13,437 matches
-
chiar o fac - o masivă apetență pentru modernitatea care era încă un fenomen marginal și în Occident. Desigur, există exemple de arhitectură modernistă și în București, iar unele dintre vilele lui Marcel Janco sau Horia Creangă sunt grăitoare din această privință. La scara producției arhitecturale a vremii, ele sunt cantitativ insignifiante însă; ca poziție în oraș ele sunt discrete și lipsite de influență urbanistică (în felul în care multe din capodoperele modernismului american sunt ascunse de pădurile din Pennsylvania); ca tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
La nuntă, desfășurată foarte românește, nu vedem decât un soi de burjui socialiști între două și trei vârste, colegii de facultate ai Doinei lipsind în mod ostentativ - reacția colectivului e promptă și sănătoasă. Ca să nu existe vreun dubiu în această privință, Doina și Hans se întâlnesc până la urmă cu colegii, ea îl prezintă, ei îl privesc stând grupați la câțiva metri distanță, apoi îndrugă o scuză și fac stânga-mprejur. Rămâne Adrian (Dan Nuțu), iubitul autohton al Doinei. Când Hans povestește
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
politice. Acest fapt este mult mai evident în caricaturile și desenele din presa scrisă și în emisiunile satirice de tip Bébète Show, al căror obiect este, cu siguranță, luarea în derîdere a politicului 38. Este suficient să amintim, în această privință, că emisiunea era difuzată pe post chiar înaintea jurnalului televizat și că această contiguitate poate foarte lesne ușura transferurile sau efectele de sens greu de controlat. Ar fi absurd să presupunem că Bébète Show comunică instrucțiuni pentru interpretarea populară a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
42 de sondaje. Dacă se adaugă și referirile la sondajele efectuate în jurnalele televizate ale altor canale (A2, FR3, la Cinq, M6 și Canal Plus), se va observa o creștere a distanței dintre informația americană și cea franceză, în această privință. Acest fapt confirmă succesul sondajelor politice în Franța, precum și contribuția acestora la transformarea spațiului public prin acțiunea lor indirectă asupra vizibilității mediatice.46 În general, marketingul politic supraevaluează, probabil, plasticitatea imaginilor politice și labilitatea cetățenilor. El cere ca, într-adevăr
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
élection présidentielle de 1988", Pouvoirs, 48, 1989. 46 În septembrie 1989, 57% din persoanele chestionate considerau nefastă publicarea numeroaselor sondaje în perioada preelectorală, iar 40% dintre acestea o apreciau ca fiind pozitivă (Journal des Elections, no. 9). 47 În această privință, este instructivă o confruntare a celor două versiuni succesive din "Que sais-je?", intitulate Le marketing politique, cea dintîi aparținînd lui J.-M.Quintric și H.-C. Schroeder, în 1978, iar a doua semnată de M. Bongrand, în 1986. 48 C.
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
alt obiectiv, decât să îndepărteze simbolurile utile din punctul de vedere al acțiunii practice, generalitățile convenționale și acceptate social, în sfârșit tot ceea ce maschează realitatea, pentru a ne pune față în față cu realitatea însăși. Există o neînțelegere, în această privință, care a generat dezbaterea dintre realism și idealism, în arta. Artă nu este decât viziune, o viziune mai directă a realității [s.n.]. Dar aceasta puritate a percepției implică o ruptură cu convenția utilă, un dezinteres înnăscut și localizat al simțurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
vreme cu România. În final, situat în mod deliberat pe linia viziunii americane a unui "Mare Orient Mijlociu" democratizat, proiectul "Marea Neagră" a fost fatalmente antrenat în naufragiul administrației Bush în Irak. Aveți perfectă dreptate în chestiunea Balcanilor. Și în această privință, ar trebui mai întâi reluate politicile de colaborare regională, refăcută relația de cordialitate pe care reușisem să o stabilim începând cu 1997. Ar trebui mai ales să începem prin a asuma statutul sud-est european al României: după cum bine știți, președințiile
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Cu siguranță, un proamericanism prea strident comportă riscuri, dar lucrul de care mă tem înainte de toate este mai degrabă euroscepticismul: peste tot în statele nou integrate, distanța între așteptări și realitatea Uniunii Europene a avut acest efect. Și în această privință, există pentru moment o supapă, aceea a confruntărilor interne: se va spune fie că e greșeala liberalilor, care au gestionat prost absorbția fondurilor europene, fie că din cauza ieșirilor foarte puțin diplomatice ale președintelui nu beneficiem de sprijin de la Bruxelles. Pentru
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
vedem consecințele pe care le va avea în Voivodina, în Transnistria, în Karabah, în Turcia și, de ce nu, în Transilvania sau în Țara Bascilor. Occidentul ar fi putut totuși să nu confere Rusiei rolul de arbitru al regiunii. În această privință, obediența de care vorbiți acționează împotriva intereselor României pe termen scurt și mediu. Ar fi trebuit ca noi, românii, să propunem soluții mai bune, atât la București, cât și la Bruxelles sau chiar la Washington. CONCLUZII FĂRĂ CONCLUZII Catherine Durandin
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
războiului rece nu a însemnat căderea zgomotoasă a puterii de la Moscova. Bucureștiul s-a repoziționat în funcție de natura și ambițiile rușilor și ale decidenților lor. Sfârșitul războiului rece nu a însemnat exportarea miracol sau contaminarea cu visul american. Și în această privință România navighează... foarte euforic atlantistă în 2003 și 2004, mai rezervată din 2006. Între aceste date geopolitice de neocolit, se înscrie procesul de lărgire a Uniunii Europene și etapele de integrare a României. Pe aceste teme se grefează ritmurile complexe
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
este un grup ierarhic, cu părinții în poziție de autoritate și dominare, pe când în grupul de colegi sau prieteni copiii găsesc relațiile mult mai egale deoarece nici unul dintre copiii din grup, în mod normal, nu poate fi dominant în toate privințele. Grupurile oferă copiilor oportunitatea de a învăța cum să coopereze cu alții într-un anumit cadru social. Dar subculturile colegilor (atitudini, credințe și comportamente specifice) sunt adesea în contradicție cu acelea ale părinților și școlii, iar în plus de asta
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Cu privire la continuitatea românească la nord de Dunăre după anul 274, orice concesie istoriografică era înțeleasă ca echivalând cu un pericol asupra dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei. După cum era și de așteptat, manualele școlare de istorie rămân intransigente în această privință. Singura evoluție notabilă se manifestă prin rafinarea unei teorii ale cărei elemente existau deja în tradiția istoriografică românească. Aceasta ar putea fi numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
neamului pășește "peste și dincolo de istorie" (ibidem). Stabilind că "națiunile sunt realități voite etern de Dumnezeu" (p. 45), Stăniloae purcede mai departe la demonstrarea superiorității împletirii între națiune și ortodoxie (cazul românesc), întrucât "singură ortodoxia oferă sinteza și în această privință ca în toate marile probleme ale vieții" (pp. 45-46). Catolicismul păcătuiește pentru că este antinațional, neținânt cont de formele naționale eterne pe care încearcă să le dizolve într-o monolitică supra-unitate confesională. Protestantismul, dimpotrivă, este prea individualist, raționalist și impersonal. Între
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-ul spațiului textual alocat personajelor clasice (Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) în comparație cu spațiul rezervat vedetelor de televiziune și personalităților contemporane (Andreea Esca, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, respectiv Ion Iliescu, Emil Constantinescu etc.). Nici în acestă privință nu au fost respectate canoanele implicite împărtășite tacit în comunitatea autorilor de manuale de istorie. Interdicția manualului arată limitele permise ale de-mitizării naționale. Deși încurajat de programa școlară (pe care manualul o respectă formal), autoritățile statale au reacționat defensiv
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se configurează personajul în culturi diferite (aici, italiană și engleză), incorporând desigur și viziunile universurilor creatoare ale scriitorilor (în cazul Boccaccio și Chaucer afine, dar posibil și marcat diferite). Doctoranda are pe deplin dreptate să estimeze faptul că în această privință, lucrarea sa poate fi un prim pas (p. 275), care ar fi profitabil de urmat prin alte studii comparative, ce vor dezvălui, alte aspecte, uneori paradoxale, după opinia mea, în alte contexte istorice și mentale. De pildă, mi se pare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
obnubilează observații și comentarii cu totul originale, în spatele 6 unor apropiate comentarii exegetice. Dintr-o grijă excesivă pentru ținuta științifică, comentarii originale exprimate ca atare („credem”, „îndrăznim să considerăm” sunt totuși strecurate printre alte trimiteri. Este de subliniat, în această privință ideea autoarei de a trata grupul ca pe un adevărat cenaclu (p.52), observațiile despre numele proprii și pseudonime (p. 50-53), notațiile pe marginea tăcerii (p. 33), a limbuției (p. 29) etc. Alteori, timiditatea propriei opinii este depășită (p. 44
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Londra din epoca sa, ca și cea din secolul al XX-lea, era un oraș captivant și periculos, integrându-se în cultura europeană și în viața economică, deși, în același timp, oarecum izolat de marile metropole continentale și, în multe privințe, foarte englezesc.” 2 Giovanni Boccaccio (1313-1375) a fost supranumit părintele prozei europene, cel care a impus specia nuvelei și a desăvârșit-o ca formă, pe când lui Geoffrey Chaucer (1340-1400) îi revine meritul, la fel de important, de a fi primul mare scriitor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a călugărilor creduli și a credulei plebe. De aceea arma lui Molière este ironia sarcastică; arma lui Boccaccio este vesela caricatură. Pentru a regăsi formele și intențiile acestea, trebuie să mergi până la Voltaire. Giovanni Boccaccio a fost, într-o anumită privință, un Voltaire al secolului al XIV lea.”526 523 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love: A Comparative Study of the Decameron and the Canterbury Tales, Oxford University Press, 1999, p. 54. (trad. n.) 524 Thomas G.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
London Mercury”, vol. II, nr. 8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră, dornică ființă,/ și-n toate dovedind îngăduință,/ Cu suflet galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din jur siguranța de care avea nevoie. O întâlnim
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
uneori, ca duce, datate și, în orice caz, sub „orizontul de așteptare” al noilor generații. Lumina stelei ce s-a stins izbește mereu altfel ochiul generațiilor care se succed și mereu alta este calea pe care ea cade. În această privință, singura esențială, nimic nu poate fi definitiv și totul rămâne încă de făcut. Și totuși, în zona cea mai puțin promițătoare de surprize, aceea a mărturiilor celor ce l-au cunoscut pe poet, iată că ne vin știri noi, ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prin biografia pe care o dedică el lui Mihai Eminescu, devenită autoritară, reeditată până la saturație (niciodată, însă, ca ediție critică, niciodată cu un aparat critic adecvat care să consemneze cel puțin critica de întâmpinare a cărții, foarte aspră în unele privințe) episodul este scos definitiv din discuție. Tehnica scoaterii din context și a întunecării până la ștergere a golului rămas: informația se pierde, interpretarea devine informație de primă mână. Istoricul literar rămâne cu această constatare rece: deși publică în același număr, în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iunie: „Bietul Mihai a ajuns în starea cea mai teribilă care poate să fie. Numai pe mine mă cunoaște, ieri a avut furie îngrozitoare. Domnul Frangolea ce locuiește tot în casa asta a avut bunăvoința a mă ajuta în toate privințele alergând după toți doctorii cari au ținut un consiliu 3 ore și rezultatul a fost că toată pierderea lui mentală este din boala fizică adică totala stricare de sânge. Azi i-am injectat morfină prin răni și s-a liniștit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
provocările prietenilor ca să-și spună și el opiniile politice, etc. Ni-l putem ușor imagina pe Eminescu dezvoltând în grupuri de amici teoria păturii superpuse ori legea selecției sociale negative, teoria compensației... 10 decembrie: „Lui Mihai îi merge în toate privințele bine. Chiar constipația este deja combătută, lucru care începuse a-l cam descuraja pe doctor. Dieta, cura, foarte stricte.” Nu știm dacă este vorba de „noua cură”, cea anunțată la 26 noiembrie, cu fier de trei ori pe zi sau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acolo strofe adăugite” trebuind înțeles poezii întregi adăugite pe ici pe acolo) că această intercalare a poeziilor scăpate fusese făcută deja de către Eminescu în anii ieșeni pentru ediția pe care urma s-o scoată V. G. Morțun. Și în această privință poetul îl roagă pe Titu Maiorescu să ia legătura cu V. G. Morțun și să stabilească împreună ce e de făcut, adică ediția a treia să fie completă și să refacă ordinea inițială. Numai că Titu Maiorescu reușise în alegeri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dacă i s ar fi dat. Iar argumentația ține, iată, de boala sa, de limitele ei, de impresiile altora despre ea. 14 martie: Referire la casa pe care trebuia s-o cumpere. 17 martie: „Iar mata, îngerul scăpător în toate privințele, mai scrie lui Mihai și cere-i socoteală și spune-i să nu beie, căci dacă vor afla binefăcătorii lui n au să-i facă pensie. El foarte mult ține la mata și te ascultă. Numai păcatele mele că m-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]