12,505 matches
-
viziuni, există protagoniste vrăjitoare care cultivă mitul prin farmece, vrăji și descântece. De altfel balada lui Heliade dă Întreaga măsură a stării erotice invocate. Textul baladei se structurează pe trei secvențe poetice. Prima, alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a măștilor, Întâlnită În special la George Coșbuc. Cea de a 13-a strofă are caracter epic și face legătura cu cea de a doua secvență care reprezintă un pastel al Înserării ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bineînțeles cu echilibrul olimpian al criticului de atunci: „Dacă din cele 70 de poezii ale lui Eminescu În adânca lor melancolie am lua pe cele mai bune și le-am pune alături cu cele mai bune din sutele de poezii lirice ale lui Alecsandri, cu eleganța lor stravezie și cu simplitatea lor gingașă, uneori banală, discuția ar fi cu putință. Dar o asemenea alăturare nu este dreaptă. Alecsandri are o altă Însemnătate. În Alecsandri vibrează toată inima, toată mișcarea compatrioților săi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
neclintirii totale, al tăcerii absolute, al suspendării vieții, Într-un cuvânt, intuiția caracterului grandios al anotimpului comentând imaginile care fac obiectul discuției, părerile se pot nuanța. Trăsătura definitorie și oarecum particulară a lirismului din „Mezul iernei” este obiectivitatea. Absența eului liric e sugerată de verbele la persoana a treia. Mai curând putem vorbi de un caracter impersonal. Poetul pictează natura privind-o cu Îngrijorare de pe geamul conacului de la Mircești unde „perdelele-s lăsate și lampele aprinse;/ In sobă arde focul, tovarăș
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o metaforă, la fel „farul de lumină” etc.. Toate aceste virtuți, ușor de pus În evidență, dau pastelurilor lui V. Alecsandri o existență mai puțin contestată de adepții poeziei postmoderniste care neagă sistematic poezia epocilor Îndepărtate. Pastelul este o poezie lirică În care sentimentele poetului sunt exprimate discret și moderat prin intermediul descrierii unui peisaj. Termenul vine dintr-un gen de pictură, culoarea fiind determinantă pentru tabloul propriu zis. Dar dacă pictorul pictează cu „creioane moi”, poetul „picteaza“ cu cuvinte. Modul de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
argheziene, de unde rezultă și posibilitatea de a nu le analiza separat, Întrucât unitatea lor este indestructibilă. Asimilarea viziunii În expresie se realizează Într-un chip atât de desăvârșit, Încât poezia nu poate fi rezumată, ci doar sistematizată după structura motivului liric, reprezentat de Încercarea de a defini particularitățile unei creații artistice insolite. În poezia „Testament” se disting trei componente fundamentale, Într-o ordine coerentă din punct de vedere logic:mesajul testamentar al poetului către urmașul său, cu sublinierea izvoarelor și demnității
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
devine „al nostru”. Opera constituie astfel În viziunea poetului un instrument socialmente util, dar și un titlu de noblețe istorică. La temelia Închegării ei e adunată munca chinuită a Înaintașilor; iată sugestia cu care debutează al doilea moment al discursului liric: „Ca să schimbăm, acum Întâia oară, / Sapa-n condei și brazda-n călimară, / Bătrânii-au adunat, printre plăvani, / Sudoarea muncii sutelor de ani”. Noi elemente se adaugă aici pentru a preciza statutul social al străbunilor, evocați. Aceștia sunt oameni ai sapei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
amarul nu s-au metamorfozat, așadar, integral prin puterea transfiguratoare a artei, dar prezența lor a devenit mai subtilă. Translația Între cele două planuri, cel real și cel imaginar, continuă și În ultima secvență din partea de mijloc a structurii motivului liric. „Am luat cenușa morților din vatră / Și am făcut-o Dumnezeu de piatră,/ Hotar Înalt, cu două lumi pe poale,/ Păzind În piscul datoriei tale.” Se observă trecerea din planul perisabilității („cenușa morților din vatră”) la cel al perenității („Dumnezeu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
negi, / Rodul durerii de veci Întregi.” Și ultimele versuri ale poeziei trebuie să primească o interpretare oarecum diferită de cea tradițională: „Robul a scris-o, Domnul o citește/ Făr-a cunoaște că-n adâncul ei / Zace mânia bunilor mei” Întreaga „ideologie lirică” a „testamentului” arghezian conduce la recunoașterea viziunii țărănești despre lume. După experiența unei tinereți agitate de Întrebări și solicitări deconcertante, autorul „Cuvintelor potrivite” dă semne că și-ar fi regăsit un anumit echilibru prin reîntoarcerea la brazda strămoșilor săi. Versurile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
agitate de Întrebări și solicitări deconcertante, autorul „Cuvintelor potrivite” dă semne că și-ar fi regăsit un anumit echilibru prin reîntoarcerea la brazda strămoșilor săi. Versurile cioplite cu dalta În stânca rezistentă a materii verbale, realizează prima oară o viziunea lirică a celui mai mare poet al țărănimii noastre, trăitor o viață Întreagă la oraș, dar aspirând mereu spre universul moral al spațiului etnic oltenesc, Întrucât ipostazele lui sufletești nu se puteau mai bine regăsi altundeva. Și dacă opera În totalitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Arghezi, dincolo de valoarea estetică, dar nu fără concursul ei, o demnitate distinctă și de mare preț În ierarhia culturii românești moderne. Testament e una dintre mărturiile acestei demnități. GEORGE BACOVIA - PLUMB Universul poetic bacovian are la bază câteva motive specifice liricii simboliste. Este vorba, În primul rând, de motivul singurătății, preluat din romantism, dar la Bacovia, solitudinea devine un sentiment sumbru, apăsător, asociat cu izolarea Într-un spațiu Închis, ori În spații exterioare: parcul, străzile, orașul de provincie. În mulțime, eul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pustiește sufletul și amorțește simțurile ca În poezia „Nervi de toamnă”. Iarna este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine pierderea oricărei speranțe, a oricărei iluzii din sufletul poetului, precum În poezia „Din vremuri”. Primăvara nu reprezintă pentru eul liric bacovian un motiv de bucurie, dimpotrivă, ea este un anotimp al nevrozelor, ca În „Nervi de primăvară” sau „Note de primăvară”. Căldura infernală a verii creează o atmosferă În care cadavrele se descompun, ca În poezia „Cuptor”. În mijlocul acestui peisaj
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
existent În volumul „Comedii În fond”. În ultimul volum, „Stanțe burgheze” (1946), poetul cultivă cotidianul, biograficul, stereotipia actelor umane, vocabularul prozaic, ironia discretă. Fără a schimba temele și motivele liricii sale, Bacovia e un autor exigent cu sine, opera sa lirică nu impresionează prin cantitate, ci prin virtuozitatea ei. Dacă În primele două volume, poetul reia obsesiv, cu insistență limbajul, motivele și imaginarul simbolist, recurența având ca efect monotonia, artificialitatea și uzura formelor, În următoarele volume este adeptul unei individualizări a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a impresiilor, În contrast cu stilizările observate În volumele anterioare unde poetul notează o senzație nemijlocită, ingenuă și dureroasă. Din lumea bacoviană nu se poate fugi, este o lume Închisă, fără iluzia unei transcendențe salvatoare, sensul existenței este vidul, nimicul. Traseul discursului liric bacovian, de la simbolismul manierist, la tranzitivitate, este chiar drumul poeziei. PLUMB: Una din cele mai frumoase și profunde poezii bacoviene este „Plumb”, definitorie pentru Întreaga creație a poetului. Cu această poezie se deschide volumul din 1916, cu același titlu. Opera
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al doilea. În primul catren distingem determinări concrete, „sicriele”, „flori”, „coroanele”. În cel de-al doilea catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia că Întreaga substanță lirică a poeziei gravitează În jurul cuvântului cheie „plumb”, cu valoare de mataforă simbol, prin plurivalența sa. Noțiunea nu poate fi definită pentru că poetul exprimă În chip simbolist stări de spirit, trăiri vagi, În imagini ce se pot interpreta În chip diferit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
două direcții de creație ale cărturarului, filosofului și poetului prindeau contur din anii tinereții sale, cuprins de idealuri spirituale. Poezia și filosofia lui Lucian Blaga trebuie privite „ca niște coloane ale edificiului interior care dovedesc articularea organică a filosofului și liricului În același trunchi viguros al personalității creatoare.” Două fraze poetice, de o perfectă rotunjime, sugerează un univers sensibil de o mare subtilitate. O concepție filosofică bazată pe intuiție este exprimată Într-un limbaj poetic de un rafinament aparte. Imaginea globală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aruncă un nou văl de mister peste zonele cunoașterii. „... așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister...” Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” trebuie privită și din perspectiva că ea reprezintă o confesiune lirică a poetului. Ea se Înscrie pe linia unei arte poetice. Dincolo de semnificațiile filosofice, poezia exprimă o diferență Între gândirea rațională și gândirea poetică... creatoare de metafore... de imagini... Discursul liric este purtătorul unor trăiri cu totul deosebite. Cuvântul cheie este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trebuie privită și din perspectiva că ea reprezintă o confesiune lirică a poetului. Ea se Înscrie pe linia unei arte poetice. Dincolo de semnificațiile filosofice, poezia exprimă o diferență Între gândirea rațională și gândirea poetică... creatoare de metafore... de imagini... Discursul liric este purtătorul unor trăiri cu totul deosebite. Cuvântul cheie este „eu”, de patru ori prezent În cele două fraze poetice El este Însă inclus În persoana verbelor predicative „nu strivesc”, „nu ucid”, „-ntâlnesc”, „sporesc”, „Îmbogățesc”, „iubesc” Prin opoziție, se subînțelege
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
flori și ochi și buze și morminte.” Versificația este liberă, are o muzicalitate interioară și un ritm menit să corespundă gândirii În imagini concret senzoriale, dar și metaforice. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o excepțională izbândă lirică a lui Lucian Blaga. Se pare că ea a luminat drumul creației sale, egal pe Întreaga lui traiectorie. „Atâta liniște-i În jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună...” Lucian BLAGA LUCIAN BLAGA
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o bună parte dintre poeții vremii Își Îndreptau atenția spre o altă mișcare literară, cea din jurul revistei „Sburătorul”, aflată sub Îndrumarea lui Eugen Lovinescu,promotorul mișcării literare numită modernism. Și Ion Pillat a trecut În tinerețea sa literară prin experiențele lirice cunoscute. În plachetele „Menire”, „Cântece de demult”, „Visări păgâne”, „Eternități de o clipă” se pot descoperi elementele unei lirici simboliste ori parnasiene care l-au influențat. Apariția volumul „Pe Argeș În sus” este considerată de către exegeți momentul când lirica lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din componentele acestuia. Spațiul nici nu există dincolo de trăirile poetului. Locul precizat de adverbul „aci” desemnează „casa amintirii”, structura În genitiv-dativ trimițând spre o casă devenită posesiune sufletească, proprietate aflată În stăpânirea memoriei. Cel de-al doilea element al structurii lirice, Îl constituie „vremurile"; el conține sugestia fulgurației, a trecerii surprinse În clipa ei de grație, eternizate Însă În amintire. Dacă locul, cu lanurile sale de secară, cu șirul eminescian de plopi, cu umbrele berzelor neschimbate În rotirea anotimpurilor, pare același
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se petrece Întrun viitor, are un final dramatic, dar el nu tulbură discursul Îndrăgostitului. Scenariul este cunoscut, destinul este asumat calm, cu luciditate. 2. „Poveste”(a) este una de dragoste. Textul de față propune o viziune nouă asupra iubirii. Eul liric al contemporanului, al epocii moderne, se diferențiază de cel clasic, eminescian, spre exemplu. La Eminescu Îndrăgostiții trăiau sentimentul Într-un decor natural, copleșitor și ocrotitor totodată. Entuziasmul dragostei Împărtășite (imaginar) putea anula traiul obișnuit; de aici, pierderea, integrarea sub florile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
accentuat inversă, Îndrăgostiții sunt generatori de atmosferă. Chipul Sfintei Vineri creează un cadru de poveste, alături de titlul impus de la Început, cu o „desfășurare a acțiunii”. Libertatea cuplului este cuprinsă Între limitele scenariului. Se știe că Marin Sorescu a depoetizat discursul liric Într-un adevărat program estetic. „Mi-am Înseninat gândurile Până când au Început să se vadă În ele Munții...” MIHAI EMINESCU - LUCEAFĂRUL comentariu literar Poemul Luceafărul a apărut În anul 1883, În „Almanahul Societății Academice Social-Literare România Jună” din Viena. În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El nare moarte, dar n-are nici noroc” Marin Mincu, autorul unui studiu intitulat „Mihai Eminescu - Luceafărul interpretat de...” socotește pe drept cuvânt că „personajele” poemului sunt „voci" ale poetului, măștile „eului” liric, având În vedere faptul că Întregul poem este epico-liric. „Eul” poetic eminescian se proiectează În ipostaze lirice diverse, un răspuns autentic dat contradicției existențiale a autorului. Nu este prea mult spus, dacă se afirmă că poetul s-a proiectat sub
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mincu, autorul unui studiu intitulat „Mihai Eminescu - Luceafărul interpretat de...” socotește pe drept cuvânt că „personajele” poemului sunt „voci" ale poetului, măștile „eului” liric, având În vedere faptul că Întregul poem este epico-liric. „Eul” poetic eminescian se proiectează În ipostaze lirice diverse, un răspuns autentic dat contradicției existențiale a autorului. Nu este prea mult spus, dacă se afirmă că poetul s-a proiectat sub cele două chipuri fundamentale prezente În poem, Hyperiongeniul, și Cătălin, reprezentând chipul teluric al bărbatului. Demiurgul exprimă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
două chipuri fundamentale prezente În poem, Hyperiongeniul, și Cătălin, reprezentând chipul teluric al bărbatului. Demiurgul exprimă aspirația spre impersonalitatea universală, iar chipul Cătălinei Îl reprezintă pe poet, În calitatea de muritor care tânjește spre absolut. Poemul are un profund caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]