12,662 matches
-
politică anatgonică, combativă și de relația să cu instituțiile mediatice, editorii, directorii de știri și jurnaliștii. Astfel în acest capitol se redefinește noțiunea de independență a presei întrucât din cauza pluralităților instituțiilor de presă, a pluralismului imaginea mass media eliberată de sub stema unui regim totalitar a suferit o metamorfozare. Capitolul al treilea examinează relația dintre mass media și guvernământ, instituții de stat, extinzând cercetarea la relația mass media cu sistemele politice, politica, partidele politice și politicienii. De asemenea tratează privatizarea mass media
Mass-media și democrația () [Corola-website/Science/319288_a_320617]
-
Steagurile și drapelele Țării Moldovei au avut de-a lungul timpului forme, culori și elemente heraldice diversificate. În Moldova medievală steagurile erau de mai multe feluri: „Steagul cel mare” prezenta pe pânză stema Moldovei: capul de bour (zimbru), simbolul statalității moldovenești. Culoarea de bază a steagului Moldovei era, în general, roșu. Uneori, domnitorii își aveau propriul lor steag care îmbina elemente ale stemei personale cu stema țării. Steagul Moldovei din perioada domniei lui
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
de mai multe feluri: „Steagul cel mare” prezenta pe pânză stema Moldovei: capul de bour (zimbru), simbolul statalității moldovenești. Culoarea de bază a steagului Moldovei era, în general, roșu. Uneori, domnitorii își aveau propriul lor steag care îmbina elemente ale stemei personale cu stema țării. Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare era roșu, având în mijloc stema Moldovei care reprezintă, în mod tradițional, un cap de bour privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele simbolizând luminăția bunei domnii, plasat
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
feluri: „Steagul cel mare” prezenta pe pânză stema Moldovei: capul de bour (zimbru), simbolul statalității moldovenești. Culoarea de bază a steagului Moldovei era, în general, roșu. Uneori, domnitorii își aveau propriul lor steag care îmbina elemente ale stemei personale cu stema țării. Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare era roșu, având în mijloc stema Moldovei care reprezintă, în mod tradițional, un cap de bour privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
Culoarea de bază a steagului Moldovei era, în general, roșu. Uneori, domnitorii își aveau propriul lor steag care îmbina elemente ale stemei personale cu stema țării. Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare era roșu, având în mijloc stema Moldovei care reprezintă, în mod tradițional, un cap de bour privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna în faza de crai-nou simbolizând renașterea
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
trecutul destul de îndepărtat, variante datorate unor confuzii : Din 1488) datează și imaginea steagului domnesc al lui Ștefan în gravura lui I. Kukullo redând bătălia de la Baia din 1467: flamură lungă și îngustă, încărcată cu benzi verticale paralele cu hampa (fasciile stemei de familie) și stema Moldovei (capul de bour) în jumătatea dinspre hampă. În anul 1500 Ștefan cel Mare a dăruit mănăstirii Zografu din Sfântul Munte Athos două steaguri, care figurează mai jos. Fundalul primului drapel era de culoare roșie (între
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
datorate unor confuzii : Din 1488) datează și imaginea steagului domnesc al lui Ștefan în gravura lui I. Kukullo redând bătălia de la Baia din 1467: flamură lungă și îngustă, încărcată cu benzi verticale paralele cu hampa (fasciile stemei de familie) și stema Moldovei (capul de bour) în jumătatea dinspre hampă. În anul 1500 Ștefan cel Mare a dăruit mănăstirii Zografu din Sfântul Munte Athos două steaguri, care figurează mai jos. Fundalul primului drapel era de culoare roșie (între timp steagul a fost
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
a cavaleriei moldovenești în lupta împotriva forțelor armate polone în bătălia de la Obertyn din 22 august 1531. Deasupra corpului de cavalerie din centru, precum și în flancul stâng, fâlfâie două steaguri moldovenești de formă triunghiulară. Pe pânza steagurilor, lângă hampă, este stema Moldvei: capul de bour, cu soarele sau roza la dextra și semiluna la senestra. După o relatare contemporană, delegația marilor boieri moldoveni prezenți la încoronarea lui Henric de Valois ca rege al Poloniei, în 1574, avea un steag de culoare
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
Este vorba de steagul domnesc al lui Ieremia Movilă, din 1601. Flamura este roșie și are o bodură de un galben deschis. În centru este plasat un cerc de argint, cu o cruce în partea superioară. În mijlocul cercului se află stema Moldovei: capul de bour cu o stea cu opt raze între coarne, flancat de câte o semilună în crai nou. Pe un dreptunghi alb, plasat în cantonul steagului, este înscrisă titulatura domnului cu litere chirilice. Două decenii mai târziu, în
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
albastre, se găsește un scut timbrat cu o coroană princiară și încărcat cu un cap de bour de argint care poartă între coarne o stea cu șase raze din același metal. Susținătorii scutului sunt doi delfini afrontați, cu ochii roșii. Stema este înconjurată de o ghirlandă de măslin și stejar. Pe revers se regăsește același sfânt, sub care este înscrisă cu litere de aur denumira unității, iar în colțuri inițiala „A” a domnitorului Grigore Alexandru Ghica. La Muzeul Militar din București
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
fanioane ale statelor maritime europene”, alcătuit de francezul A. Le Gras și editat la Sankt Petersburg în 1861, se menționează că unele corăbii moldovenești, fiind înarmate de către portul Galați, poartă drapele albastre, având plasat în centrul pânzei elementul tradițional al stemei, capul de bour (care-i zugrăvit de fapt, asemănător unui cap de bou), iar în canton avea un patrulater roșu cu trei stele albe. Se atestă, deasemenea, că drapelul miliției moldovenești avea două fâșii orizontale: roșu în partea superioară și
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
bijutierul Maurice Frement. Pe o față, caseta poartă inscripția "Alteței sale Regale, Principesei Maria a României - Doamnele române", iar pe capac este reprezentată coroana regală, așezată pe steagul Regatului României. Pe fețele laterale este gravată monograma „M” (de la Maria) și stemele României de dinainte de 1918. Capela din Bran a fost renovată și resfințită în anul 2005, așteptând încă vremurile când va putea adăposti inima Reginei.
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
Țării Crisurilor Oradea Ansambluri sculpturale: 1997, reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea ansamblului sculptural/ fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă Primăriei municipiului Oradea 2000, spațiu de joacă pentru copii, curtea Muzeului de Artă Aplicată din Frankfurt, Germania 2003, reconstituirea ansamblului sculptural al Porții nr.1, Cetatea Albă Iulia. Premii și Distincții: Premiul Juriului Rumilly, Franța, 1997
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Odată cu retragerea otomanilor din Hotin, ei au distrus o parte din cetate, ea fiind refăcută ulterior. În anul 1826, a fost realizată o stemă a orașului. În 1832, s-a construit o biserică cu hramul "Sf. Aleksandr Nevski" în incinta cetății. În anul 1856, guvernul rus a abrogat statutul de zonă militară a Cetății Hotinului. Primul Război Mondial și Războiul Civil Rus au reprezentat
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
niciodată adoptată sau analizată serios. "Tratatul de Înființare a Uniunii Statale a Rusiei și Belarusului" a fost semnat la 8 decembrie 1999. Intenția a fost aceea de a realiza o federație similară Uniunii Sovietice, cu un singur președinte, parlament, drapel, stemă, imn, constituție, armată, cetățenie, monedă etc. Uniunea a fost ratificată de Duma de Stat a Rusiei la 22 decembrie 1999 și de Adunarea Națională a Belarusului la 26 ianuarie 2000, dată la care tratatul a intrat oficial în vigoare. Și
Uniunea Statală Rusia-Belarus () [Corola-website/Science/316532_a_317861]
-
și cu săvârșirea Sfântului Duh, Io Vasile Voievod, Domn al Țării Moldovei, a făcut această biserică unde este hramul Nașterii Sfântului prooroc și înaintemergător și botezător Ioan; și s-a săvârșit în anul 7151 (=1643)"". Pisania are la partea superioară Stema Moldovei flancată de două frunze stilizate. Edificiul a fost reparat și zugrăvit în anul 1884 cu cheltuiala lui Gheorghe Drîmbei și Dumitru Matasar. El a fost restaurat în perioada 1924-1926 de către Comisiunea Monumentelor Istorice. Biserica este de dimensiuni mici, înaltă
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
la dreapta, se află o pisanie încadrată într-un chenar liniar compus din baghete încrucișate la colțuri. Deasupra pisaniei se află un altorelief cu doi îngerași (putti) sculptați care țin o coroană de frunze de stejar în interiorul căreia se află stema Moldovei, elemente ce aparțin stilului arhitectonic renascentist. Acoperișul Bisericii "Sfântul Dumitru" a fost inițial executat din plumb. Deasupra naosului se află o turlă octogonală construită din cărămidă și așezată pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
de sângerosul Tommaso Morosini, legat papal, nerecunoscut de orotodocși), încoronarea bisericească n-a putut avea loc până de paști (8 aprilie), în anul 1208, când patriarhul Mihail IV Autoreianos, ales și el la Niceea, a pus pe capul lui Laskaris stema imperială. Theodor I se distingea prin multe calități. Mic de statură, vioi și cu o capacitate de muncă uimitoare, acest om și-a câștigat respectul tuturor. Urcând pe tron, despotul a jurat să izgonească din orașele răsăritene blestemata oaste apuseană
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
în Chile în primul an al secolului curent și în Venezuela patru ani mai târziu. De asemenea, silueta lor este gravată pe unele monede columbiene și chiliene. Condorul andin este unul din simbolurile acestei regiuni și, de aceea, apare pe stemele mai multor state sud-americane: Bolivia, Chile, Columbia și Ecuador.
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
regele era descendent al regelui sfânt și că regatul îi aparținea lui Olav că «rex perpetuus norvegiae» ("rege etern al Norvegiei"). Chiar și după ce nu au mai fost urmași masculini în familia Sverre, regii au continuat să folosească blazonul că stema de stat.
Stema Norvegiei () [Corola-website/Science/315119_a_316448]
-
Militară cu însemn de război se prezintă sub trei forme cu valoare ierarhică egală: însemnul, bareta pentru militari și rozeta pentru civili. Însemnul de pace al Medaliei Virtutea Militară este o piesă circulară care are pe avers redată în relief stema României. Însemnul de război al Medaliei Virtutea Militară este o cruce cu brațe egale, având aplicată pe medalionul central, avers stema României. Bareta Medaliei Virtutea Militară cu însemn de război se distinge de bareta Medaliei Virtutea Militară cu însemn de
Ordinul „Virtutea Militară” () [Corola-website/Science/318585_a_319914]
-
civili. Însemnul de pace al Medaliei Virtutea Militară este o piesă circulară care are pe avers redată în relief stema României. Însemnul de război al Medaliei Virtutea Militară este o cruce cu brațe egale, având aplicată pe medalionul central, avers stema României. Bareta Medaliei Virtutea Militară cu însemn de război se distinge de bareta Medaliei Virtutea Militară cu însemn de pace prin aplicarea pe panglica specifică a două spade încrucișate, cu vârfurile în sus. Descrierea formei, dimensiunile, modul de acordare și
Ordinul „Virtutea Militară” () [Corola-website/Science/318585_a_319914]
-
trei rânduri de reliefuri figurative ilustrând personaje alegorice însoțite de texte în latină: agricultura și comerțul, cultura, geografia și istoria, inventivitatea și ingenuitatea, abundența. Sub ambele panouri se afla câte o fântână decorativă, ornată cu măști și o suită de steme ale provinciilor istorice românești. Bombardamentele din 1944 au avariat grav clădirea, inclusiv panourile decorative. După consolidarea clădirii, fațada a fost placată integral cu travertin, iar cele două panouri decorative, figurile simbolice de la cișmele precum și alte lucrări de decorațiuni interioare (vitralii
Mac Constantinescu () [Corola-website/Science/318711_a_320040]
-
Stema Botoșaniului a fost adoptată de Guvernul României în ședința din 3 martie 2010, prin Hotărârea de Guvern numărul 157 publicată în Monitorul Oficial Partea I numărul 152 din 9 martie 2010. se compune dintr-un scut triunghiular francez antic, cu
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
simbol al târgului pentru următoarele două secole este demonstrat de un act din 20 martie 1774. Pe toate aceste documente în care apare păunul se poate vedea inscripția: „"Pecetea târgului Botaș"”. În 1780, Sfântul Gheorghe apare pentru întâia oară pe stema târgului moldav într-o jalbă, iar în motto-ul încadrată în exergă lămurește noua situație: „"PECETEA TÂRGULUI BOTOȘAN[I] AFIEROSIT LA S[FÂN]T[UL] GHEO[R]GHIE 1780"”. Această schimbare a apărut datorită desființări instituției șoltuzului și a faptului
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]