12,450 matches
-
Partidului Național-Țărănesc și Național-Liberal. Nu toți membrii erau, însă, comuniști. Printre ei se afla și Gheorghe Tătărescu, fost premier și lider al unei grupări liberale disidente. Oricum, implicarea lui în mișcările antisemite și faptul că în război fusese de partea germanilor îl compromiteau atît de mult încît nu mai putea fi decît o marionetă docilă pentru cei de stînga. Mai existau și alți disidenți, membri ai Partidului Liberal și ai celui țărănesc, dar nici unul care să se opună conducerii comuniste. Una
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin care-și rezervau 40% din producția de petrol pentru fiecare din următorii 6 ani. Ulterior, sovieticii au construit o conductă directă între Ploiești și Odessa, folosind în acest scop material dintr-o conductă Ploiești-Giurgiu, situată pe Dunăre, ce aparținuse germanilor 231. Washingtonul și Londra au protestat împotriva confiscării utilajelor petroliere de către Moscova, susținînd că acestea aparțin companiilor petroliere britanice și americane și că fuseseră luate ilegal de către germani. Sovieticii au ignorat aceste plîngeri pînă la tratatul încheiat în ianuarie cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acest scop material dintr-o conductă Ploiești-Giurgiu, situată pe Dunăre, ce aparținuse germanilor 231. Washingtonul și Londra au protestat împotriva confiscării utilajelor petroliere de către Moscova, susținînd că acestea aparțin companiilor petroliere britanice și americane și că fuseseră luate ilegal de către germani. Sovieticii au ignorat aceste plîngeri pînă la tratatul încheiat în ianuarie cu Bucureștiul, cînd au convenit să nu mai scoată utilaje petroliere din companiile occidentale, deși susțineau că aceste bunuri sînt o captură legală de război 232. La începutul lunii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
confiscat o nouă cantitate de utilaje. La obiecțiile Departamentului de Stat, aceștia au asigurat din nou Washingtonul că nu au luat decît ceea ce considerau ei a fi un surplus de utilaje și acele instalații care fuseseră aduse în România de către germani, pe vremea ocupației naziste. Sovieticii susțineau că toate utilajele confiscate au însemne germane, că firma Româno-Americană nu le achitase și că acestea fuseseră destinate terenurilor petrolifere din Baku. Așadar, toate materialele cădeau sub incidența Articolului 7 din Armistițiu, fiind "captură
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ele prevăzute în Articolul 10 din Armistițiu. România era obligată să suporte cheltuielile de întreținere pentru toate trupele sovietice de pe teritoriul românesc. În primele zece luni ale Armistițiului, România plătise deja aproximativ 800 miliarde de lei. Ironia era că înfrîngerea germanilor nu făcuse decît să sporească datoriile țării. Din Articolul 10, sovieticii deduceau că Bucureștiul trebuie să suporte cheltuielile impuse de retragerea Armatei Roșii către patrie, prin România. Ca urmare, datoriile Bucureștiului față de Moscova, conform Articolului 10, aveau să depășească în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
predea o serie de bunuri din Germania și țările-satelit ale acesteia ca "trofee" de război. Problema consta în a distinge materialele din Germania de celelalte, mai ales cînd era vorba de mult rîvnitele utilaje petroliere. Sovieticii argumentau prin faptul că germanii deținuseră cea mai mare parte din utilaje și, ca urmare, erau o "pradă" legitimă de război. Reprezentanții britanici și cei americani, încurajați de cei din industria petrolului, au adus argumente contrare. Ambele puteri occidentale doreau restituirea utilajelor petroliere confiscate sau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proprietate americană și au adus cîteva dosare care dovedeau scoaterea utilajelor din țară. Ei au propus, de asemenea, ca sovieticii să pregătească liste asemănătoare, pentru a se identifica posesorii de drept ai materialelor confiscate. Utilajele aparțineau ori Companiei Româno-Americane ori germanilor, caz în care sovieticii erau pe deplin îndreptățiți să le ia în stăpînire ca pe o "captură" de război. A treia întrunire s-a dovedit a fi critică. Pe 6 septembrie, sovieticii le-au cerut americanilor să prezinte o documentație
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noile documente. Fără prea multă tragere de inimă, Melbourne și Ferguson au acceptat încă o întrevedere. După un interval de opt luni, pe 12 iunie 1947, Comisia s-a întrunit din nou. Sovieticii se mențineau pe poziție. Utilajele petroliere aparțineau germanilor și, prin urmare, Uniunea Sovietică le putea lua în stăpînire ca "pradă" de război. Ferguson a anunțat că întrucît sovieticii refuzaseră să prezinte vreun document prin care să dovedească legitimitatea confiscării bunurilor respective, delegația americană refuză să mai participe la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o astfel de tactică ar putea fi dăunătoare. Naționalismul era o sabie cu două tăișuri, care, pe lîngă faptul că stîrnea sentimente antisovietice, dezbina chiar popoarele înseși. Ungurii erau împotriva slavilor și a românilor, slovacii împotriva cehilor, iar polonezii împotriva germanilor. Aceste conflicte puteau crea o serie de probleme operaționale pentru propaganda americană. Un exces de naționalism putea "periclita obiectivele urmărite de Statele Unite pentru perioada de după eliberare"695. În CSN 174 se accepta realitatea dominației militare sovietice asupra statelor-satelit, fără a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
eliberarea României. El a declarat că fasciștii au fost învinși de către "forțele patriotice conduse de Partidul Comunist Român". Rolul Moscovei s-a limitat la atacul sovietic împotriva Iașilor, care i-a dat Partidului Comunist Român ocazia să-i înfrîngă pe germanii fasciști 813. La trei săptămîni după aceea, Gheorghiu-Dej a încheiat un al doilea contract cu Moscova, care confirma faptul că până la sfîrșitul anului aveau să fie închise toate sovromurile, cu excepția a două814. Apostol, noul prim-secretar al partidului, arăta, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că Statele Unite erau din ce în ce mai preocupate de drepturile omului. Ca urmare, în martie, le-a povestit reporterilor din Argentina despre diversitatea religioasă din România, unde erau recunoscute 14 culte religioase distincte 1654. La o lună după aceea, el le-a declarat germanilor și maghiarilor care-l ascultau că "nedreptatea, fie că o suferă un român, un german sau un maghiar, este una și aceeași... abuzul tot abuz rămîne!"1655 Între timp, pe 12 aprilie, secretarul de Comerț Dent a sosit la București
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reporterilor din Argentina despre diversitatea religioasă din România, unde erau recunoscute 14 culte religioase distincte 1654. La o lună după aceea, el le-a declarat germanilor și maghiarilor care-l ascultau că "nedreptatea, fie că o suferă un român, un german sau un maghiar, este una și aceeași... abuzul tot abuz rămîne!"1655 Între timp, pe 12 aprilie, secretarul de Comerț Dent a sosit la București, conducînd o delegație americană la prima ședință a Comisiei Economice Româno- Americane. În cuvîntul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Casa Albă în fiecare an, din februarie pînă în august. Pe 19 februarie 1975, Casa Albă a primit o scrisoare de la Ronald Mottl, un congresman din Ohio, în care acesta își exprima îngrijorarea cu privire la tratamentul la care erau supuși muncitorii germani și unguri în România. El mai arăta că problema reunificării familiei era tărăgănată extrem de mult de către guvernul român. Mottl voia ca președintele să trateze aceste probleme direct cu Ceaușescu 1788. După această scrisoare au urmat imediat altele pînă pe 25
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" depinde de politica de emigrare pe care o aplică România. După părerea lui Crane, Ceaușescu nu numai că nu-și respectase promisiunile, dar amenințase să îngrădească și mai mult dreptul ungurilor și al germanilor de a-și urma familiile în străinătate. Semnatarii sperau ca președintele să rezolve această problemă înainte de a vota Congresul reînnoirea Clauzei pentru România 1789. Reprezentanții industriei de plăci din sticlă transparentă s-au opus și ei acordării Clauzei. Firmele Libbery-Owens-Ford
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la teama Bucureștiului de "exportul de inteligență". România era o țară în curs de dezvoltare și trebuia să-și păstreze oamenii pe care îi instruise și îi calificase. Principalele excepții la emigrarea pe cazuri specifice erau cîteva contacte interguvernamentale, privind germanii care voiau să plece în Germania Federală și evreii care doreau să plece în Israel 1876. Ceaușescu a înțeles, totuși, avertismentul lui deHaan și Tinker. La o săptămînă după plecarea lor, președintele a emis o amnistiere completă pentru cei condamnați
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Security Policy vis-a-vis Eastern Europe (The "Sonnenfeldt Doctrine"). Audieri, Congresul al 94-lea, Sesiunea a II-a, 12 aprilie 1976 Camera Reprezentanților. Committee on International Relations, Subcommittee on International Trade and Commerce. Status of Claims Settlements with Nonmarket Countries: East German Claims Bill (H.R. 14642). Audieri, Congresul al 94-lea, Sesiunea a II-a, 25 și 26 august 1976 Camera Reprezentanților. Committee on Ways and Means. Trade Expansion Act of 1962. Audieri, Congresul al 87-lea, Sesiunea a II-a, 12
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
in the Ten Years Since Liberation, "Agerpres", 10 august 1954, pp. 14-15 817Ibidem 818 Congresul SUA, Comitetul pentru Relații Internaționale al Camerei Reprezentanților, Hearings Before the Subcommittee on International Trade and Commerce. Status of Claims Settlements with Nonmarket Countries: East German Claims Bill (H.R. 14642), al 94-lea Congres, sesiunea a II-a, 1976, p. 3 819 Telegramă, Londra către Washington, 15 decembrie 1954, dosarul 510, România-Alte țări, cutia 134, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, documentele generale ale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SAIS Review", vol. 8, nr. 1 (iarna-primăvara 1988), p. 57 822 Fischer-Galați, Twentieth Century Roumania, p. 141 823 NYT, 16 octombrie 1955, p. 33 824 Fischer-Galați, Twentieth Century Rumania, p. 141 825 Comisia pentru Comerț Internațional a Camerei Reprezentanților, East German Claims Bill, 1976, p. 9 826 Articol de presă, 7 noiembrie 1955, p. 1, dosarul Educație III-C, 1954, cutia 544, dosare de birou, ACCA, Biblioteca DDE 827 NYT, 12 octombrie 1955, p. 2 828 Memoriul Probleme nesoluționate-sectorul politic, 29 octombrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
desigur, alături de italieni și spanioli. "Națiunea picardă" făcea referire la olandezi, în timp ce sub cupola "națiunii normande" erau asimilați studenții veniți din nord-estul Europei. Semantica națiunii bazată pe acești referențiali lingvistico-geografici imprecis făcea posibil ca "națiunea germană" să îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
militantismului și militarismului patriotic după care trebuie modelată educația națională românească. Nu doar pedagogii români, ci întreg continentul european privea, terifiat și admirativ deopotrivă, la formidabilul succes al mecanismului de înregimentare a educației în slujba statului pus în mișcare de germani. După înfrângerea catastrofală în fața Prusiei din 1870 care a dus la prăbușirea celui de-al Doilea Imperiu, convingerea francezilor și nu numai era că "învățătorul prusac este cel care a câștigat războiul [franco-prusac]" (Reisner, 1922, p. 82). Educația învânat patriotică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a înscris în "Războiul Sfânt" declașat de Hitler Rusiei sovietice era îndoită: eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord prin lupta armată, și reîntregirea teritorială prin dobândirea Transilvaniei de nord ca o compensație din partea Germaniei față de aliatul său loial. Înfrângerea germanilor conturându-se cu tot mai multă claritate, opoziția antonesciană, formată din vechile partide și PCdR, prezidată de tânărul rege, a organizat lovitura de stat de la 23 august 1944. Mareșalul Antonescu (autopromovat la rangul militar suprem în 22 august 1941) a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lider, Nicolae Ceaușescu. 3.4.2. Sistemul educațional Sistemul de învățământ public românesc s-a dezvoltat, începând cu așezarea pilonilor săi de susținere fixați de legea din 1864, pe traiectul ideologic al naționalismului, modelat fiind după tiparul sistemelor educaționale apusene (german, mai apoi francez). Schimbarea de regim desăvârșită în 30 decembrie 1947 avea să scoată învățământul românesc de pe liniile de-a lungul cărora a evoluat istoricește, repoziționându-l pe aliniamente sovietice. După cum am putut urmări în secțiunile anterioare, dezvoltarea sistemului educațional românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene, arată că aceștia au fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). Cu excepția manualelor destinate ciclului primar, pentru clasa a IV-a, care continuă să promoveze o iconografie a personalităților naționale și internaționale, discursul istoric a ieșit din captivitatea Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu mai este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene, arată că aceștia au fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). În același timp, doctrina "excepționalismului românesc" se destramă odată cu estomparea acestei filosofii mesianice a destinului național în istorie. Abandonarea mesianismului național implică deopotrivă renunțarea la filosofia teleologică a istoriei. Săgeata timpului înscrisă în istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Goebbels (Doob, 1950), a persistat încă mult timp după colapsarea celui de-al Treilea Reich. De exemplu, sondajele de opinie realizate în zona ocupată de forțele americane au relevat faptul că, pe toată durata perioadei dintre 1945 și 1949, majoritatea germanilor considerau că "Nazismul a fost o idee bună, dar prost aplicată" (Judt, 2005, p. 58). Mai mult decât atât, T. Judt (2005) menționează datele unui alt sondaj datat noiembrie 1946, în care 37 la sută dintre germanii intervievați au răspuns
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]