15,863 matches
-
deveni Nicolae Calimachi-Catargiu (la 19/31 decembrie 1870). Ambron 25. În această scrisoare principele domnitor se plânge de condițiile în care este silit să domnească în România și-și exprimă dorința vie de a se putea reîntoarce în iubita lui patrie, Germania. Această scrisoare a fost exploatată multă vreme de ziarele liberale, în special de ziarele umoristice care, pe sub mână, erau tot ziare liberale. Iată scrisoarea: „Stimabile amice, Mult timp am trăgănit până să-ți dau iar semn de viață. Aș
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu toate clasele societății, am dobândit convingerea că aceste imputări nu trebuiesc adresate nici poporului în general, nici mie personal, ci mai ales acelora cari, născuți chiar în Principate, au pus mâna pe guvernul lor. Acești oameni cari, uitând situațiunea patriei lor, s-au dus să-și facă educațiunea politică și socială în străinătate, n-au alta în gând decât să aplice la dânșii și fără discernământ niște idei admise acolo și învestite într-o oarecare formă utopistă. Astfel această nenorocită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pozițiune are curajul să spună adevărul și să numească lucrurile pe adevăratul lor nume, negreșit că se vede imediat părăsit propriilor sale forțe, însă cu această diferență în avantajul meu, că conserv libertatea de a mă întoarce în scumpa mea patrie și a duce acolo, în sânul unei fericiri domestice fără pereche, un trai, o existentă independentă și scutită de griji. ACEASTĂ PUTERNICĂ IUBIRE DE PATRIE n-a încetat niciodată, chiar în mijlocul asprelor încercări la care am fost supus, a-și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
această diferență în avantajul meu, că conserv libertatea de a mă întoarce în scumpa mea patrie și a duce acolo, în sânul unei fericiri domestice fără pereche, un trai, o existentă independentă și scutită de griji. ACEASTĂ PUTERNICĂ IUBIRE DE PATRIE n-a încetat niciodată, chiar în mijlocul asprelor încercări la care am fost supus, a-și exercita asupră-mi influența. Regret numai, din toată inima, că bunele mele intențiuni au fost nesocotite și primite cu atâta ingratitudine. Însă, precum soarta aceasta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în insulte pentru națiune?“). La 30 ianuarie 1871 N. Blaremberg, într-o interpelare în Cameră, a calificat scrisoarea principelui Carol ca un „rechizitoriu în regulă în contra națiunii și a pactului fundamental“ (Constituția), iar intenția sa de a se reîntoarce în patria germană ca „un act de dezertare, un act de înaltă trădare“, precizând apăsat: „căci dacă ținem la domnitor și la dinastia sa este însă ceva la care ținem și mai mult, la care ținem mai presus de toate, este naționalitatea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1). Dincolo de exprimarea acestor nemulțumiri nu foarte întemeiate, trebuie să remarcăm astăzi înalta ținută morală a tânărului principe Carol, care, neuitând, cum era firesc, originea sa germană, încerca cu sinceritate să înțeleagă și să se integreze în viața noii sale patrii, atât de puțin primitoare, deocamdată. curentul francofil Curentul contra domnitorului era hrănit și de sentimentul francofil al publicului. Victoriile armatelor germane, departe de a înfrânge acest sentiment, îl îndârjea încă și mai mult, iar partidul liberal se folosea de această
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a pierde o țară întreagă. Cine ar putea zice că aceasta este o exagerare? Oare nu am văzut momentul unde principele domnitor era să părăsească tronul, fiindcă licența și anarhia domneau în țară? Oare Puterile mari garante, cari au dat patriei noastre atâtea probe de bunăvoință și ne-au încuviințat toate cererile noastre, oare aceste Puteri nu vor pierde în fine răbdarea văzând reaua întrebuințare făcută de drepturile ce ni le-au consacrat, și nu vor hotărî ocuparea țării cu armate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stare de lucruri nu pune în pericol chiar existența noastră națională? Ar trebui cineva să fie orbit de patimi sau trădător țării, ca să o tăgăduiască. Noi, cari nu aveam altă ambițiune decât de a trăi liberi ca cetățeni români în patria noastră, și a vedea onoarea, viața și averea fiecăruia garantate prin instituțiunile țării; noi, cari ne-am săturat de a vedea că datoriile Statului sporesc în aceeași proporțiune în care sporesc și dările ce ne sunt im puse, suntem nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care să răspundă la trebuințele țării. Iar dacă veți adopta, domnilor senatori și domnilor deputați, aceste măsuri legislative, cari singure pot scăpa țara noastră de anarhie și de pieire, atunci veți dobândi recunoștința publică pentru binele ce veți fi făcut patriei noastre. Gr.M. Stourdza, D. Corne, Petru Rosetti Bălănescu, I. Cantacusinu, Costache D. Stourdza, generalul G. Ghyka, Iancu Prăjescu, gen. N. Mavrocordat, Șt. Mavrody, C. Haritonescu, dr. G. Sachellari, Neculai Burchi, A. Baronzi, colonel Pavlov, C. Sion, M. Mihalachi, L. Mihalachi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1858. De aici rezultă, cum am mai arătat, că puterile garante pot consilia, ca amice, pre guvernul român, dară că n-au dreptul, precum dorește dl Crémieux, să dea ordine ministerului din București“64. În aceeași cestiune ziarul parizian La Patrie scria tot în ziua de 8 februarie 1870 un articol din care reproducem următoarele rânduri: „Noi am fost totdauna de părere că cea mai bună propagandă ce ar putea face apărătorii israeliților în favoarea coreligionarilor lor din România ar fi să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mare rabin de București. A rostit la 18 iulie 1867 un foarte frumos discurs la inaugurarea Templului Coral din București, în care, în final, aducea un călduros omagiu țării sale de adopțiune: „O, Dumnezeule, fă ca să se realizeze pentru România, patria noastră adoptivă, cuvintele pe care Moise le-a spus pentru pământul său: privirile Eternului să fie neîncetat întoarse către dânsul de la începutul anului până la sfârșitul lui... Domnul preservă România de foamete, de contagiune, de boala de tot felul care bântuie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
187, banca Marmorosch Blank 188 etc. Totul e nou. Strada Karagheorghevici nu exista, în loc era o casă mare în care locuia maiorul Mișa Anastasievici, administratorul averii principilor Karagheorghevici, un fanatic partizan al dinastiei actuale din Serbia, suspect și exilat din patrie. În locul Băncii Marmorosch Blank, o mare casă bo ierească într-o curte imensă, casa lui Ion Cantacuzino, tatăl d-rului I. Canta cuzino și al d-nei Petre Carp. Marile bulevarde nu existau, nu exista decât crâmpeiul numit Bulevardul Academiei, precum am
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Grand Hotel du Boulevard și Hotel Union 205 s-au deschis cam pe atunci.* Lângă Mitropolie era actualul Hotel Avram 206, apoi, sub Mitropolie, Hotel Nemțoaica 207. Mai era Hotel Macedonia, Hotel de Rusia 208 lângă Hotel Princiar 209, Hotel Patria 210 prin piață, și alte câteva hoteluri mai mici.211 cofetăriile: Din toate cofetăriile de pe vremuri n-a mai rămas decât o sin gură firmă: Casa Capșa. 130 bucureștii de altădată 199. La numărul 2 (în 1897); Hotelul Caracaș se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
astăzi. 207. La colțul dinspre Piața Unirii a străzii Poetului (apoi strada Ienachiță Văcărescu); numit Hotel Nemțoaica din cauza naționalității patroanei. 208. Pe strada Gorgani. 209. Pe Bulevardul Regina Elisabeta, colț cu strada Brezoianu, unde se află Hotelul Central. 210. Hotel Patria (S. Lübel), pe strada Patriei. 211. Ulysse de Marsillac înregistrează, selectiv, 23 de hoteluri bucureștene mai importante. Prețurile variau în 1873 de la 15 franci=lei pe zi (un apartament la Hotel Hugues) până la doi lei pe zi camera și chiar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Piața Unirii a străzii Poetului (apoi strada Ienachiță Văcărescu); numit Hotel Nemțoaica din cauza naționalității patroanei. 208. Pe strada Gorgani. 209. Pe Bulevardul Regina Elisabeta, colț cu strada Brezoianu, unde se află Hotelul Central. 210. Hotel Patria (S. Lübel), pe strada Patriei. 211. Ulysse de Marsillac înregistrează, selectiv, 23 de hoteluri bucureștene mai importante. Prețurile variau în 1873 de la 15 franci=lei pe zi (un apartament la Hotel Hugues) până la doi lei pe zi camera și chiar mai puțin la hotelurile mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
știe numai să scrie frumos, ori să scrie mult, ori să varieze subiectele, dar mare și cu înrâurire asupra contemporanilor este ziaristul legat de unele convingeri, cu o puternică temelie morală, cel care iubește cu putere ceva din lucrurile mari: patria, poporul său, în general oamenii. Cezar Bolliac scria bine, însă sufletul popular urma pe alți ziariști cari scriau mai puțin estetic, însă mai mult înțeleși de masă. N.T. Orășanu avea un nume. Satirele lui, versurile lui umoristice, toate cu caracterul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o viață de huzur, el dispunea de venituri limitate, fiind nevoit chiar, la începutul anului 1873, să vândă tipografia Românului - proprietatea sa - lui D.A. Laurian (Vasile Netea, C.A. Rosetti, Editura Științifică, București, 1970, p. 304). El va reveni în patrie în primăvara anului 1875 pentru a lua parte la campania de răsturnare a guvernului conservator. 334. Vezi caracterizarea lui Eminescu din Scrisoarea III: „Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, / Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască...“ 335. Ion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al Capitalei; ea ar fi ca Propyleele acelui șir de cazarme ce se destind pre Dealul Spirei, și ostașii români, intrând și ieșind din acel cartier, ar avea pururea dinaintea lor monumentul care le-ar aminti despre gloriile militare ale patriei. Nici un loc, credem, n-ar fi mai nemerit din punctul de vedere al pioaselor tradițiuni și al efectului moral.“21 Când ne gândim la acest proiect, avem viziunea aspectului marțial pe care l-ar fi avut statuia lui Mihai înălțată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
d’Ennery (în TRC.: Denneri!) și Marc Fournier, Hoții de codru și hoții de orașe, dramă de F. Pyat, Amorul doctor, prelucrare după Molière de M.G. Obedenaru, Monumentul de la Că lugăreni de Vasile Maniu, Banul Mărăcine de V.A. Urechia, Patrie și domnitor de ace lași ș.a. În lista repertoriului am menținut indicația adăugată de Bacalbașa: (tradusă), care urmărea să atragă astfel atenția asupra numărului mare de traduceri și adaptări ce se reprezentau atunci pe scena Naționalului bucureștean, în lipsa unui repertoriu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din minister. anul 1875 275 82. În jurnalul lui Vasile Boerescu, Pressa, din 6 decembrie 1875 era deplâns „d. Hasdeu, savantul și laboriosul bărbat care se luptă cu toate nevoile la care îl expune o societate ingrată, numai ca să doteze patria sa cu un monument neperitoriu“. Acesta va răspunde câteva zile mai târziu, în același jurnal, textul său fiind preluat și de Românul, de unde Bacalbașa a reprodus fragmentul de mai sus (ROM., an. XIX, 13 decembrie 1875, p. 1119). Cele două
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1876 „Alianța israelită“ - potrivit afirmației lui I.C. Brătianu din Adunarea Deputaților - se adresase conferinței de la Constantinopol solicitându-i ca aceasta să recomande rezolvarea „cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre stime,] Delegații societății «Românizarea»: Ioseph Stern, I. Margulici, Armini Iaslovici.“ A doua: „D-lui redactor al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Rezbel, decide ca cu toții [împreună] să meargă și să roage pe Măria-sa Domnitorul, în numele armatei, ca în calitatea sa de întâiul oștean român, în memoria zilei fericite în care armata a admirat curagiul și devotamentul Suveranului ei pentru patrie și ca un semn de afecțiune și solidaritudinea ce Măria-sa a arătat totdeauna pentru armată, să binevoiască a accepta și a purta pe pieptul său medalia «Virtuții militare». [Miniștrii] I.C. Brătianu, M. Kogălnilceanu, I. Docan, G. Chițu, I. Câmpineanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în zona Vasojevicke, sub comanda lui Mehmed Ali pașa), propunându-și să lichideze rezistența micului principat și să ocupe capitala țării, Cetinje, dar nu a reușit să obțină victoria hotărâtoare. Muntenegrenii, ajutați de herțegovineni, s-au apărat eroic în munții patriei lor, imobilizând aici importante unități otomane numărând peste 100 000 de ostași; ei au dobândit, după unele eșecuri, succese răsunătoare în bătăliile de la Niksić, Bar, Skadar, care au uimit întreaga Europă, cucerindu-și astfel, prin lupte înverșunate în „Marele război
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asupra țării, aducând cu dânșii măcelul, prădarea și pustiirea. În această pozițiune, ca să scăpăm țara de sălbătăciile năvălitorilor, este de datoria noastră a merge să-i combatem pe chiar tărâmul lor. Ostași români! Voi știți cât de mult a suferit patria voastră în timp de peste 200 de ani în care vi se răpiseră mijloacele de a mai apăra bărbătește, pe câmpurile de bătaie, drepturile ei. Astăzi aveți ocaziunea de a arăta din nou vitejia voastră și Europa întreagă stă cu ochii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
târgului. 167. La 2/14 decembrie 1877 împăratul Rusiei a trecut în revistă o parte a trupelor care obținuseră victoria de la Plevna, printre care se aflau și 20 000 de ostași români. Sâmbătă 3/15 decembrie el a pornit spre patrie, ajungând în București la 5/17 decembrie; în gara Târgoviștei el a fost întâmpinat de principesa Elisabeta, de membri ai guvernului, de alte autorități, precum și de cancelarul Gorceakov; în aceeași zi, el a părăsit Bucureștii, fiind însoțit pe tot teritoriul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]