13,682 matches
-
se punea în mormânt va fi utilizat așa cum fusese înainte de moarte” O parte din aceste rituri preistorice, demult dispărute din Europa Occidentală, s-au păstrat vii în tradițiile țărănești din centrul și sud-estul continentului, dar mai cu seamă în regiunile montane intercarpatice, “cu toată presiunea religiilor monoteiste asupra lor”. O parte au persistat în producțiile folclorice autohtone, așa cum ne demonstrează cu prisosință și versiunea-colind a "Mioriței", dar și numeroasele bocete care vorbesc despre depunerea armelor în mormânt.
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
Armenia reușește să-și redobândească independența, amenințată în continuare de tendințele expansioniste bizantine și islamice. Statalitatea armeana medievală este dominată de tendințele centrifuge ale marilor case feudale războinice armene, accentuate de relieful muntos și de climă aspră ce făcea trecătorile montane practic inaccesibile pe timp de iarnă. Țară sfârșește prin a fi divizată în mai multe regate, prinse de multe ori de părți opuse ale numeroaselor conflicte ce tulbură Asia Mică și Caucazul. Aceste regate și principate devin pradă ușoară mașinațiilor
Istoria Armeniei () [Corola-website/Science/314239_a_315568]
-
este regiunea cea mai întinsă din statul Alaska, care cuprinde o mare parte din interiorul continentului cuprinzând lanțul montan Wrangell și o parte din Munții Alaska, incluzând piscul McKinley (sau Denali), cel mai înalt vârf din Statele Unite dar și din America de Nord. În nordul său, regiunea este mărgintă de lanțul montan Brooks. In rest regiunea este caracterizată prin lanțuri de
Alaska Interior () [Corola-website/Science/314278_a_315607]
-
cuprinde o mare parte din interiorul continentului cuprinzând lanțul montan Wrangell și o parte din Munții Alaska, incluzând piscul McKinley (sau Denali), cel mai înalt vârf din Statele Unite dar și din America de Nord. În nordul său, regiunea este mărgintă de lanțul montan Brooks. In rest regiunea este caracterizată prin lanțuri de coline joase acoperite cu păduri unde predomină plopul, și mesteacănul. Fluviul Yukon, care izvorăște în Canada, traversează întreaga regiune și apoi se varsă în Marea Bering. este regiunea cu temperaturile extreme
Alaska Interior () [Corola-website/Science/314278_a_315607]
-
Însă se practica agricultura intensivă pe versanții abrupți și la poalele Anzilor cu unelte de lemn , producând legume nemaintâlnite în Europa: cartofi, dovleci, fasole, roșii și porumb și creșteau lame și alpaca. Incașii construiau poduri, drumuri și orașe în zone montane înalte. Demnitarii regali supravegheau orașele și se asigurau că în atelierele de ceramică, textile și obiecte decorative din metal se lucra eficient. Regele sau "Sapa Inca" conducea țara din Cuzco.Incașii nu cunoșteau scrierea, păstrau tot ce era de reținut
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
uscată dezgolită unde poate fi ușor remarcată prin cântec și coloritul penajului. În general, ca la toate speciile mici de păsări, puii ajung la câteva luni la maturitate sexuală. Sticletele clocește în general în regiunile joase, dar și pe văile montane. Cuibul este mic, cu un număr de 4- 5 ouă albăstrui punctate roșcat. El este așezat în arbori de înălțime mijlocie, cel mai frecvent pe salcâmi. După circa 13 - 14 zile eclozează, femela scoțând pe vară 2 -3 rânduri de
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]
-
în acest context, includ "" și "páramos". În general, climatul este rece și arid, caracteristica sa medie fiind situarea între ceea ce în limba spaniolă se numesc "tierra fria" și "tierra helada". Temperaturile medii anuale variază între 3 °C, în apropierea lanțurilor montane vestice, și 12 °C, în împrejurimile Lacului Titicaca. Media anuală a precipitațiilor variază între sub 200 mm în sud-vestul platoului și 800 mm în zona Lacului Titicaca. Ciclul zilnic al temperaturilor este, în schimb, ca în toate zonele aride și
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
septembrie 2007. El este considerat de specialiști foarte important pentru că apăra vechiul drum imperial care unea capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de Micia (Vețel) și Apulum (Alba Iulia), dar și exploatările de aur din Munții Apuseni (Zlatna și Roșia Montană). Spre deosebire de majoritatea castrelor militare romane, care au formă rectangulară, castrul de la Cigmău-Germisara, clădit fiind pe o culme, urmărește întocmai forma accidentată a terenului. Suprafața castrului este de aproape 2,4 ha, fiind o construcție foarte mare pentru numărul relativ mic
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
de sud și este situat pe râul Glan. Locuit pentru prima dată în secolul XII, avea în 2011 o populație de aproape 100.000 locuitori. Este capitala economică, culturală și istorică a regiunii Carintia. Este faimos ca loc de vacanță montană, atât la sud cât și la nord, cu numeroase parcuri și o serie de 23 de castele la periferie. Pe timpul verii, orașul găzduiește festivalul Altstadtzauber (Magia Vechii Cetăți). Piața din centrul orașului a fost construită în 1518. La început a
Klagenfurt am Wörthersee () [Corola-website/Science/313340_a_314669]
-
goluri alpine, cheiuri (Cheile Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri de mlaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
de habitate (Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
sub-arctice de "Salix", Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Pietrei Craiului. Flora parcului național
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
din "Cephalanthero-Fagion", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Pietrei Craiului. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Pietrei Craiului. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
național DN12C care leagă municipiul Piatra Neamț de orașul Gheorgheni. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 5 martie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un areal montan cu o mare diversitate reliefală (turnuri, ace, creste calcaroase, relief carstic cu vârfuri ascuțite, peșteri, cheiuri, văii) cu păduri, pajiști și fânețe. Situat în arealul Carpaților Orientali și localizat la nivelul zonei centrale, acesta ocupă o suprafață de 8.396
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
și Cascada Duruitoarea (monument al naturii). Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate ("Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium", "Pajiști calcifile alpine și subalpine", "Peșteri închise accesului public", "Tufărișuri cu specii
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
tipuri de habitate ("Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium", "Pajiști calcifile alpine și subalpine", "Peșteri închise accesului public", "Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium", "Pajiști calcifile alpine și subalpine", "Peșteri închise accesului public", "Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Fânețe montane", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Pajiști calcifile alpine și subalpine", "Peșteri închise accesului public", "Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Fânețe montane", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului oriental al Carpaților. Parcul natural se suprapune sitului Natura 2000
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Fânețe montane", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului oriental al Carpaților. Parcul natural se suprapune sitului Natura 2000 - "Ceahlău", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: arnică ("Arnica montana"), pelin ("Artemisia eriantha"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), omag ("Aconitum napellus ssp. firmum"), sânziene de munte ("Asperula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), "Draba haynaldii" - specie endemică pentru Carpații românești, garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofiță
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Bârzavița, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarei. Munții Semenic și Munții Aninei (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
caeruleae"), Pajiști panonice de stâncării ("Stipo-Festucetalia pallentis"), Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comuniti rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Tufărișuri alpine și boreale, Turbării active, Turbării degradate capabile de regenerare naturală, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]