13,247 matches
-
politice. Aici, la Casa babei, PICA PICA vine foarte des cu treburi la ei, cu planuri legate de ZODIA COȚOFENEI. * Am umblat mult, cu poftă de hoinăreală, cu mâinile în buzunar, mângâind, cu duioșie, o castană cafenie și catifelată. Am umblat pe multe străzi, prin gând, în vis, peste tot. Dar cred că o să mă opresc, fiindcă se simte frigul, se presimte că vin ploile și vremea neprietenoasă. Se face o vreme a despărțirilor și nimic nu-i mai trist pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lăutari, chiori de nesomn, care mergeau la Ploiești. Așa am aflat și altele: "cine cu cine, că baba e într-adevăr vrăjitoare, că șeful poliției provine de la secu" și am "degustat" bancuri fără perdea. Unul din cei doi era experimentat; umblase noapte de noapte prin mai toate orașele patriei și mi-a cântat, cu lacrimi în ochi, fragmente de manele... Ne-am despărțit cu duioșie... * Ce fac oamenii în aceste nopți albe? l-am întrebat într-o doară, mai mult pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sobre, și ele din același lemn, cu aceleași ornamente! În farmacie, unde, câteodată, la ușă, suna un clopoțel argintiu, când intra cineva, stăruia un parfum de neuitat, amestec de arome vegetale; numai în preajma finului uscat miroase ca în vechile farmacii. Umbla vorba, printre noi, copiii, că în flacoanele din rafturi, în spatele geamului de cristal, în spațiul aproape obscur, farmaciștii țin captiv câte un suflet de om; da, așa credeam și asta ne speria atât de tare, încât doar din ochi îndrăzneam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
au avut tăbliță și cei care nu au avut tăbliță. Este un fel de act de identitate. Pe tăblița mea se mai vede încă o frază din compunerea de altădată, o amintire... Scrisesem așa: "Noaptea, în Dorohoi, pe Strada Mare, umblă bocănind un cal". Bunul simț elementar Nimic mai "special" decât "bunul simț" de care dispui", eventual, unii inși. În DEX, dicționar al limpezirii și ezitărilor semantice, bunul simț este definit: "Capacitate bazată pe experiența cotidiană de a judeca, de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bunici care se apucase de scuturat hainele la ordinul său criminal. Peste câteva zile, constatând că fosforescența cadranului pare mai slabă, am hotărât că Dumnezeu are nevoie de ajutor. Mi-a trecut prin cap că sunt dator să-l ajut. * Umblam, bezmetic, de unul singur, toată ziua pe plaja foarte puțin populată de la Bugaz. Căscam gura cu nesaț la sosirea și plecarea vapoarelor, două-trei pe zi, din potrul mic un fel de jucărie a porturilor în localitatea Carolina. Singurătatea, imensa întindere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
audaces fortuna juvat", pe îndrăzneți îi ajută soarta; era deviza noastră, a organizației de "gașcă" din care făceam parte. Știam o mulțime de astfel de devize, citeam foarte mult; devenisem totuși un fel de vagabond; să zic un boem precoce. Umblam cu gașca pe dealuri, căutam gâlceavă cu alții și procedam mai tot timpul contrariu bunelor purtări care ni se recomandau. Dar asta nu înseamnă că eram răi, că decăzusem; în ceea ce mă privește eram mai degrabă un teribilist, ceea ce mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
întregii derulări a romanului și, afirmă Silver, la un moment dat, toți pirații pe care i cunoaște au murit de beție, sărăcie și violențe. Caracterizarea vieții tâlharilor de mare pare perfect vala bilă, istoric vorbind. Asta-i soarta celor care umblă în căutarea norocului. Au o viață aspră și îi pândește la tot pasul primejdia de a fi spânzurați, dar mănâncă și beau pe săturate, iar când se întorc de pe mare au buzunarele doldora de lire, nu de bănuți. Ei bine
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
foarte înalt și bine făcut și avea o față lată, de parcă ar fi fost o bucată de jambon, un chip palid, care nu atrăgea atenția prin nimic, dar era inteligent și zâmbitor. Părea că este din cale-afară de vesel, căci umbla fluierând printre mese, glumind și bătându-i pe umăr pe cei mai apropiați dintre clienții săi9, cel moral întruchipează idealul solitar al oricărui pirat. Majoritatea piraților au fost, prin definiție, niște risipitori, însingurați abrutizați de alcool și promiscuitate. Silver, însă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Major, trebuia să plece, și se hotărâse să-l ia și pe fratele meu: se zvonise că „nemții” vor deporta pe toți băieții mai mari, cine știe unde, iar fratele meu avea aproape 16 ani. În timp ce mama le făcea bagajele lăcrămând, eu umblam din cameră în cameră și dădeam din colț în colț, văitându-mă cât mă lua gura că trebuie să plec și eu la Iași: „Mă iau nemții dacă rămân! Mă iau nemții!” era leit-motivul gemut printre suspine și lacrămi. Nu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fapte, toți refugiații ardeleni au pornit din nou spre țară, făcând sute de kilometri în căruțe și strecurându-se printre trupele austro-ungare intrate în Rusia. În toamna anului 1918, când războiul din Balcani și din Apus se apropia de sfârșit, umblam și noi neobosiți pe toate străzile Iașului, manifestând împreună cu studențimea, ba pe la Legația Germaniei, împotriva „boșilor”, ba pe la Legația Franței. Aici am avut prima [23] întâlnire cu generalul Nicoleanu, prefectul Poliției: pe când strigam de zor, în rând cu ceilalți manifestanți
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
i-a văzut și Nicole și s-a speriat teribil), găsești destule drumuri „nedezvoltate și pline de noroaie”, nu prea găsești imagini cu obiecte industriale pe care să le prinzi în camera de filmat (Minghella), „ajungi să vezi cum îți umblă insecte în farfurie și nu îți mai pasă”, încetezi să îți mai cureți unghiile, să te mai speli mereu pe mâini și chiar să faci duș, fiindcă te trezești cu apă rece pe tine (Kidman, p. 33). Unde mai pui
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
contribuabili, au performanțe mai scăzute și mulți se lasă de școală? De ce să le plătim sănătatea de bază când ei fac excese? De ce să îi angajăm preferențial? De ce am investi bani în cartierele lor? De ce le-am face șosele dacă umblă cu căruța? De ce le-am face școli? De ce i-am sprijini să aibă o elită educată, dacă nici nu sunt în stare să-și controleze natalitatea? De ce le-am sprijinii proprii lideri când ei pot deveni corupți? Toate acestea pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a cerut tatălui său, director de școală în Onești, să-l procopsească cu diplomă de liceu (deși respectivul nu avea decât cinci clase), bătrânul l-a dat afară cu un picior în spate. Șeful ia făgăduit directorului că îi vor umbla copiii în papuci de petică. Din pricina asta tânărul Nicolaie n-a terminat decât o școală tehnică în Petroșani, lucrând apoi în mină ca artificier. A făcut însă și facultatea la fără frecvență. După ce a fost muzeograf la Muzeul Satului din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
adevărat decât o viață de familie așa că, după ce s-a căsătorit, a plecat în Canada. ANDI Apariția sa la Archeos a fost ca intrarea unui boboc de lebădă în cârdul puilor de rață. Deși n-avea decât paisprezece ani, Andi umbla întotdeauna la patru ace: costum negru de gală, cu papion și plastron alb. Se exprima prețios, ceea ce arăta importanța pe care o da el chiar lucrurilor obișnuite. Educat într-o veche familie cu blazon ce cobora în timp câteva secole
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
s-au perindat mulți paznici. Am și acum o durere în suflet pentru cel care a fost Ion Chiticaru, care a murit într-un accident stupid. A fost electrician la Stațiune; un om muncitor, corect și săritor la toate. A umblat la o sursă de curent electric și a fost electrocutat. Pe Ghiorghiță Talabă și pe Dinel Sârbu îi port, de asemenea în inimă și mă rog pentru ei; au murit înainte de vreme în mod tragic. Domnul Cornel Bozian a fost
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a lungul drumului a întâlnit vreo zece tineri, care i-au zărit la buzunarul hainei o margine roșie. L-au oprit: Unde mergeți, don Giovanni?». «Merg să votez!». «Dar știți că, azi, riscați să vi se întâmple ceva rău dacă umblați pe drumuri?». «Eu îmi fac datoria de cetățean; nu am nici o teamă». Atunci, don Giovanni, e mai bine să vă însoțim noi, ca să nu vi se întâmple vreo nenorocire». «Și am fost însoțit de socialiști la sediul electoral - va povesti
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
scările ridicate chiar pe trotuar sau pe terasele caselor. Este greu de știut care a fost cauza primei panici ce a cuprins mulțimea și a rupt cortegiul în dreptul Palatului Băncii Naționale. Să fi fost petarde aruncate de indivizi dornici să umble prin buzunare profitînd de dezordine? sau, mai simplu, s-a prăbușit o scară peste mulțime? Într-o clipă, urlînd, gloata înnebunită a rupt cordoanele de ordine, iar învălmășeala a fărîmițat cortegiul. Reacțiile au fost de un eroism comic. Scoțîndu-și sabia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
serviciul atașatului nostru militar îi aduseseră o fotografie cu pagina dicționarului cifrat de la Legație... iar în ultimele luni Legația fusese vizitată noaptea de poliție care, surprinsă asupra faptului, pretindea că ar fi văzut niște suspecți sărind grilajul locuinței mele și umblînd la garaj și la mașină pînă și sub capota Fiatului de cincisprezece cai112 în timp ce incursiunea acestor polițiști avea ca scop limpede dulapul blindat din cancelarie unde se afla cifrul nostru...). În același timp, domnul Maiorescu hotăra să-mi trimită, la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
valul antimilitarist de origine suspectă s-a răspîndit prin provincii, iar ofițerii erau insultați și maltratați pe stradă, a venit un ordin care le cerea să nu poarte uniforma decît la cazarmă, în timpul orelor de serviciu, iar în rest să umble în civil. Prescripție comodă pentru a evita "necazuri", dar cu puține șanse de a ridica moralul unei nații și a menține ordinea cu demnitate. Iar cînd un carabinier era ucis de legionarii din Fiume, în timpul expediției lui d'Annunzio apărînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
am aflat că, din motive tehnice, plecarea s-a amânat până după Crăciun. De fapt, mi-a fost mai puțin frică după moartea lui Ceaușescu. Acum poate să pară ridicol, dar atunci circulau tot felul de zvonuri în legătură cu „teroriștii” care umblă prin țară și împușcă în dreapta și-n stânga. Nu uita că eram cu toții convinși că la Timișoara muriseră 30.000 sau chiar 40.000 de oameni. Dacă te gândești mai bine, e aberant. Dar atunci ni se părea admisibil. N-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
tradus recent și în spaniolă. Mircea Eliade a beneficiat de faima sa de savant și s-a făcut mai cunoscut decât toți contemporanii săi care scriau în românește. Tot degeaba! La fel se poate spune și despre Zaharia Stancu, care umbla cu „sandale de aur” prin lume, sau despre Paul Goma, impus nu numai de „Europa Liberă”, dar și de alte instanțe anticomuniste. Nici unul dintre ei nu a convins juriul suedez. Dar poate că tot Sorescu era mai celebru în lume
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
trebuie să fie la curent cu ce se întâmplă în viața politică, de pildă în Franța, ba chiar și cu anumite dedesubturi ale acesteia. Și nu e cazul! Cititorul român e mai mult sau mai puțin convins că în Franța umblă câinii cu covrigi în coadă. A citit el în articolele nu știu cui că nivelul de viață a crescut în Occident de nu știu câte ori încoace, el e gata să-l creadă pe Le Pen că din cauza străinilor (care sunt mai ales arabi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în el apele murdare... toate dejecțiile... Nu respectă canalizarea comunei. E mai ușor să arunce totul în lac. — Nu se poate! — Ba se poate! Vino cu noi să vezi ce n-ai mai văzut în lumea întreagă pe unde ai umblat. Vino să vezi aleile care duc de la șosea spre vilele lor. — Ce e de văzut? Niște alei... Prefer să mă uit la campionatul mondial de fotbal. — Niște alei, de acord, dar îngrădite, zidite... — Cum adică? — Uite așa... Au ridicat ziduri
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
dolari. Sau ce naște din pisică șoareci mănîncă. Așa își intitula Nicolae Filimon romanul apărut în 1863. Personajul central se numea Dinu Păturică și era un boiernaș parvenit. Cînd boierii pămînteni aveau încă bărbi, mustăți, caftan și anteriu, arivistul Păturică umbla ras și încerca să facă pe franțuzitul într-un București care încă nu se scuturase de Fanar. Veacurile s-au schimbat, oamenii nu. Caftanele, anteriile și pantalonii „de postavă văpsiți cafeniu“ au ajuns la muzeu. Gena balcanică se conservă chiar
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
înseamnă că un negustor ambulant, întîlnind numai clienți generoși, poate aduna pînă la o sută de dolari de meci. N-ai cum să-ți conservi sărăcia, atunci cînd te învîrți numai printre oameni bogați. Sigur că Nețoiu e liber să umble în buzunare cu ce monedă dorește și să dea pe semințe cît îi poftește inima. Banii sînt ai lui, munciți cu sudoare, nu încape vorbă, pînă la ultimul cent. Și, în fond, nu e vorba decît despre 5 dolari, într-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]