13,790 matches
-
Anton HOLBAN O MOARTE CARE NU DOVEDEȘTE NIMIC Notă asupra ediției .................................................................................. 2 Tabel cronologic ....................................................................................... 3 O MOARTE CARE NU DOVEDEȘTE NIMIC ............................................. 7 IOANA ................................................................................................ 105 Aprecieri critice .................................................................................... 273 CZU 859.0-3 H 75 NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI Ediția de față reunește două romane din tripticul erotic, preluate din volumul Anton Holban O moarte care nu dovedește nimic, seria Biblioteca pentru toți, Editura Minerva, București, 1993 (ediție îngrijită de Elena Beram). În text au fost respectate formele de limbă specifică autorului. Coperta
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
apa care se revarsă într-un lac. N-ar fi mai bine să ne refugiem la Agatsuma, în Joshu? Dacă ajungeți la masivul Mikuni, acolo sunt mai multe provincii în care vi s-ar putea acorda azil. După ce vă veți reuni aliații, veți putea, cu siguranță, să vă reabilitați. Nagasaka Chokan încuviință, iar Katsuyori prinse să tindă în acea direcție. Își aținti ochii asupra lui Taro, rămânând tăcut un moment. Apoi, se întoarse spre doamna de onoare și spuse: Vom pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pământ, se întunecase deja. Dengo aprecie că se dusese prea departe și-și schimbă instrucțiunile. — Cotiți la dreapta! ordonă el. Întoarceți-vă! Întoarceți dreapta cât puteți! Avea intenția de a pune toată armata să ocolească în cerc, pentru a se reuni cu armata principală și a continua lupta împreună. Dintr-o dată, însă, o unitate sub comanda lui Hori Kyutaro atacă năprasnic, dinspre stânga. Dengo avu senzația că soldații inamici erupseseră de-a dreptul din pământ. Nu mai avea cale de retragere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui Hideyoshi. Chiar dacă nici unul dintre generali nu era dispus să i se supună lui Hideyoshi, cu toții știau că nici un altul n-ar fi fost acceptat de întregul grup. Hideyoshi plănuise ca bătălia aceea să fie recviemul pentru Nobunaga și îi reunise pe toți la un loc. Astfel, dacă acum se plângeau că-i trata ca pe niște subalterni, n-ar fi făcut decât să se expună acuzației de urmărire a intereselor proprii. Generalii nu avură timp să se odihnească, ci fură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
locale a satului. Să atace frontal sau să se retragă? O strategie posibilă ar fi fost aceea de a se retrage pentru moment, luând în stăpânire Castelul Kiyosu și pe Samboshi. Apoi, puteau să denunțe crimele lui Hideyoshi, să-i reunească pe ceilalți seniori și să pornească cu o armată zdrobitoare. Pe de altă parte, aveau o armată numeroasă și, ca samurai, le-ar fi plăcut să-și croiască drum prin luptă, nimicind inamicul printr-o victorie rapidă. În timp ce cântăreau rezultatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Yamato și alte câteva, cu o forță militară totală de șaizeci și șapte de mii de soldați. Dacă li se adăugau militarii din Owari, Ise, Iga și Bizen, totalul urma să fie cam de o sută de mii. Katsuie putea reuni puterile principale din Echizen, Noto, Oyama, Ono, Matsuto și Toyama. Acestea ar fi însumat, poate, nu mai mult de patruzeci și cinci de mii de oameni. Dacă, însă, adăuga provinciile Mino și Ise ale lui Nobutaka și forța provinciilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
taberei centrale a aliaților săi, abandonă Shizugatake fără să tragă un glonț sau să ridice o singură lance pentru a rezista, fugind cu o iuțeală care părea să spună că fiecare se salvează cum poate. Avea intenția de a se reuni cu aliații din Kinomoto, așteptând apoi ordinele lui Hidenaga. Acum însă, pe drum, întâlnise un om din clanul Niwa care-l informa despre întăririle lui Niwa Nagahide. Recâștigându-și dintr-o dată curajul, își reorganiză trupele, făcu repede calea-ntoarsă și porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o unitate de patru sau cinci sute de oameni se alătură armatei de aproape șase sute de soldați, condusă de Ikeda Shonyu, iar siluetele celor o mie de militari începură să se miște laolaltă ca două bancuri de pești care se reuneau. În sfârșit, pe urmele oamenilor lui Yukisuke apăru și Sanzo. Santinelele de serviciu, care priveau înapoi, spre ariergardă, îl înconjurară cu lăncile și-l aduseră în fața scaunului de campanie al lui Shonyu. Shonyu nu-i lăsă lui Sanzo timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Nagayoshi, privind drept înainte, ținea lejer hățurile în timp ce asculta. Ce e cu oamenii de pe Muntele Rokubo? întrebă el. — Au fost rearanjați repede, iar acum vin în urma noastră. — Bine, atunci spune-i Seniorului Kyutaro de la Unitatea a Treia că ne-am reunit forțele și înaintăm să-l înfruntăm pe Ieyasu la Muntele Fujigane, așa că, să cotească și el în aceeași direcție, ca să ne sprijine. Tocmai când omul se îndepărta în galop, doi mesageri călări alergau cu aceleași instrucțiuni pentru Kyutaro de la Shonyu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe pasarela de beton. Omuleți cu căști galbene, conducând mici camioane galbene, se agitau în jurul anusului și vaginului ei. Carol se trezise țipând. Prin urmare, Beverley o convinsese să se alăture unui grup de femei de bine, grup care se reunea în casa unei profesoare active și empatice. Acolo, studentele erau încurajate să își arate sânii, organele genitale și chiar să-și pipăie cu degetele gonadele. Toate acestea aveau ca scop să le ajute să aprecieze miracolul propriei anatomii. Carol învățase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
simțeau că ideologia Alcoolicilor Anonimi se strecura în viețile lor, dându-le o formă. Aceste grupuri de oameni obișnuiți, așezați pe scaune kaki, în sala luminată de neoane din incinta bisericii, le dădeau un sentiment de siguranță. Alcoolicii Anonimi se reuneau în încăperea în care se țineau cursurile școlii de duminică și, în timp ce urechile îi erau încălzite de poveștile obișnuite despre abuzuri și sodomie, Carol își lăsa ochii albaștri spălăciți să hoinărească nestingheriți pe pereți, peste alfabetul alcătuit de copii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
aveam nouă ani, el, consolarea mea, două zeci și doi. La patruzeci și cinci de ani de atunci, acest domn își aducea încă aminte de vizita lui, cu toată familia, la noi, într-o duminică. Eram la țară, unde se reuniseră vreo douăzeci de prieteni, ca de obicei. Atunci însă s-a petrecut un episod dramatic pentru fetița orgo lioasă și coafată ca de zile mari. Cum spun, fiul banche rului venise cu părinții săi. Băiatul mă fascina ori de câte ori îl întâlneam
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
pidou, o mare expoziție André Bre ton, pretext, de fapt, pentru o desfășurare de image rie suprarealistă cum rareori poți vedea într-un singur loc. Mă însoțiseră prietenii la care locuiam, un cuplu tânăr, mixt în mai multe sensuri, căci reunea două rase, două religii și două arte, dar mai ales două fizionomii extrem de contrastante. Ei îi priveam fața reflectată în sticla vreunui Delvaux și părea chiar de acolo, înconjurată natural de femei goale și blonde așteptând (pe cine?) într-o
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Dar orașul părea foarte pașnic. Palate semă nând mai mult a primării, statui de duci de Savoia pe cai de bronz, în fine, faimoasele porticuri. Turiști, lume colorată și amestecată. Unde era magia ora șului dintre râuri? Seara ne-am reunit cu alți câțiva prieteni, traducătorul meu Bruno, familia Pop din Cluj etc. și am cinat la o trattoria foarte pitorească. Am ieșit apoi sub stele. „O să vedeți acum ceva ce probabil n-ați mai văzut niciodată“, ne spuse Bruno. Înaintam
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
dezgustător, caricatural, meschin, josnic, grosolan, disarmonic, întâmplător, bizar, scârbos, rău, diabolic, etc. Bizareria spre exemplu tinde spre comic prin aceea că “ exagerează individualizarea în așa fel încât pare urâtă sau cel puțin se plasează în imediata vecinătate a urâtului”. Bizarul reunește “din capriciu” ceea ce ar trebui să apară diferențiat și desparte ceea ce ar trebui să fie unit. Acest joc al întâmplătorului și al arbitrarului reprezintă un aspect important în producerea comicului, întrucât acestea au capacitatea de a parodia, “prin lipsa de
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
P. Bruegel Aspectul serios al realității este deseori persiflat de “exuberanța parodică a arbitrarului” specifică burlescului. În interpretarea lui Al. Ciorănescu, burlescul “își propune ecuații între abstract și concret - dar un concret ales la nivelul cel mai scăzut cu putință - reunind nobilul cu grotescul și frumosul cu urâtul” (Barocul sau descoperirea dramei). Repertoriul burlesc - gesturi indescriptibile, înclinări, salturi, grimase și farse - prezintă interes atâta timp cât aceste elemente specifice pantomimei sunt în mișcare și în contrast cu ambianța lor. Pantomima, caricatura veselă sau vodevilul comic
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Discutând despre cauzele satisfacției produse de reprezentarea obiectelor hidoase, Aristotel atribuie fenomenul unei duble rădăcini a plăcerii procurate prin imitație: admirația pentru o tehnică desăvârșită a imitării, dar și bucuria recunoașterii modelului în imitația sa. Această estetică a receptării aristoteliene reunește un afect senzorial cu un altul exclusiv intelectual, al căror numitor comun este desfătarea estetică. Cu alte cuvinte, subiectul privirii poate fi afectat de obiectul reprezentat, se poate identifica cu personajele în acțiune, poate stârni pasiuni (altfel refulate) cărora le
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
vîrste” estetice. Relativ permeabil la simbolism devine și popularul magazin Flacăra al lui C. Banu, după cooptarea în redacție a lui Ion Pillat și „atragerea” lui Adrian Maniu. Parnasianul gourmontian Nicolae Davidescu publică aici - din 1914 - foiletoane critice favorabile estetismului, reunite după război în primul volum de Aspecte și direcții literare. În avangardă trece acum „a treia cale” militantă promovată de Arghezi, Cocea și Vinea. Primul modernism autohton și identitatea evreiască „periferică” O „chestiune” exploatată uneori în sens xenofob de adepții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mefient față de modernismele mai îndrăznețe și chiar față de simbolism; singurul critic estetizant mai articulat (adept al „idealistului” Rémy de Gourmont) a fost, în deceniul al doilea, un poet: N. Davidescu, cronicar la Flacăra lui C. Banu. Foiletoanele sale vor fi reunite după 1920 în cele două volume de Aspecte și direcții literare. Poet era și F. Aderca, sporadic - cronicar literar și susținător polemic al noilor curente la Noua revistă română. Tot un „poet” era și singurul comentator postsimbolist din perioada imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
textelor programatice cu caracter de manifest, al comentariilor vitriolante împotriva teatrului „anchilozat” sau al comentariilor privind esteticile novatoare europene, unele inițiative practice au existat. Oricît de efemere și de eclectice, grupări precum „Poesis” sau „Insula” au avut meritul de a reuni numeroși artiști de seamă ai scenei românești, întreținînd un climat de efervescență favorabil înnoirii creative. Printre animatorii lor s-au numărat Ion Marin Sadoveanu, B. Fundoianu, Armand Pascal, Sandu Eliad și cuplul Scarlat Callimachi - Dida Solomon. Un ferment l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Sân-Georgiu. Conferințele intră imediat în centrul atenției generale; ziarele dau despre ele ample relatări; lumea intelectuală le discută; revistele literare la rîndul lor se simt îndemnate să-și informeze cititorii despre aceste probleme” (Crohmălniceanu, op. cit., pp. 24-25). Foarte eterogen, grupul reunește intelectuali și artiști dornici de racordare la „spiritul modern” al momentului imediat postbelic. Unii au însă la activ stagii studențești la Berlin și Viena în perioada războiului (cînd iau contact direct cu grupările artistice expresioniste). Mulți se vor regăsi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Gutman, încărcați cu alte geamantane, precum și o sumedenie de rude, prieteni și cunoștințe pentru a-și lua rămas bun. Unii sperau să ajungă la rândul lor în scurtă vreme în Israel. Seara, la cină, în jurul mesei mari din sufragerie se reuniră rudele și prietenii cei mai apropiați ai celor două familii. Zalman Aron păstorea demn și grav adunarea dintr-un capăt al mesei. În dreapta sa stătea Levi, tăcut și misterios ca întotdeauna, dar cu un vag zâmbet de satisfacție pe chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
normă. O să fie foarte bine, vă garantez eu! ținu el să-l mai asigure încă o dată, foarte amical, la despărțire. 2 Când reveni, potrivit înțelegerii, a doua zi la sfatul popular, Stelian Teodorescu avu surpriza să găsească o adevărată comisie reunită în biroul vicepreședintelui. Întâmplător sau nu, în ziua aceea sosiseră de la raion activiștii Casapu și Ilici Vasile care, după ce serviseră un mic dejun frugal, pe bază de friptură de porc la grătar și vin de buturugă, întinseseră pe biroul vicepreședintelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
În sfârșit... de la un moment dat, de când a început să se gândească la asta. Satul avea o topografie bizară, ce te izbea încă de la intrare; în bună măsură foarte dezordonată, nicio uliță nu era perpendiculară sau paralelă cu alta. Arhitectural, reunea toate stilurile posibile, de la cele mai umile cocioabe, colibe sau grajduri până la cele mai sofisticate locuințe și vile construite din materiale atipice sau de proveniență necunoscută. Relieful se anunța la fel de bizar, un spațiu ondulat fără înălțimi sau depresiuni prea mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
o avalanșă peste lume. Limbi de foc căzură pe pămînt. La o aruncătură de băț de tînărul lup, limbi de foc se înălțau acum către zări, înghițind dintr-o suflare iarbă uscată și copaci vlăguiți. Foc! Foooc! strigau vocile pădurii, reunite într-un urlet suprem. Fugiți, prăpăd, salvați-vă pielea, adunați copiii, ajutați bătrînii! O panică generală îi arunca dintr-o parte în cealaltă, nelăsîndu-le șansa de-a acționa calculat. Se împingeau, se călcau în picioare... Iar ploaia, binecuvîntata ploaie, întîrzia
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]