12,623 matches
-
succesorii săi iar operele sale au devenit lucrări de referință pentru cultura populară arabă. Deși panegericele erau principala sa preocupare, în special datorită trendului contemporan, Motunabbi a depășit limitele vremii sale compunând și poeme cu iz epic (despre vânătoare) sau liric (descrieri ale naturii). Multe din versurile sale gnomice, rezultatul construcțiilor simetrice atât acustic cât și semnatic, au devenit repere centrale în literatura arabă. O caracteristică importantă a operei lui al-Mutanabbi este fără doar și poate capacitatea sa de a transpune
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
Christian Andreu la chitară solo, și Jean-Michel Labadie la chitară bass. Începând cu primul lor album de studio, Gojira nu și-a schimbat componența, lansând 6 albume de studio și două DVD-uri în concert. Ei sunt cunoscuți pentru tematica lirică a mediului ambiant și au evoluat de la "cea mai mare obscuritate", de a fi menționați în mod regulat printre liderii genului parveniților noului mileniu, conform Allmusic.
Gojira () [Corola-website/Science/331012_a_332341]
-
2013, de către Universal și Vertigo Records, ca al șaselea și că ultimul single de pe "Born to Die". Piesa a primit recenzii mixte în principal din partea criticilor, mulți au criticat interpretarea ei melodramatica, de asemenea cu repetarea de producție și conținut liric. Cu toate acestea, mulți au crezut că atragerea criticilor a dovedit că un punct culminant. Un succes mai inferior decât celelalte single-uri de pe album, „” a reușit oarecum să câștige un succes comercial din Europa de Est, devenind un 'top five hit
Dark Paradise () [Corola-website/Science/334943_a_336272]
-
încă o dată dragostea ei nemuritoare pentru iubitul ei băiat-rău», adăugând că melodia piesei «Îmi amintește de sfârșitul anilor '80 a Madonnei». Cântecul a acumulat recenzii mixte din partea criticilor. Cele mai multe comentarii critice a venit de la tonul melodramatic al piesei, împreună cu conținutul liric și producția repetitivă. "Billboard" a dat melodiei un comentariu negativ, spunând că «se bazează pe oboseală» atunci când acest cântec apare pe album, si ca piesa «ar fi o balada expirata pentru Del Rey», chiar dacă nu ar fi lansat niciodată "Blue
Dark Paradise () [Corola-website/Science/334943_a_336272]
-
noi, prin fluorescența pietroasă a reliefului, străbătând cu iuțeală verdele șesurilor și apropiindu-se tot mai domol de sufletele noastre, le luminează, le înnobilează și le cheamă blând spre Universul Luminii.”" Leonida LARI, poetă, publicistă, scriitoare, 2004 <nowiki>***</nowiki> "„(...)Rămânând liric și poetic la începuturile creației sale, A. Mudrea evoluționează, realizând tablouri de un profund caracter dramatic, specific timpurilor și, concomitent, rămânând în permanență drept un autor de mesaje spirituale, cifrate în contextul imaginilor intuite în veștmintele parabolei și metaforei. Lucrările
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
la garda financiară din Zimbor, ajutor de notar în Măgura Ilvei, în Pata, Nușeni și Bocșa. Are înclinații literare și este membru al societății de lectură Virtus Romana Rediviva de la Liceul din Năsăud, scriind poezii și nuvele pline de efuziuni lirice și erotice. După absolvirea liceului în 1913, se înscrie la Facultatea de Drept a Universității Franz Josef din Cluj ("Kolozsvár"). În anul următor lucrează ca ajutor de notar în comuna Cătina de lângă Cluj și o cunoaște pe Cornelia Dănilă, fiica
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
trecut: Vulpea!</poem> În anul 1970, Ion Acsan, Dan Constantinescu și Ioanichie Olteanu publică "Din lirica japoneză : Antologie", lucrare care a contribuit fundamental la popularizarea poemelor "Tanka" și "Haiku" în lirica spațiului românesc. În anul 1975 este publicată lucrarea "Haiku : lirică niponă", care cuprindea traduceri din 74 de poeți niponi. În anul 1981 Ion Acsan și Dan Constantinescu publica la Editura Științifică și enciclopedică din București volumul "Tanka-Haiku : antologie de poezie clasică japoneză". După „explozia lirică” din anul 1965, o serie
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
1975 este publicată lucrarea "Haiku : lirică niponă", care cuprindea traduceri din 74 de poeți niponi. În anul 1981 Ion Acsan și Dan Constantinescu publica la Editura Științifică și enciclopedică din București volumul "Tanka-Haiku : antologie de poezie clasică japoneză". După „explozia lirică” din anul 1965, o serie de poeți cochetează cu tristihul și haiku. Dintre aceștia, se rețin nume mai cunoscute, precum Maria Banuș, Virgil Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu, Virgil Bulat, Aurel Rău, Ștefan Augustin Doinaș, Cezar Baltag, Petre Ghelmez, Marian
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
membrii trupei apar în costume de epocă. Clipul a fost difuzat de Televiziunea Română în luna martie a aceluiași an, în cadrul emisiunii "TeleTop", realizată de Petre Magdin, piesa ajungând până pe prima poziție a clasamentului. Albumul se încheie cu „Rămâi”, un compoziție lirică pe versurile Otiliei Cazimir. Datorită graficii, discul mai este cunoscut și ca "„albumul cu pene”". Ediția apărută pe disc de vinil a fost însoțită și de o ediție în format casetă audio, care include trei piese suplimentare: „Gong” și „Iarna
Celelalte Cuvinte II () [Corola-website/Science/335526_a_336855]
-
în unison de coarde și mai poi la instrumentele grave de alamă, caz în care este augmentată. După atingerea momentului de climax urmează Trio, fără nici un fel de pauză. Aici, instrumente de suflat din lemn interpretează solo o nouă melodie lirică, în scriitură de canon. Ea este preluată de coarde, care adaugă prin aceasta o nouă secțiune. În mijlocul trioului, Copland a introdus o temă de vals, care „și-ar fi găsit locul chiar și în "Rodeo"” . Recapitularea primei secțiuni implică tema
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
patru decenii unul dintre ciclurile tematice preferate de acesta, se remarcă și în lucrarea Tătăroaică cu mandolină, evaluată la prețul de pornire de 5.000 euro. Dar căldura și sensibilitatea nu sunt numai atribute feminine, motiv pentru care un piesaj liric semnat Ion Andreescu se integrează perfect în Licitația AraArt numărul 28, alături de portretele și nudurile amintite mai sus. Lucrarea La câmp exprimă o sensibilitate nuanțată până la fineți impresioniste de culoare, printr-o expresivitate caldă și are un preț de pornire
Farmecul feminin celebrat de AraArt în licitația de Mărțișor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101383_a_102675]
-
Andante- poezii, 2009, poezii- recenzie Liviu Apetroaie. 4. Cazier incomplet- poezii, editura Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 5. Dimineața altfel- proză, Ed Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 6. Calendar 2011, poezie din Lira21, 24 de autori lirici 7. Broșura, “Aud materia plângând”- aniversare George Bacovia, ArtBook, 2012 8. Ylmira- Iulia Oniță- Un sculptor liric, versuri și monografie, ArtBook, 2012 9. Locuri și umbre, versuri, ArtBook, 2012 10. Ceai cu Adala, versuri cu Adrian Grauenfels, ed. Ateneul Scriitorilor
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Calistrat Costin 5. Dimineața altfel- proză, Ed Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 6. Calendar 2011, poezie din Lira21, 24 de autori lirici 7. Broșura, “Aud materia plângând”- aniversare George Bacovia, ArtBook, 2012 8. Ylmira- Iulia Oniță- Un sculptor liric, versuri și monografie, ArtBook, 2012 9. Locuri și umbre, versuri, ArtBook, 2012 10. Ceai cu Adala, versuri cu Adrian Grauenfels, ed. Ateneul Scriitorilor, 2013 11. Însemnări (ne)critice- jurnal de lectură, Ed ArtBook, 2013 12. Jazz cub, roman, ArtBook, 2013
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
on-line Semănătorul- volumele: - În umbra lui Sisif- versuri, 2009 Șapte povestiri rurale- proză scurtă, 2010 Caz clasat- nuvelă, 2010 Cele mai frumoase 100 de poezii din Lira21, 2010 Articole din Jurnal de lectură- Recenzii, 2009, 2010 Iulia Oniță- Un sculptor liric, versuri și monografie Articole recenzii, publicate online, și reviste ( Ateneu, Plumb, Algoritm literar, Cetatea lui Bucur, Litera, Fereastra, Onyx, Luceafărul, Dunărea de Jos, Sintagme Literare, Reflex, Paralela 45, Confluențe Literare, Citadela, Banat, e-Creator, Calameo, ș a) Alte activități literare
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
carte de debut (în poezie) de o deloc surprinzătoare maturitate (autoarea a trecut pragul a cinci decenii de viață). Cele cincizeci și nouă de titluri nu sunt datate, însă în dispunerea lor se simte o evoluție de la o primă tinerețe lirică la tinerețile” ce au urmat, poezia, firește, necunoscând în esență povara trecerii anilor...Ba, aș observa că textele din final par mai încărcate de entuziasm și frăgezimi senzoriale decâtcele din uvertura cărții, semn că poeta a reîntinerit scriind și căutându
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
final par mai încărcate de entuziasm și frăgezimi senzoriale decâtcele din uvertura cărții, semn că poeta a reîntinerit scriind și căutându-se pe sine!„Strângeți din pumni și din dinții dar stați în lanțuri cuminți” ) sunt în această dintâi mărturisire lirică a Cristinei Ștefan nu doar semne dar certitudini de autentică vibrație creatoare, și, parafrazând-o pe autoare, „carevasăzică există”! (Calistrat Costin) „Lumina care se degaja de aici este acea lumina care ne acum se cam înroșește, este o lumină care
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
mesaj, o poezie a specularității - ați văzut dialogul eu tu, dialogul cu cosmosul, cu ființa iubită și toate celelalte. Nu-mi rămâne decât să o felicit pe autoare înainte de a o fi cunoscut și dumneavoastră. „Autoare a mai multor plachete lirice( În umbra lui Sisif, 2009, Andante, 2009, Călătorie pe un ciob de stea, 2010, Cazier incomplet, 2011, dar și a culegerii de proză, Dimineața altfel, 20 Il, Cristina Ștefan trăiește în orașul lui Bacovia. Prezentă pe site-uri literare și
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
1974), "Un gotic târziu" (1975), ciclul "Un anotimp pentru fiecare" (I Sezonul crinilor roșii, 1985; II Porți deschise, 1986), "Balada neterminată" (1998), volume de versuri ("Apropierea iernii", 1993; "Vârsta amintirilor", 1995; "Lumina din prăpastie", 1996; "În oglinzile timpului", 1997; "Meridiane lirice", 1998; "Templul cu vise", 1999; "Absent în Agora", 2001), piese de teatru ("Teme provinciale", 1987) și cărți pentru copii ("Pensiunea „Margareta”", 1982; "Iepurilă Varză-Dulce", vol. I-IV, 1984-1985; "Orașul de cretă colorată", 1986; La foc de tabără", 1989) etc. Piesele
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
Muzică și Artă Dramatică din București (1936-1942). În 1918, pune la Chișinău bazele „Societății Muzicale Române” din Basarabia, pe care o conduce până în 1940, când este nevoită să se refugieze. Cu o voce de soprană, s-a impus pe scena lirică prin temperamentul scenic și ambitus amplu. Printre rolurile interpretate se numără: Anastasia a colaborat cu dirijorii George Enescu, Jean Bobescu, Umberto Pessione, Marcu Pester, Mihail Bârcă; soliștii N. Nagacevschi, R. Steiner, M. Izar, I. Athanasiu, P. Păldăraru, V. Malanețchi, E.
Anastasia Dicescu () [Corola-website/Science/336960_a_338289]
-
Națiunea", "Scrisul bănățean", "Tânărul scriitor", "Scânteia tineretului", "Iașul nou", "Iașul literar", "Gazeta literară", "România literară", "Flacăra", "Convorbiri literare", "Viața românească", "Steaua", "Luceafărul", "Tribuna", "Argeș", "Familia", "Contemporanul" etc. A devenit un scriitor extrem de prolific după război, publicând volume de versuri ("Reportaj liric", "Poem în marș", "Ctitorie în albastru", "Voievod de stea", "Poemele de-acasă", "Arboroasa", "Poeme sub drapel"), volume de povestiri ("Roiul de aur", "Se risipește negura", "Huțulca", "La poalele Ceahlăului", "Povestiri la umbra cetinii", "Drumuri ostășești", "Cicatricea", "Dinamica", "Poveștile pădurii", "Dincolo de
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
Sus", "În întâmpinarea soarelui", "Buchet în august", "Dulcile și uneori ciudatele aventuri ale unui reporter"), versuri și proză pentru copii ("A venit un pui de om...", "O poveste cu povești"). Opera literară a lui Dragoș Vicol are o structură fundamental lirică. Scriitorul folosește metafora de influență folclorică în descrierea plaiurilor sale natale și a oamenilor din munții Bucovinei. Prospețimea metaforei este alterată însă în anii '50-'60, sub imperativul comenzii politice, într-un patetism convențional. Volumele de versuri ostășești "Reportaj liric
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
lirică. Scriitorul folosește metafora de influență folclorică în descrierea plaiurilor sale natale și a oamenilor din munții Bucovinei. Prospețimea metaforei este alterată însă în anii '50-'60, sub imperativul comenzii politice, într-un patetism convențional. Volumele de versuri ostășești "Reportaj liric" (1963) și "Poeme în marș" (1969) conțin declarații de dragoste în versuri adresate „patriei socialiste” și Partidului Comunist. Orizontul liric se limpezește odată cu trecerea timpului, iar scriitorul își manifestă sentimentele patriotice și elogiază trecutul țării în volumele "Ctitorie în albastru
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
este alterată însă în anii '50-'60, sub imperativul comenzii politice, într-un patetism convențional. Volumele de versuri ostășești "Reportaj liric" (1963) și "Poeme în marș" (1969) conțin declarații de dragoste în versuri adresate „patriei socialiste” și Partidului Comunist. Orizontul liric se limpezește odată cu trecerea timpului, iar scriitorul își manifestă sentimentele patriotice și elogiază trecutul țării în volumele "Ctitorie în albastru" (1972) și "Voievod de stea" (1973). Proza lui Dragoș Vicol evocă anii de război și transformările social-politice petrecute în România
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
crescut cum trebuie, posibilitățile sale erau mai mari, dar au fost știrbite de președintele cooperativei. Lupta dintre bine și mai bine poate demara, cu consecințe ușor de prevăzut: eternul conflict al agronomului cu rutina. Comedie recomandată, de autorii ei, ca „lirică”, fiindcă prezența carismatică a fermului agronom tulbură liniștea Paraschivei, cea cu talente de maseuză, și a rivalei, o frumoasă tehniciană. „Moara macină din nou în gol” - conchide, pe drept, Călin Căliman (în „Istoria filmului românesc”).”"
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
Ländler. Este o structură populară în celelalte simfonii ale lui Mahler precum și în cele ale lui Franz Schubert. O temă principală se repetă de-a lungul întregii părți și capătă energie spre un final agitat. Trio-ul conține material mai liric; totuși, pe măsură ce se apropie de final, Mahler face din nou aluzie la Ländler. În cele din urmă Ländler-ul efectuează o revenire formală, scurtată și orchestrată mai plin pentru a încheia partea. Partea a treia îndeplinește rolul de parte lentă din
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]