12,672 matches
-
și ulterior acestuia. Se crede că acest lucru se datorează faptului că războiul a afectat mediul înconjurător în diverse moduri. Diferite tipuri de denga s-au răspândit în zone neatinse până atunci. Pentru prima dată s-a observat la bolnavi febra hemoragică denga. Această formă acută a fost raportată pentru prima dată în insulele Filipine în 1953, ajungând ca în anii 1970 forma hemoragică a febrei denga să fie cauza majoră a decesului în rândul copiilor. Atât bazinul Pacific cât și
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
au răspândit în zone neatinse până atunci. Pentru prima dată s-a observat la bolnavi febra hemoragică denga. Această formă acută a fost raportată pentru prima dată în insulele Filipine în 1953, ajungând ca în anii 1970 forma hemoragică a febrei denga să fie cauza majoră a decesului în rândul copiilor. Atât bazinul Pacific cât și Americile au fost afectate. Cazurile de sindrom de șoc al febrei hemoragice denga au fost raportate pentru prima dată în America Centrală și America de Sud în 1981
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
dată în insulele Filipine în 1953, ajungând ca în anii 1970 forma hemoragică a febrei denga să fie cauza majoră a decesului în rândul copiilor. Atât bazinul Pacific cât și Americile au fost afectate. Cazurile de sindrom de șoc al febrei hemoragice denga au fost raportate pentru prima dată în America Centrală și America de Sud în 1981. În această perioadă medicii au observat că persoanele care au avut virusul denga tip 1 erau, câțiva ani mai târziu, victimele infecției denga tip 2. Nu
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
cu denga care trebuia să meargă cu grijă. Este totuși posibil ca cuvântul spaniol să provină de la cuvântul din swahili și nu invers. Alții consideră că numele "denga" provine din Indiile Vestice unde se spune că sclavii ce sufereau de febra denga aveau o poziție de stat în picioare și de mers asemănătoare unui "dandy". Din această cauză boala a fost numită și "febra dandy." Numele de "febră a oaselor rupte" a fost folosit pentru prima dată de Benjamin Rush, medic
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
Alții consideră că numele "denga" provine din Indiile Vestice unde se spune că sclavii ce sufereau de febra denga aveau o poziție de stat în picioare și de mers asemănătoare unui "dandy". Din această cauză boala a fost numită și "febra dandy." Numele de "febră a oaselor rupte" a fost folosit pentru prima dată de Benjamin Rush, medic și Părinte Fondator al Statelor Unite ale Americii. În 1789 Rush a folosit numele de "febră a oaselor rupte" într-un raport despre declanșarea în 1780
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
denga" provine din Indiile Vestice unde se spune că sclavii ce sufereau de febra denga aveau o poziție de stat în picioare și de mers asemănătoare unui "dandy". Din această cauză boala a fost numită și "febra dandy." Numele de "febră a oaselor rupte" a fost folosit pentru prima dată de Benjamin Rush, medic și Părinte Fondator al Statelor Unite ale Americii. În 1789 Rush a folosit numele de "febră a oaselor rupte" într-un raport despre declanșarea în 1780 a febrei denga în
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
unui "dandy". Din această cauză boala a fost numită și "febra dandy." Numele de "febră a oaselor rupte" a fost folosit pentru prima dată de Benjamin Rush, medic și Părinte Fondator al Statelor Unite ale Americii. În 1789 Rush a folosit numele de "febră a oaselor rupte" într-un raport despre declanșarea în 1780 a febrei denga în Philadelphia. În raport, Rush a folosit în cea mai mare parte denumirea mai formală "febra bilioasă remitentă". Termenul de "febră denga" nu a fost în general
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
Numele de "febră a oaselor rupte" a fost folosit pentru prima dată de Benjamin Rush, medic și Părinte Fondator al Statelor Unite ale Americii. În 1789 Rush a folosit numele de "febră a oaselor rupte" într-un raport despre declanșarea în 1780 a febrei denga în Philadelphia. În raport, Rush a folosit în cea mai mare parte denumirea mai formală "febra bilioasă remitentă". Termenul de "febră denga" nu a fost în general folosit până după 1828. Înainte de 1828 se foloseau diverse denumiri pentru această
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
Părinte Fondator al Statelor Unite ale Americii. În 1789 Rush a folosit numele de "febră a oaselor rupte" într-un raport despre declanșarea în 1780 a febrei denga în Philadelphia. În raport, Rush a folosit în cea mai mare parte denumirea mai formală "febra bilioasă remitentă". Termenul de "febră denga" nu a fost în general folosit până după 1828. Înainte de 1828 se foloseau diverse denumiri pentru această boală. De exemplu, denga a fost numită și "febra oaselor rupte" și "la denga." Alte denumiri au
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
1789 Rush a folosit numele de "febră a oaselor rupte" într-un raport despre declanșarea în 1780 a febrei denga în Philadelphia. În raport, Rush a folosit în cea mai mare parte denumirea mai formală "febra bilioasă remitentă". Termenul de "febră denga" nu a fost în general folosit până după 1828. Înainte de 1828 se foloseau diverse denumiri pentru această boală. De exemplu, denga a fost numită și "febra oaselor rupte" și "la denga." Alte denumiri au fost folosite pentru stadiul acut
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
în cea mai mare parte denumirea mai formală "febra bilioasă remitentă". Termenul de "febră denga" nu a fost în general folosit până după 1828. Înainte de 1828 se foloseau diverse denumiri pentru această boală. De exemplu, denga a fost numită și "febra oaselor rupte" și "la denga." Alte denumiri au fost folosite pentru stadiul acut al febrei denga, de exemplu, " purpura trombocitopenică infecțioasă ", "febra hemoragică filipineză," "thailandeză," și "singaporeză." Febra denga este provocată de virusul cu același nume. În sistemul de clasificare
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
nu a fost în general folosit până după 1828. Înainte de 1828 se foloseau diverse denumiri pentru această boală. De exemplu, denga a fost numită și "febra oaselor rupte" și "la denga." Alte denumiri au fost folosite pentru stadiul acut al febrei denga, de exemplu, " purpura trombocitopenică infecțioasă ", "febra hemoragică filipineză," "thailandeză," și "singaporeză." Febra denga este provocată de virusul cu același nume. În sistemul de clasificare și nomenclatura virusurilor, virusul denga face parte din familia "Flaviviridae", genul "Flavivirus". Din această familie
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
după 1828. Înainte de 1828 se foloseau diverse denumiri pentru această boală. De exemplu, denga a fost numită și "febra oaselor rupte" și "la denga." Alte denumiri au fost folosite pentru stadiul acut al febrei denga, de exemplu, " purpura trombocitopenică infecțioasă ", "febra hemoragică filipineză," "thailandeză," și "singaporeză." Febra denga este provocată de virusul cu același nume. În sistemul de clasificare și nomenclatura virusurilor, virusul denga face parte din familia "Flaviviridae", genul "Flavivirus". Din această familie fac parte și alte virusuri care pot
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
diverse denumiri pentru această boală. De exemplu, denga a fost numită și "febra oaselor rupte" și "la denga." Alte denumiri au fost folosite pentru stadiul acut al febrei denga, de exemplu, " purpura trombocitopenică infecțioasă ", "febra hemoragică filipineză," "thailandeză," și "singaporeză." Febra denga este provocată de virusul cu același nume. În sistemul de clasificare și nomenclatura virusurilor, virusul denga face parte din familia "Flaviviridae", genul "Flavivirus". Din această familie fac parte și alte virusuri care pot provoca boli în rândul oamenilor. De
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
provocată de virusul cu același nume. În sistemul de clasificare și nomenclatura virusurilor, virusul denga face parte din familia "Flaviviridae", genul "Flavivirus". Din această familie fac parte și alte virusuri care pot provoca boli în rândul oamenilor. De exemplu, virusul febrei galbene, virusul West Nile, virusul encefalitei St. Louis, virusul encefalitei japoneze, virusul encefalitei de căpușă, virusul bolii Kyasanur forest și virusul febrei hemoragice Omsk aparțin tot familiei"Flaviviridae". Cele mai multe dintre aceste virusuri sunt răspândite de țânțari sau căpușe. Virusul denga
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
Din această familie fac parte și alte virusuri care pot provoca boli în rândul oamenilor. De exemplu, virusul febrei galbene, virusul West Nile, virusul encefalitei St. Louis, virusul encefalitei japoneze, virusul encefalitei de căpușă, virusul bolii Kyasanur forest și virusul febrei hemoragice Omsk aparțin tot familiei"Flaviviridae". Cele mai multe dintre aceste virusuri sunt răspândite de țânțari sau căpușe. Virusul denga este transmis (răspândit) mai ales de țânțarii "Aedes" și, în special de tipul de țânțar "Aedes aegypti". De regulă, acești țânțari trăiesc
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
cu cel al animalelor. În plus, el preferă să își depună ouăle în rezervoarele de apă construite de oameni. Virusul denga poate fi răspândit și prin produse de sânge infectat și prin donarea de organe. Dacă o persoană bolnavă de febra denga donează sânge sau un organ, persoana care primește sângele sau organul respectiv riscă, la rândul său, să se îmbolnăvească. Incidența bolii este crescută în anumite țări, cum ar fi Singapore. În aceste țări, 1,6 - 6 transfuzii din 10
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
Boala denga poate prezenta risc vital în cazul persoanelor care suferă de boli cronice, precum diabetul zaharat și astmul bronșic. Atunci când un țânțar înțeapă o persoană, saliva țânțarului pătrunde în pielea persoanei înțepate. Dacă țânțarul este purtător al bolii, virusul febrei denga se găsește și în saliva acestuia. Așadar, în momentul când țânțarul înțeapă o persoană, virusul pătrunde în pielea persoanei înțepate, odată cu saliva țânțarului. Virusul se fixează de și pătrunde în leucocitele persoanei înțepate. (Leucocitele sunt cele care ajută organismul
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
organismul să lupte împotriva pericolelor, precum infecțiile). În timp ce leucocitele circulă prin organism, virusul se reproduce (se înmulțește). Leucocitele reacționează, producând în cantități mari proteine de semnalizare (așa-numitele citokine), precum interleukinele, interferonii și factorii de necroză tumorală. Aceste proteine cauzează febră, simptome asemănătoare celor de gripă și dureri puternice, specifice bolii denga. Dacă persoana suferă de o infecție severă (gravă), virusul se reproduce mult mai rapid în organismul acesteia. Deoarece virusul circulă în cantități mult mai mari, mult mai multe organe
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
suficient sânge. De asemenea, măduva osoasă devine incapabilă să producă suficiente trombocite, indispensabile pentru coagularea adecvată a sângelui. În absența unui număr suficient de trombocite, persoana este mai predispusă să prezinte probleme de sângerare. Sângerarea reprezintă o complicație gravă a febrei denga (una dintre cele mai îngrijorătoare probleme cauzate de această boală). Aproximativ 80% dintre persoanele (sau 8 din 10 persoane) infectate cu virusul denga nu prezintă niciun tip de simptome sau prezintă doar simptome moderate (cum ar fi o ușoară
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
denga (una dintre cele mai îngrijorătoare probleme cauzate de această boală). Aproximativ 80% dintre persoanele (sau 8 din 10 persoane) infectate cu virusul denga nu prezintă niciun tip de simptome sau prezintă doar simptome moderate (cum ar fi o ușoară febră). Aproape 5% dintre persoanele infectate (sau 5 din 100 persoane) prezintă forme mai severe ale bolii. Pentru un număr foarte mic dintre acestea, boala prezintă risc vital. Simptomele apar la 3 - 14 zile de la expunerea la virusul denga. Cel mai
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
severe ale bolii. Pentru un număr foarte mic dintre acestea, boala prezintă risc vital. Simptomele apar la 3 - 14 zile de la expunerea la virusul denga. Cel mai frecvent însă, simptomele apar după 4 - 7 zile. Astfel, dacă o persoană prezintă febră sau alte simptome după o perioadă mai mare de 14 zile de la revenirea dintr-o zonă în care cazurile de febră denga sunt frecvente, cel mai probabil că persoana respectivă nu este bolnavă de febra denga. Copiii bolnavi de febră
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
expunerea la virusul denga. Cel mai frecvent însă, simptomele apar după 4 - 7 zile. Astfel, dacă o persoană prezintă febră sau alte simptome după o perioadă mai mare de 14 zile de la revenirea dintr-o zonă în care cazurile de febră denga sunt frecvente, cel mai probabil că persoana respectivă nu este bolnavă de febra denga. Copiii bolnavi de febră denga dezvoltă, în cele mai multe dintre cazuri, simptome asemănătoare răcelii saugastroenterocolitei (cunoscută și sub numele de răceală la stomac; de exemplu, vărsături
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
Astfel, dacă o persoană prezintă febră sau alte simptome după o perioadă mai mare de 14 zile de la revenirea dintr-o zonă în care cazurile de febră denga sunt frecvente, cel mai probabil că persoana respectivă nu este bolnavă de febra denga. Copiii bolnavi de febră denga dezvoltă, în cele mai multe dintre cazuri, simptome asemănătoare răcelii saugastroenterocolitei (cunoscută și sub numele de răceală la stomac; de exemplu, vărsături și diaree). Cu toate acestea, copiii sunt mai predispuși să dezvolte complicații ale bolii
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
febră sau alte simptome după o perioadă mai mare de 14 zile de la revenirea dintr-o zonă în care cazurile de febră denga sunt frecvente, cel mai probabil că persoana respectivă nu este bolnavă de febra denga. Copiii bolnavi de febră denga dezvoltă, în cele mai multe dintre cazuri, simptome asemănătoare răcelii saugastroenterocolitei (cunoscută și sub numele de răceală la stomac; de exemplu, vărsături și diaree). Cu toate acestea, copiii sunt mai predispuși să dezvolte complicații ale bolii. Simptomele clasice ale febrei denga
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]