13,403 matches
-
cărui studiu impune, pentru fiecare aplicație în parte, o serie de ipoteze simplificatoare. Ipoteza fundamentală în mecanica fluidelor este aceea a continuității: la scara de studiu a fenomenului, care este una macroscopică, toate funcțiile atașate proprietății de curgere (viteze, presiuni, densități etc.) sunt de clasă C1 (funcții continue și derivabile) pe domeniul considerat, cu excepția unor suprafețe de discontinuitate. Fluidele se consideră a fi medii continuu deformabile și izotrope, posedând un set de proprietăți care caracterizează comportamentul lor real. Forțele care se
Mecanica fluidelor () [Corola-website/Science/309561_a_310890]
-
manifestă în mecanica fluidelor se clasifică în două mari categorii: forțe masice și forțe de suprafață. În interiorul fluidelor nu se pot să exercita decât eforturi de compresiune, nu și de tracțiune sau de forfecare. Principalele proprietăți fizice ale fluidelor sunt: densitatea, temperatura, vîscozitatea, compresibilitatea, presiunea, tensiunea superficială, capilaritatea. Din punct de vedere istoric, bazele mecanicii fluidelor au fost puse utilizând modelul de "fluid ideal". Fluidele ideale sunt medii omogene și continue, fără vîscozitate, adică nu opun rezistență la deformare. Ulterior, a
Mecanica fluidelor () [Corola-website/Science/309561_a_310890]
-
numărul de particule în unitatea de volum.Într-un model simplificat, se consideră că plasma este alcătuită din atomi de un singur fel, ioni proveniți din ionizarea acestora, având o singură sarcină elementară pozitivă, și electroni. Întrucât plasma este neutră, densitatea ionilor, formula 1, va fi egală cu cea a electronilor, formula 2. Concentrația plasmei, notată cu formula 3, se definește ca fiind egală cu numărul de particule încărcate, electroni sau ioni, din unitatea de volum. Există o strânsă corelație între concentrație și cvasineutralitatea
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
concentrația sarcinilor electrice și de modul în care acestea sunt distribuite. Într-o plasmă omogenă, câmpul este constant sau nul. În momentul în care apar separări locale ale sarcinilor, acestea generează un câmp electric suplimentar care tinde să restabilească echilibrul densităților de sarcină pozitivă și negativă. Spre exemplu, într-o plasmă de laborator cu o concentrație de formula 4, pentru perturbații de 1% de la cvasineutralitate, câmpul electric poate avea valori de ordinul sutelor de V/cm. Gradul de ionizare, formula 5 reprezintă raportul
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
volum Debye trebuie să fie mult mai mare decât 1. Modelul uniparticulă ia în considerare mișcarea unei particule reprezentative din plasmă. Se neglijează efectele relativiste, cele cuantice și, cu unele excepții, gravitația. Poate fi folosit pentru a descrie plasmele cu densități mici, necolizionale. Concentrațiile fiind mici, se pot neglija interacțiunile dintre particule. Mișcarea particulelor încărcate se studiază pe baza ecuației diferențiale a mișcării unde formula 28, formula 29, și formula 30 reprezintă masa, viteza, respectiv, sarcina particulei, iar formula 31 și formula 32, intensitatea câmpului electric
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
de ionizare al gazului și tipul descărcării. Se produce la valori mici ale curentului electric. Concentrația plasmei este, de asemenea, mică, lumina emisă neputând fi observată cu ochiul liber. De aceea se numește și descărcare Townsend întunecoasă. În acest caz, densitatea de sarcină a electronilor și ionilor pozitivi din interior nu influențează distribuția câmpului electric dintre electrozi.. Creșterea intensității curentului determină acumulări de sarcină spațială și modificarea distribuției câmpului electric, acesta având valori mai mari la electrozi decât în interiorul descărcării. Cu
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
regiuni, una de ionizare, situată în câmpul electric intens, și una de drift, în care sarcinile electrice create se deplasează spre celălalt electrod. Este întâlnită și în natură, spre exemplu, în timpul furtunii, în jurul paratrăsnetelor (focul Sfântului Elmo). Este caracterizat prin densități mari de curent (10 A/cm ). Forma arcuită a coloanei de plasmă este datorată încălzirii gazului din coloană și apariției unei mișcări de convecție a acestuia. Continuitatea curentului electric la suprafața catodului este asigurată prin emisia termoelectronică. Arcul electric este
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
a deplasării capetelor de la o pistă oarecare la alta. Motorul de antrenare este dispozitivul care rotește discul. Viteza normală de rotație este fie de 300, fie de 360 rpm, în funcție de tipul de unitate. Unitatea de 5 1/4 inch de densitate mare (HD) este singura care se rotește la 360 rpm; toate celelalte, incluzând unitățile de 5 1/4 inch cu dublă densitate (DD), 3 1/2 inch DD, 3 1/2 inch HD și 3 1/2 inch cu densitate
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
fie de 300, fie de 360 rpm, în funcție de tipul de unitate. Unitatea de 5 1/4 inch de densitate mare (HD) este singura care se rotește la 360 rpm; toate celelalte, incluzând unitățile de 5 1/4 inch cu dublă densitate (DD), 3 1/2 inch DD, 3 1/2 inch HD și 3 1/2 inch cu densitate foarte mare (ED), se rotesc la 300 rpm. Aceasta este o viteză destul de mică față de o unitate de hard-disc, ceea ce ne ajută
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
densitate mare (HD) este singura care se rotește la 360 rpm; toate celelalte, incluzând unitățile de 5 1/4 inch cu dublă densitate (DD), 3 1/2 inch DD, 3 1/2 inch HD și 3 1/2 inch cu densitate foarte mare (ED), se rotesc la 300 rpm. Aceasta este o viteză destul de mică față de o unitate de hard-disc, ceea ce ne ajută să înțelegem de ce unitățile de dischetă au rate de transfer mult mai mici. Totuși, această viteză scăzută permite
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
încerca să folosească aceste resurse (ceea ce ar genera un conflict). Spre deosebire de interfața IDE, controlerul unității de dischetă nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani. Practic, singurul lucru care s-a schimbat este viteza lui maximă. La fel cum densitatea și capacitatea dischetelor a crescut de-a lungul timpului, a trebuit să crească și viteza controlerului. Aproape toate controlerele de dischetă din calculatoarele existente în prezent oferă viteze de până la 1 Mbit/s, ceea ce înseamnă că pot lucra cu toate
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
Total sectoare disponibile 5.726 2.847 1.426 2.371 708 630 351 313 Total clustere disponibile 2.863 2.847 713 2.371 354 315 351 313 Unitățile de 3 1/2 inch și 1,44 MB cu densitate mare (HD) au apărut inițial la IBM în linia de produse PS/2 introdusă în 1987. Imediat după aceea, majoritatea celorlalți distribuitori de calculatoare au început să ofere aceste unități ca opțiune în sistemele lor. Acest tip de unitate continuă
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
gestionarea fișierelor, lăsând numai 1.423,5 KB de spațiu propriu-zis pentru stocarea fișierelor. Unitatea lucrează la 300 rpm și, de fapt, este obligată să se învârtă la această viteză pentru a funcționa corect cu controllerele de mare și mică densitate existente. Pentru a folosi rata de date de 500 KHz (valoarea maximă pentru cea mai mare parte a controllerelor de dischetă standard de densitate mare și mică), aceste unități trebuie să se învârtă cu maximum 300 rpm. Dacă unitățile ar
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
să se învârtă la această viteză pentru a funcționa corect cu controllerele de mare și mică densitate existente. Pentru a folosi rata de date de 500 KHz (valoarea maximă pentru cea mai mare parte a controllerelor de dischetă standard de densitate mare și mică), aceste unități trebuie să se învârtă cu maximum 300 rpm. Dacă unitățile ar folosi turația mai mare, de 360 rpm, a unităților de 5 1/4 inch, ar trebui să reducă numărul de sectoare pe pistă la
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
de 5 1/4 inch și 1,2 MB, iar unitățile de 1,2 MB se învârt de exact 1,2 ori mai repede decât cele de 1,44 MB. Ratele de date folosite de ambele tipuri de unități de densitate mare sunt identice și compatibile cu aceleași controllere. De fapt, deoarece aceste unități de 3 1/2 inch de densitate mare pot funcționa la rata de date de 500 KHz, un controller care poate accepta o unitate de 1,2
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
2 ori mai repede decât cele de 1,44 MB. Ratele de date folosite de ambele tipuri de unități de densitate mare sunt identice și compatibile cu aceleași controllere. De fapt, deoarece aceste unități de 3 1/2 inch de densitate mare pot funcționa la rata de date de 500 KHz, un controller care poate accepta o unitate de 1,2 MB și 5 1/4 inch poate accepta și unitățile de 1,44 MB. Unitățile de 2,88 MB și
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
succes la marele public, deși practic toate sistemele din prezent au suport încorporat pentru ele. Sistemele de operare DOS versiunea 5.0 și Windows 95 sau o versiune mai nouă acceptă unitățile de 2,88 MB. Pentru a atinge uriașa densitate liniară de 36 de sectoare pe pistă, unitatea de 2,88 MB cu densitate foarte înaltă (extra high-density sau ED) folosește o tehnică numită înregistrare verticală. Această tehnică mărește densitatea prin magnetizarea ariilor perpendicular pe suprafața de înregistrare. În esență
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
ele. Sistemele de operare DOS versiunea 5.0 și Windows 95 sau o versiune mai nouă acceptă unitățile de 2,88 MB. Pentru a atinge uriașa densitate liniară de 36 de sectoare pe pistă, unitatea de 2,88 MB cu densitate foarte înaltă (extra high-density sau ED) folosește o tehnică numită înregistrare verticală. Această tehnică mărește densitatea prin magnetizarea ariilor perpendicular pe suprafața de înregistrare. În esență, prin așezarea verticală a domeniilor magnetice și stivuirea lor latură lângă latură, densitatea dischetei
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
acceptă unitățile de 2,88 MB. Pentru a atinge uriașa densitate liniară de 36 de sectoare pe pistă, unitatea de 2,88 MB cu densitate foarte înaltă (extra high-density sau ED) folosește o tehnică numită înregistrare verticală. Această tehnică mărește densitatea prin magnetizarea ariilor perpendicular pe suprafața de înregistrare. În esență, prin așezarea verticală a domeniilor magnetice și stivuirea lor latură lângă latură, densitatea dischetei crește enorm. Tehnologia pentru producerea capetelor care pot efectua înregistrarea verticală, sau perpendiculară, exista de mai
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
cu densitate foarte înaltă (extra high-density sau ED) folosește o tehnică numită înregistrare verticală. Această tehnică mărește densitatea prin magnetizarea ariilor perpendicular pe suprafața de înregistrare. În esență, prin așezarea verticală a domeniilor magnetice și stivuirea lor latură lângă latură, densitatea dischetei crește enorm. Tehnologia pentru producerea capetelor care pot efectua înregistrarea verticală, sau perpendiculară, exista de mai multă vreme; dar saltul tehnologic major nu îl constituie capetele, și nici măcar unitatea; ceea ce este deosebit este suportul. Discurile obișnuite au particule
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
sectoare pe pistă, rezultând o capacitate formatată de 720 KB. Sistemele compatibile PC au folosit unitățile de 720 KB și 3 1/2 inch DD în princhpal în sistemele din clasa XT, pentru că aceste unități funcționează cu orice controller de densitate mică. Unitățile se învârt la 300 rpm și, prin urmare, necesită o rată de date a controllerului de numai 250 KHz pentru a funcționa corespunzător. Această rată de date este aceeași cu a unităților de dischetă de 360 KB, ceea ce
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
funcționa corespunzător. Această rată de date este aceeași cu a unităților de dischetă de 360 KB, ceea ce înseamnă că orice controller care acceptă o unitate de 360 KB acceptă și unități de 720 KB. Unitatea de 1,2 MB de densitate mare a apărut inițial în sistemul IBM AT, introdus în august 1984. Unitatea necesita utilizarea unui nou tip de dischetă pentru a obține capacitatea formatată de 1,2 MB, dar putea totuși să citească și să scrie (deși nu întotdeauna
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
în sistemul IBM AT, introdus în august 1984. Unitatea necesita utilizarea unui nou tip de dischetă pentru a obține capacitatea formatată de 1,2 MB, dar putea totuși să citească și să scrie (deși nu întotdeauna foarte bine) dischetele de densitate mică, de 360 KB. Unitatea de 1,2 MB și 5 1/4 inch înregistra în mod normal 80 de cilindri de câte două piste, începând cu cilindrul 0, dinspre exteriorul discului.Oprimă diferență față de unitatea de 5 1/4
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
360 KB. Unitatea de 1,2 MB și 5 1/4 inch înregistra în mod normal 80 de cilindri de câte două piste, începând cu cilindrul 0, dinspre exteriorul discului.Oprimă diferență față de unitatea de 5 1/4 inch de densitate mică este capacitatea de a înscrie de două ori mai mulți cilindri în aproximativ același spațiu. Această proprietate singură ar sugera că discheta va avea o capacitate dublă, însă fiecare pistă este înregistrată în mod normal cu 15 sectoare de
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
însă fiecare pistă este înregistrată în mod normal cu 15 sectoare de câte 512 octeți fiecare, sporind și mai mult capacitatea de stocare. De fapt, aceste unități stochează aproape de patru ori mai multe date decât dischetele de 360 KB. Creșterea densității pentru fiecare pistă a necesitat folosirea unor dischete speciale, cu un suport modificat, destinat să facă față acestui tip de înregistrare. Pentru că aceste discuri erau inițial scumpe și greu de găsit, mulți utilizatori au încercat să folosească incorect dischete de
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]