12,895 matches
-
de factori, depășind lingvistica. Metoda comparatistă, folosită cu suplețe, le înscrie într-un orizont enciclopedic. Notele, întinse, dense, oferind sugestii, rectificări, alcătuiesc ele însele un studiu. După Hasdeu, B. a avut cea mai bună pregătire pentru lingvistica comparată prin deplina stăpânire a limbilor clasice, germanice, romanice, slave, a maghiarei. A dat rezolvări definitive în etimologie, dar a fost atras de cuvintele rare, neînțelese (Etimologii, Între filologie și istorie), și de interpretarea semasiologică (O problemă semantică: „genunchiu” în sens de „neam”, „gintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
a condamnat-o la moarte prin lapidare (omorârea cu pietre). Iisus a apărat-o de furia mulțimii și a îndemnat-o să nu mai păcătuiască. În Evanghelia după Luca se spune că, printre femeile care au fost exorcizate, eliberate de stăpânirea diavolilor, a fost și Maria din Magdala. Și unele femei care fuseseră vindecate de duhurile rele și de boli; Maria, numită Magdalena, din care ieșiseră șapte diavoli. (8: 2). După aceea, a devenit ucenica lui Iisus și L-a însoțit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
desen, pictură, modelarea lutului, arta tatuajului, arta fardării, aranjarea patului, confecționarea ghirlandelor de flori, confecționarea podoabelor, folosirea parfumurilor, aranjarea carelor florale, crearea versurilor, gimnastica, bunele maniere, tehnica vrăjitoriei și a descântecului etc. Multe dintre ele deveneau celebre prin inteligență și stăpânirea artelor. Erau respectate cele bogate. Aveau locuințe luxoase, slujitori. Întrețineau relații sociale variate și își exercitau influențele asupra celor cu poziții sociale înalte. Erau generoase cu brahmanii, contribuiau la întreținerea templelor și la construirea lor, aduceau ofrande, construiau și întrețineau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-i feri de boli cu transmitere sexuală, s-au creat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, bordeluri militare. În stare de sclavie sexuală se aflau femei înșelate, ademenite sau răpite, provenite din China, Coreea, Filipine, Taiwan, țări aflate sub stăpânirea Japoniei, dar și din țări occidentale. Aceste victime ale sclaviei sexuale se numeau, în Japonia, femei de reconfortare jugun ianfu. Între 60000-200000 de femei au trecut prin asemenea experiențe umilitoare ca sclave sexuale și lucrătoare la popote și în fabrici
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Justinian (n. 483, domnie 527-565), asociat la tron, s-a căsătorit cu Theodora și amândoi au fost încoronați în Biserica Sfânta Sofia de către Patriarh, în anul 527. Ea avea treizeci de ani, el, patruzeci și cinci. Theodora a luat în stăpânire gineceul, locul rezervat femeile unde se țeseau numeroase intrigi și comploturi, l-a reorganizat și l-a dominat cu autoritatea ei de suverană absolută. Suverana bizantină se ocupa insistent de frumusețea trupului, își prelungea somnul, făcea băi dese cu care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în asemenea condiții însemna oare să trăiești, o, Doamne Dumnezeule?" (p. 64) Ca și Platon, Sfântul Augustin se teme în special de acele fenomene de isterie colectivă ce pot galvaniza spectatorii din teatru aproape tot atât de tare ca cele ce pun stăpânire pe o mulțime adunată la jocurile de circ. Individul nu reușește decât cu greu să lupte împotriva acestei isterizări masive. Sfântul Augustin, în aversiunea lui față de teatru, merge până la a-l asimila circului, ceea ce Tertulian făcuse deja. Comparația este exagerată
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
școlii "reprezentării", unde rolul înțepenește repede sub forma unei măști, pe cea a "retrăirii", în care arta actorului se reînnoiește în permanență, pentru că el simte în forul său interior emoțiile, păstrând asupra lor totodată un control permanent. Această putere de stăpânire nu poate fi atinsă decât datorită unui antrenament riguros a două din instrumentele actorului, trupul și vocea. Pentru a putea afla forma fizică a personajului corespunzând imaginii interioare pe care și-o face despre el actorul, și pe care o
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și nu ale picturii. Pentru actor, baza este arta statuară." Cum forța poetică a jocului rezidă în parte în arta mișcării, Meyerhold, care se inspiră uneori din music-hall și din arta de circ care cer, din partea interpretului, virtuozitate, agilitate și stăpânire, acordă multă importanță antrenamentului fizic al actorului, "biomecanica". Nu este vorba, cum s-a pretins uneori în mod abuziv, de o eliminare a psihicului în profitul corporalului, a cărui exprimare nu poate avea sens decât în strânsă legătură cu psyché-ul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acordă multă importanță antrenamentului fizic al actorului, "biomecanica". Nu este vorba, cum s-a pretins uneori în mod abuziv, de o eliminare a psihicului în profitul corporalului, a cărui exprimare nu poate avea sens decât în strânsă legătură cu psyché-ul. "(...) stăpânirea corpului este un element al noului sistem de joc, fără ca posedarea mijloacelor psihice să poată fi considerată ca secundară. Să spunem mai degrabă că sistemul lui Meyerhold este fondat pe demonstrația formală a fondului emoțional." Abstractizarea jocului scenic eliberează imaginația
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
oratorice, datorită cărora poate fi considerat unul dintre cei mai mari oratori români din Transilvania secolului al XIX-lea. Discursurile și apelurile sale din 1848, precum și cele ulterioare dezvăluie noblețe de gândire și înălțime de concepție, demonstrând, totodată, o bună stăpânire a frazării, supusă unei argumentări patetice și unor cadențe pasionate. În pofida unui limbaj câteodată latinizat, retorica simplă (metafore în stil popular, comparații ingenioase), pigmentată adesea cu sarcasm și ironie, întărește eficiența intervențiilor lui B., explicându-i, în parte, popularitatea. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
Fiecare ne jucăm aici. Unul cu altul. Moartea cu toți.” Îngemănare de teroare și fascinație, moartea e o prezență insidioasă. O iminență, dând unora un tremur, iscând la alții o nefirească ațâțare, de morbide propensiuni. O subită nervozitate pune câteodată stăpânire pe duhul înfierbântat al unor personaje, împingându-le la manifestări ca și inexplicabile, amestec de cruzime brută și rafinament nesănătos. Situațiile excesive răscolesc potențialul malign al unui psihic predispus la aberante distorsiuni. De aici, nevoia (detectabilă și în subtext) de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
mana), sau a personificărilor de tot felul, duhuri sau zei, gândiți după imaginea omului, fiindcă, pentru a Înțelege, omul trebuie să umanizeze. Astfel, credințele religioase nu permit doar intrarea În relație cu aspectele problematice și vitale ale realității, ci și stăpânirea lor, mintală, sub formă de povestiri explicative sau „mituri”, și efectivă, sub formă de „rituri”, adică acțiuni orientate spre forțe și ființe supraomenești cu care se stabilește un raport („cult”), sau acțiuni menite să producă efecte În sfera umană (rituri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1, vorbește astfel despre ultimul dintre aceștia: „Deci regele Apopi l-a Înălțat pe Sutekhxe "Sutekh" ca stăpân al său și nu a mai slujit nici unui zeu din țară, În afară de Sutekh”. Această tipizare religioasă nu apare Însă În textele contemporane stăpânirii sau expulzării lor. Hicsoșii se numesc oficial „Fii lui Ra”, după uzanța egipteană, și Își alcătuiesc numele oficiale cu numele lui Ra. ca de obicei; există și resturi ale templelor lor, dintre care unul Închinat chiar lui Osirisxe "Osiris" (la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
autonomie importantă, menținând-o sub controlul celui care a trimis ca soție a lui Amon sau ca fiică adoptivă a Adoratoarei o prințesă din casa sa. La rândul său, Egiptul nordic este - cel puțin la Începutul acestei perioade - sub o stăpânire unitară, dar condiționată de puterea căpeteniilor militare ale fortificațiilor importante, care, de la o vreme, sunt mercenari libieni, ajunși astfel egipteni, dar care și-au păstrat vie originea etnică a numelor și unele caracteristici ale obiceiurilor lor. Concret, aceștia se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În numele mult prea Îndepărtatei cetăți Ninive, iar apoi a reușit să manevreze armatele grecești și cariene pentru a-și cuceri independența și autoritatea. Astfel, cu puțin Înainte de jumătatea secolului al VII-lea Î.Hr., Egiptul este din nou unificat sub stăpânirea autoritară a Tebei și are o Adoratoare din noua dinastie. Începe acum o perioadă extrem de interesantă În istoria culturii egiptene, care moștenise din perioada nubiană un interes puternic pentru perioadele mai vechi din istoria Egiptului, perioade privite ca paradigmatice și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Anubis (trad. Vandier). Este evident că aceste discursuri au un sens, chiar dacă nouă ne scapă. Și este totodată clar că o experiență religioasă vie nu se poate baza pe ele. Cu siguranță altul este tonul unei religii care pune stăpânire pe conștiință fără aprobarea teologilor. Ptolemeii au Înțeles acest lucru și același Ptolemeu, pe care l-am văzut preaslăvindu-l pe berbecul din Mendes, a cerut de la doi teologi, unul grec (Eumolpis Timotei) și altul egiptean (Manethon din Sebennytos), să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
abstract de „umanitate”; acestuia i se opune conceptul abstract de „divinitate” (il¿tum). Il¿tum exprimă transcendența divină În relație cu omul, considerat creatură, proprietate, slujitor al divinității. Divinitatea domină și guvernează și lumea În care trăiește omul; are În stăpânire inclusiv ceea ce servește vieții omului. Distincția zeu-om este valabilă și În planul perfecțiunii, În ceea ce privește frumusețea, forța, eroismul, măreția, cunoașterea, sfințenia și toate celelalte atribute divine, cărora le corespund Într-o formă mult redusă, atributele umane. Însă acestea din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Nergalxe "Nergal", deține o curte formată din zei și demoni. Demonii, despre care se va vorbi În subcapitolul 4.9b, sunt temuți de om, fiind considerați un mare pericol. După cum se vede, la mesopotamieni, Întregul cosmos beneficiază de prezența și stăpânirea divinității. 5. Triada cosmicătc "5. Triada cosmică" După cum am spus deja, În religia mesopotamiană a avut o mare importanță, din punct de vedere speculativ și practic, triada cosmică, formată din Anxe "An"/Anuxe "Anu"(m), zeul cerului, Enlilxe "Enlil", zeul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mitul akkadian En¿ma eliș (tab. I, 59-71) se povestește un Enki a reușit să o imobilizeze pe cumplita Apsûxe "Apsû", soția lui Ti³matxe "Tia>mat", cu o vrajă puternică, pentru ca, mai apoi, să-l ucidă și să ia În stăpânire locuința sa omonimă, apsû. Enkixe "Enki"/Ea este, În mod obișnuit, zeul Înțelepciunii și demonstrează că aceasta Îi aparține ca nimănui altcuiva (vezi, de exemplu, mitul Adapaxe "Adapa"; cf. subcapitolul 3.5b). Având În vedere că apa dulce (din apsû
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
această misiune tatălui său Ea, zeul Înțelepciunii. Zeii Își exprimă toată recunoștința față de Marduk și Îi ridică prestigiosul templu din Babilon, numit Esagila „Casa/Templul care Își ridică fruntea În Înălțimi”. Zeii Îi acordă apoi oficial „domnia (asupra) zeilor” și „stăpânirea cerului și pământului”. În final, Îl preamăresc cu cele 50 de nume solemne ale sale, care reprezintă o sinteză a tuturor prerogativelor divine primite. În poemul En¿ma eliș se afirmă că Mardukxe "Marduk", după ce l-a ucis pe Kinguxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
poemul En¿ma eliș se afirmă că Mardukxe "Marduk", după ce l-a ucis pe Kinguxe "Kingu", „i-a luat „Tablele Destinelor”, care nu i se cuveneau”. Așadar, Marduk este acum cel care conduce lumea și se crede că Își exercită stăpânirea din sanctuarul său babilonian Esagila. Aici se celebrează În fiecare an sărbătoarea solemnă a Anului Nou (akștu), În timpul căreia se citește În public En¿ma eliș: cu această ocazie, Marduk hotărăște pentru tot anul destinele Babiloniei. Mardukxe "Marduk" este preamărit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un om la care a apelat Inara și căruia i-a dăruit iubirea sa. Acum, zeul furtunii reușește În sfârșit să ucidă balaurul. Apoi este ucis și ¾upașiya, care, nesupunându-se poruncii zeiței, Își vizitase soția și fii; Inara acordă stăpânirea apelor subterane, care fuseseră luate de la balaur, regelui hitit; În amintirea acestui fapt a fost instituită prima sărbătoare purulli. În cea de-a doua versiune, balaurul, după ce Îl Învinge pe zeul furtuniixe "zeul furtunii", Îi scoate acestuia ochii și inima
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
devenită Filadelfia În timpul lui Ptolemeu al II-lea Filadelful (282-246 Î.Hr.), astăzi Amman) era un important centru de trafic caravanier, la intersecția drumurilor comerciale. Istoria amonită se intersectează cu aceea a poporului iudaic, după cum este atestat În Biblie, pentru stăpânirea sau lărgirea teritoriului, deși relațiile dintre aceștia au fost și pașnice. După cucerirea romană (63 Î.Hr.), Amman-Philadelphia a ajuns să facă parte din Decapolis, fiind În sfârșit integrată În timpul lui Traian În provincia romană Arabia. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ucigându-i locuitorii. De acolo regele moabit ia ca trofeu un altar sau un simbol religios iudaic (reprezentat ca leu al lui David?), pentru a-l oferi zeului său. Acesta Îi răspunse credinciosului său invitându-l să cucerească Nebo, de sub stăpânirea lui Israel. Mesha reușește În incursiunea sa, comițând un adevărat masacru, ucigând 7 000 de persoane de ambele sexe și dedicând victimele și triumful zeului său, numit aici Ashtarxe "Ashtar"-Kemoshxe "Ashtar-Kemosh"; lui Îi dedică și obiectele de cult ale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care coincide cu timpul mitului. Dominat de fapte și de acțiuni ce nu se mai pot repeta În lumea oamenilor, grecii mărginiseră regalitatea la acel timp, excluzând-o din prezent. Ea este deținută sau cucerită de eroii care rivalizează pentru stăpânirea ei, așa cum se Întrec pentru cucerirea unei mirese, iar acest raport cu puterea regală poate să ne trimită Încă o dată la epoca miceniană, dacă heròon, mormântul eroului, este un vechi mormânt princiar. De altfel, la eroi apelau familiile aristocratice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]