiar să spunem că jocurile de limbaj propuse de Habermas (1970; vezi de asemenea McCarthy 1973) sînt asemănătoare șahului, unde toate piesele se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un om onest trimis în străinătate să mintă în beneficiul țării sale" (Smith 1907: 49; Walton 1951:92-93). În această privință lumea diplomației nu se deosebește prea mult de cea a spionajului, căreia deseori îi dă o aură de respectabilitate. Absența încrederii reciproce poate duce la o mulțime de minciuni, fiecare încercînd să-l păcălească pe celălalt, însă prezența încrederii nu implică neapărat inexistența minciunii. În relații apropiate, încrederea reciprocă poate asigura o bună colaborare între păcălitori și păcăliți, în scopul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
spuse de americani vietnamezilor sau la cele spuse de vietnamezi americanilor, ci și la minciuni spuse de ofițeri ai armatei Statelor Unite concetățenilor (cf. Ekman 1992: 306-308; Wise 1973). Deși, atunci cînd privesc în urmă, majoritatea americanilor nu condamnă aceste minciuni, absența atitudinii dezaprobatoare a americanilor față de încercările unor americani de a-și înșela concetățenii a fost demonstrată în mod dramatic în 1987. Lt.-col. Oliver North, USMC, își apăra cu mîndrie decizia sa de a-i minți pe membrii Congresului Statelor Unite
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
infracțiunea de sperjur, declarațiile făcute sub jurămînt au continuat să fie asociate posibilității de intervenție a justiției divine. Mai tîrziu, atitudinea sceptică față de veridicitatea mărturiilor nedepuse sub jurămînt a ajuns să se datoreze libertății persoanei de a spune orice și absența unei invocări a justiției divine (cf. Spencer și Flin 1990:49-55). Depunerea jurămîntului de către acuzat are o istorie mai complicată. Acuzații anglo-saxoni își susțineau nevinovăția prin jurămînt, iar tribunalele medievale îi interogau tot sub jurămînt. Star Chamber a abuzat de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
legislativ". Drept urmare, cînd propunerile Comitetului au fost puse în practică în sistemul de legi, depunerea jurămîntului nu a fost afectată cu nimic. În unele jurisdicții ale statelor americane și în alte tribunale europene, acuzatul are voie să depună mărturie în absența prestării jurămîntului, încît să nu fie mai tîrziu pedepsit pentru sperjur (Freedman 1975:31; Wigmore 1976: s.1826). Alți martori ar putea ține cont de posibilele pedepse ale justiției pămîntene și divine; însă interesul acuzatului de a minți ar fi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
am format o impresie greșită, însă este doar vina noastră și nu a ei. Pentru ca o înșelătorie să aibă loc, cărțile trebuie falsificate în mod deliberat. În capitolul 9 vom discuta legătura între romane și înșelătorie. Pe de altă parte, absența cărților care induc în eroare nu înlătură posibilitatea de a păcăli; popoarele care nu au o elită de literați au, totuși, în schimb, o anumită percepție a trecutului și poate interveni o oarecare desincronizare între punctul lor de vedere și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Falsificările sînt minciuni scrise, iar intenția conștientă de a înșela poate fi mai degrabă atribuită unui falsificator decît unui orator analfabet care oferă o versiune proprie asupra arborelui genealogic; acesta din urmă crede cu mai multă sinceritate în ceea ce spune. Absența unor texte scrise reduce drastic posibilitatea de a dezminți versiuni oficiale asupra trecutului prin confruntarea lor cu dovezi aparținînd contemporaneității. Borofsky (1987:144) comentează că: atunci cînd înregistrăm tradiții în cărți, noi, ca antropologi care privim subiectul din afară, contribuim
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
rîndul lor că soțul ei nu o înșela. În această privință situația lui R2 era complet diferită de cea a emigrantului libanez, menționată în capitolul 6, ale cărui rude i s-au alăturat, pretinzînd că soția nu-l înșelase în absența lui. Lipsa unor prieteni sau rude care ar fi susținut atitudinea nesinceră a lui R2 explică sentimentele ei de neputință: Mă simțeam total incapabilă de a ține situația sub control... Ceea ce avea să se întîmple depindea numai de el... Simțeam
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ea spune că oamenii se plîngeau rareori că au fost mințiți. Se sublinia întotdeauna faptul că din moment ce mințitul implica prezența a două tabere, sarcina de a descoperi adevărul îi revenea persoanei păcălite. Această repartizare oarecum neobișnuită a responsabilității poate explica absența sancțiunilor pentru minciună în comunitatea Quechua. Majoritatea observațiilor asupra minciunilor spuse de copii provin, desigur, din culturi în care aceste sancțiuni sînt puse în practică; absența lor rămîne probabil nesemnalată. Multe populații consideră anumite minciuni spuse de copii ca fiind
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
descoperi adevărul îi revenea persoanei păcălite. Această repartizare oarecum neobișnuită a responsabilității poate explica absența sancțiunilor pentru minciună în comunitatea Quechua. Majoritatea observațiilor asupra minciunilor spuse de copii provin, desigur, din culturi în care aceste sancțiuni sînt puse în practică; absența lor rămîne probabil nesemnalată. Multe populații consideră anumite minciuni spuse de copii ca fiind grave, iar altele ca fiind inofensive sau acceptabile. Îndemnurile explicite de a minți adresate copiilor rămîn probabil tot nesemnalate, deși se pare că ele erau frecvente
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]