19,447 matches
-
sunt calitativ superioare față de cele ale celorlalți colegi, îndemânare de nivel superior. Însușirile specifice creatorului din artele plastice sunt cele pe care le vom enumera în continuare: - calitățile senzorio-motorii implicate: spirit de observație, acuitate vizuală, simțul luminii și al culorii, simțul proporției, al ritmului, al formei și volumului; - abilitățile motrice: dexteritatea manuală, bună coordonare a văzului și auzului, precizie și rapiditate în mișcările mâinii; - abilitățile intelectuale: coeficientul de inteligență cel puțin mediu, imaginație bogată; - însușiri afective, motivaționale și caracteriale: pasiune față de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
probleme, la alte probleme; abilitatea de a realiza asociații generalizatoare. ¾ Aptitudinea tehnică a înregistrat o corelație scăzută cu inteligența, și presupune existența următoarelor componente: dexteritatea manuală, percepția spațială, gândirea de tip tehnic, achiziția de informație tehnică. ¾ Aptitudinea muzicală are componentele: simțul ritmului, al înălțimii și intensității sunetului, al memoriei tonale. ¾ Aptitudinea pentru artă grafică implică existența unor abilități de a desena, capacitatea de fixare rapidă și exactă a imaginii vizuale a obiectelor, conservarea ei mai mult timp. S-a constatat că
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
reproducerea conștientă, progresivă și voluntară a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor, atitudinilor. Învățarea este un proces de achiziție prin experiență, care conduce la formarea sau modificarea activității și conduitei sub influența condițiilor repetitive și variabile ale mediului. Subiectul cunoscător percepe lumea prin simțuri, obținând informații despre lucruri și fenomene; cunoștințele se achiziționează nu prin simpla „citire” a imaginilor despre lucruri și fenomene, ci prin prelucrarea mintală a informațiilor receptate. Învățarea școlară, in special însușirea cunoștințelor de matematică și de fizică, poate fi privită
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
permite reținerea a 10% din ce este citit, 20% din ce este auzit, 30% din ce este văzut, 50% din ce este văzut și auzit simultan și circa 90% din ce este spus și făcut simultan. După natura organelor de simț implicate, învățarea senzorială este distribuită astfel: 1% se învață prin gust, 1,5% prin pipăit, 3,5% prin miros, 11% prin auz, iar 83,5% prin văz. Diferențele atât de mari se explică prin numărul diferit de receptori și de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ajunge la abstract se impune o percepție concretă bogată, ce permite abstractizări corecte, bază pentru analiza științifică a realității. Reamintim că senzația este reflectarea în conștiință a unor însușiri izolate ale lumii exterioare, așa cum sunt cele sesizate de organele de simț; exemple de senzații: alb, roșu, mat, dur, dulce, amar, cald, elastic, vâscos, aromat. Percepția este reflectarea în conștiință a unui lucru sau fenomen, împreună cu toate însușirile sale, fiind deci o sinteză a tuturor senzațiilor pe care le produc, inclusiv relațiile
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
unui lucru sau fenomen, împreună cu toate însușirile sale, fiind deci o sinteză a tuturor senzațiilor pe care le produc, inclusiv relațiile dintre aceste senzații. Percepem un lucru în momentul în care el este prezent și acționează asupra organelor noastre de simț. Reprezentarea este reflectarea în conștiință a unor obiecte sau fenomene care nu sunt prezente dar au fost percepute anterior; reprezentarea poate fi uneori vagă, când se bazează pe percepții pasive, întâmplătoare. Când, de exemplu, avem în fața noastră un generator electrostatic
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
electrice pe sferă, apoi aducem electrodul de descărcare în apropierea sferei încărcate și producem descărcarea electrică, observând scânteia, pe care o și auzim, ba simțim și miros specific de ozon. Toate informațiile primite în acest timp de organele noastre de simț de la generator alcătuiesc percepția acestuia. Dacă ne-am concentrat suficient atenția asupra lui și am integrat multitudinea de senzații, vom putea și ulterior, în absența acestuia aparat, să ne reactualizăm percepția sa, adică să avem reprezentarea sa. Reprezentarea este deci
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
psihice care intervin în procesul de învățare sunt: percepțiile, memoria, gândirea, atenția, imaginația și limbajul. A. Percepțiile Percepția este procesul psihic care constă în reflectarea obiectului în unitatea însușirilor sale și ia naștere în decursul acțiunii obiectului asupra organelor de simț. Ceea ce caracterizează în primul rând percepția este faptul că se prezintă ca un întreg, ca o sinteză în care, elementele, părțile conduc la o semnificație unică (percepția are caracter sintetic). În cadrul semnificației unitare a percepției, rolul principal îl joacă relațiile
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
început, pentru a se evita necesitatea unor corijări ulterioare; • se rețin mai bine evenimentele intens trăite afectiv, comparativ cu cele indiferente (D. Rapaport). C. Gândirea Cunoașterea umană nu rămâne la nivelul reflectării senzoriale. Datorită gândirii, omul depășește informațiile oferite de simțuri, poate pătrunde în esența fenomenelor, poate prevedea desfășurarea lor ulterioară. Gândirea este o activitate mintală constructivă, cu ajutorul căreia, pe baza experienței anterioare, se ajunge la cunoașterea indirectă a unor fapte din lumea înconjurătoare și a unor adevăruri abstracte. Gândirea permite
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fenomenelor, poate prevedea desfășurarea lor ulterioară. Gândirea este o activitate mintală constructivă, cu ajutorul căreia, pe baza experienței anterioare, se ajunge la cunoașterea indirectă a unor fapte din lumea înconjurătoare și a unor adevăruri abstracte. Gândirea permite o cunoaștere a ceea ce simțurile nu pot dezvălui în mod nemijlocit, precum și a ceea ce încă nu există, adică prevederea desfășurării viitoare a fenomenelor. Este o reflectare generalizată a realității obiective și reprezintă treapta logică a cunoașterii;dincolo de treapta senzorială a cunoașterii, având un caracter abstract
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
nu un proces real de luminare a trecutului comunitar și, pe cale de consecință, de despărțire decentă de partea cea mai întunecată a acestuia. Nu credeam să ajung vreodată să cad de acord cu Felix, dar propunerea sa e de bun simț. Poate îi dă și mîna, că e gata deconspirat. Într-adevăr, CNSAS nu ar trebui să fie alcătuit din reprezentanții partidelor, nici ai președinției, nici ai societății civile cu imaginea deja șifonată de ultimele dezvăluiri, dar să le vezi pe
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
selecții, toate, ar fi neapărat și ale mele, constat doar că publicul nu se ține neapărat de gardul ridicat de un instrument de opinie, cum este un ziar. E interesant: publicul fidel al unui ziar nu e neapărat și fără simț critic propriu, fără opinie proprie. Or, acesta mi se pare un semn de maturitate demn de a fi semnalat. Memoriile lui Breban sunt extrem de subiective și egocentrate dar, până la urmă, aceste calități fac parte din farmecul omului și autorului. Oricum
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
deja, străluceau prin absență, ca și politicienii noștri de frunte, care atunci se întreceau la vizitat podurile în refacere după inundațiile anterioare, de parcă altundeva în lume podurile sunt reparate de președinți și primmini ștri! Dar așa suntem noi, avem un simț al oportunității infailibil! Cât privește episodul de la Institut pe care îl evoci, cred că atunci m-ai prins într-o pasă foarte proastă. Adopta-sem deja optimismul metodologic amintit și, în general, rezistam mai bine! Regret că te-am speriat. Mi-
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
obținut. Nu, CTP își apropie cele mai multe victorii pe termen scurt lucru cu adevărat dificil în orice profesie, dar mai ales în gazetărie, în "istoria clipei". Liviu Antonesei: Ai dreptate cu Urechia, săracul, care avea niște păreri de mai mult bun simț și, poate, din acest motiv nici nu prea a fost ascultat! Nu știu de câte ori a avut, are ori va avea dreptate CTP, dar ceea ce e sigur rămâne faptul că poate convinge mult mai ușor publicul, chiar și când nu are
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de 6 ani. Sunt legat sufletește de locurile natale unde mi-am petrecut copilăria și de toți locuitorii satelor Giurgioana, Răcușana, Hanța etc. care nu mai sunt aceiași oameni plini de viață ca altă dată cu mult umor și bun simț. De aceea ori de câte ori revin pe aceste locuri mă cuprinde o nostalgie fără margini, dar viața merge înainte cu bune și cu rele, au apărut alte generații de tineri care ar trebui să ne urmeze exemplul. În prezent revin pe meleagurile
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
în stăpânire de vin, la fel și cea duhovnicească produce o strămutare spre cele mai bune, „spre cele mai dumnezeiești”. b) Somnul treaz, care urmează totdeauna după o asemenea beție, arată o indiferență față de lumea exterioară, mergând până la oprirea activității simțurilor trupului. Într-o asemenea stare, numai mintea este trează, pe când trupul se află ca într-un somn. „Auzul devine mort și nelucrător, deoarece sufletul e preocupat numai de cele mai presus de cuvânt”. c) Rana sufletului, a cărei imagine Sfântul
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
stare stabilă de uniformitate. Făcând aluzie directă la o aserțiune din opera De principiis a lui Origen, Sfântul Maxim vorbește despre existența corporală și cea spirituală, și declară că, în îndumnezeire, prima este lăsată în urmă, pentru că progresul minții și simțurilor încetează și suntem hrăniți direct de Dumnezeu, atributele naturale transcendând în glorie copleșitoare: „... precum în viața trupească rostul mâncării este îndoit, unul pentru creștere, iar altul pentru susținerea celor ce se hrănesc (căci până ajungem la desăvârșirea staturii trupești ne
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
în cadrul perioadei de formare a personalității sale.” (Elena Firea) “Metodica este o teorie a practicii” (Paul Fielder-Metodica educației fizice și sportive) Educația fizică are un caracter biologic, dar acesta nu este unicul, ea are valențe sociale și cultural educative, dezvoltă simțul estetic. Importanța orei de educație fizică crește iar atenție acordată de factorii sociali sau familiali trebuie să crească într-o egală masură. Practicarea exercițiilor fizice, a jocurilor în aer liber, a celor de cunoaștere sau distractive au fost și sunt
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
că vă va fi de ajutor pentru identificarea celei mai bune strategii de intervenție pentru fiecare copil în parte. Capitolul I Cum auzim? Se spune că oamenii sunt "creaturi vizuale" dar noi ne bazăm în mare măsură și pe celelalte simțuri: auz, miros, senzații tactil kinestezice, proprioceptive, gust, etc. Lumea noastră este o lume a sunetului în aceeași măsură în care este o lume a imaginilor, a gusturilor sau a mirosurilor. În acest ghid noi vom vorbi despre auz. Auzul este
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
mici Handicap= piedică în desfășurarea unei activități,dezavantaj, stare de inferioritate Hipoacuzic = persoană care suferă de hipoacuzie Hipoacuzie= scăderea acuității auditive (surditate parțială) Implant= organ, țesut (sau aparat) care se introduce pe cale chirurgicală sub piele sau în mușchi Kinestezic= totalitatea simțurilor corpului omenesc, bazate pe sensibilitate, fără participarea văzului Labiolectură = citirea pe buze Olivă= piesă folosită în fonetica experimentală, pentru a înregistra nazalitatea sunetelor Ortofonie= domeniu de activitate care se ocupă cu emisia corectă a sunetelor de către elevii deficienți de auz
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
mișcare, echilibru Proteză= aparat sau piesă care înlocuiește un organ sau un segment al acestuia din corpul omenesc Protezare= operație chirurgicală prin care se înlocuiește un organ sau un segment al acestuia din corpul omenesc Senzorial= care se realizează prin simțuri Sunet= vibrație a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată de ureche, element al vorbirii orale omenești Surd= care este lipsit de simțul auzului Surditate= imposibilitate de a recunoaște și a distinge cu simțul auzului sursa sonoră Surditate verbală
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
înlocuiește un organ sau un segment al acestuia din corpul omenesc Senzorial= care se realizează prin simțuri Sunet= vibrație a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată de ureche, element al vorbirii orale omenești Surd= care este lipsit de simțul auzului Surditate= imposibilitate de a recunoaște și a distinge cu simțul auzului sursa sonoră Surditate verbală= boală caracterizată prin neînțelegerea sensurilor cuvintelor pe care le aude cineva Terapie= totalitate a metodelor și procedeelor folosite la tratamentul unei boli Timpan= membrană
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
Senzorial= care se realizează prin simțuri Sunet= vibrație a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată de ureche, element al vorbirii orale omenești Surd= care este lipsit de simțul auzului Surditate= imposibilitate de a recunoaște și a distinge cu simțul auzului sursa sonoră Surditate verbală= boală caracterizată prin neînțelegerea sensurilor cuvintelor pe care le aude cineva Terapie= totalitate a metodelor și procedeelor folosite la tratamentul unei boli Timpan= membrană elastică care desparte partea externă a unei urechi de cea mijlocie
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
îl însoțește pe om pe tot parcursul vieții. Cum până la apariția limbajului articulat al copilului este necesar un interval de timp, intră "în scenă" limbajul neverbal, care face posibilă comunicarea dintre mama și copil, în primele luni de viață, prin intermediul simțurilor tactil, olfactiv, auditiv, vizual și mai ales gustativ. Odată depășită perioadă în discuție, limbajul neverbal nu dispare pur și simplu, fiind înlocuit de cel verbal. El dobândește valente noi, devine mai specializat, adecvarea relației părinte-copil derulându-se determinant sub semnul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
acest sens, Charles Darwin notă că dezgustul se referă la ceva revoltător. Dezgustul apare, în primul rând, în legătură cu un gust fie el simțit ca atare, fie imaginat; în al doilea rând, în legătură cu tot ce poate cauza un sentiment similar, prin intermediul simțului mirosului, atingerii și chiar al vederii. Teamă, sentiment puternic, neplăcut produs de riscul unui pericol, fie real sau imaginar a fost studiată de psihologi renumiți a caror contribuție are rezonanță și pentru domeniul comportamentului nonverbal: John B Watson și Paul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]