124,453 matches
-
a făcut între două persoane, între partidele care i-au susținut, iar în turul ÎI s-a adăugat componentă emoțională (blocarea votului în diaspora) care a dezechilibrat procentele în favoarea unui candidat. În condițiile în care programele electorale ale candidaților la alegerile prezidențiale nu contează, de ce mai sunt redactate, prezentate, diseminate? Explicația este că aceste programe sunt "expresia unei ipocrizii a spațiului public". Dacă un competitor nu are un program, este criticat pe motiv că îi lipsește; dacă propune un astfel de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
acest program să obțină consens pe marginea unui proiect de revizuire și acesta să fie finalizat până la "debutul viitorului exercițiu parlamentar" (toamna anului 2016). Acest obiectiv nu s-a putut pune în practică și este greu de crezut că până la alegerile parlamentare se va obține aplicarea lui. Comisia de revizuire și-a reluat activitatea după alegerile prezidențiale din 2014, dar reprezentanții PSD au susținut continuarea lucrărilor din punctul în care proiectul fusese abandonat, în timp ce reprezentanții PNL au insistat pe reluarea lucrărilor
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
finalizat până la "debutul viitorului exercițiu parlamentar" (toamna anului 2016). Acest obiectiv nu s-a putut pune în practică și este greu de crezut că până la alegerile parlamentare se va obține aplicarea lui. Comisia de revizuire și-a reluat activitatea după alegerile prezidențiale din 2014, dar reprezentanții PSD au susținut continuarea lucrărilor din punctul în care proiectul fusese abandonat, în timp ce reprezentanții PNL au insistat pe reluarea lucrărilor pe baza unor noi teze ce urmau a fi formulate, discutate și aprobate. Paradoxal, motivația
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Victor Ponta indică obiectivele revizuirii: întărirea drepturilor fundamentale, limitarea și încadrarea constituțională a atribuțiilor prezidențiale, întărirea mecanismelor consensuale și protejarea independenței puterii judecătorești. Primul obiectiv a fost, așa cum am arătat, deja ratat cu concursul partidului care l-a susținut în alegerile prezidențiale. Al doilea obiectiv este unul fals: fostul Președinte a acționat în limitele atribuțiilor sale constituționale (fapt confirmat și de cele două avize ale CCR cu ocazia suspendărilor din 2007 și 20125), folosind toate aceste atribuții fără a lăsa vreuna
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Victor Ponta menționează doar inițierea de consultări "privind reforma sistemului electoral și asigurarea condițiilor pentru armonizarea legislației electorale și integrarea acesteia într-un Cod electoral". Programul lui Klaus Iohannis este mai detaliat referitor la această reformă. Documentul critică modul de alegere a parlamentarilor, considerând că sistemul electoral este "profund distorsionat", generând anomalii precum creșterea numărului de parlamentari sau obținerea unor mandate cu un număr foarte mic de voturi. Programul nu indică o preferință pentru un anume sistem electoral dar menționează că
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de voturi. Programul nu indică o preferință pentru un anume sistem electoral dar menționează că "avem datoria de a conveni asupra unei formule de sistem electoral care să asigure reprezentativitate". S-a evitat referință directă la sistemul reprezentării proporționale dar alegerea PNL în favoarea acestui sistem după alegerile prezidențiale confirmă că programul lui Klaus Iohannis se referea la acest sistem electoral. Acest program include și referință la necesitatea modificării legislației partidelor politice, în privința condițiilor de înființare și a finanțării acestora. Klaus Iohannis
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
preferință pentru un anume sistem electoral dar menționează că "avem datoria de a conveni asupra unei formule de sistem electoral care să asigure reprezentativitate". S-a evitat referință directă la sistemul reprezentării proporționale dar alegerea PNL în favoarea acestui sistem după alegerile prezidențiale confirmă că programul lui Klaus Iohannis se referea la acest sistem electoral. Acest program include și referință la necesitatea modificării legislației partidelor politice, în privința condițiilor de înființare și a finanțării acestora. Klaus Iohannis este în favoarea modificării condițiilor restrictive de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
interesați (comunități locale, organizații neguvernamentale, partide politice, administrație locală, etc.)"). Sintetizând, obiectivele programului electoral al lui Klaus Iohannis care au legătură cu reforma regimului politic au fost: Denumire obiectiv Stadiu punere în aplicare Revizuirea Constituției Neîndeplinit Reforma sistemului electoral de alegere a Camerelor Parlamentului Îndeplinit Reforma sistemului electoral de alegere a autorităților administrației locale Îndeplinit Modificarea condițiilor de înființare a partidelor politice Îndeplinit Modificarea sistemului de finanțare a partidelor politice Îndeplinit Limitarea folosirii listelor electorale suplimentare Îndeplinit Introducerea votului electronic Neîndeplinit
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
etc.)"). Sintetizând, obiectivele programului electoral al lui Klaus Iohannis care au legătură cu reforma regimului politic au fost: Denumire obiectiv Stadiu punere în aplicare Revizuirea Constituției Neîndeplinit Reforma sistemului electoral de alegere a Camerelor Parlamentului Îndeplinit Reforma sistemului electoral de alegere a autorităților administrației locale Îndeplinit Modificarea condițiilor de înființare a partidelor politice Îndeplinit Modificarea sistemului de finanțare a partidelor politice Îndeplinit Limitarea folosirii listelor electorale suplimentare Îndeplinit Introducerea votului electronic Neîndeplinit Introducerea votului prin corespondență Neîndeplinit Reforma funcției publice prin
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
majore de reformă a regimului politic, în primele șase luni de la preluarea mandatului Klaus Iohannis a reușit, prin intermediul Parlamentului, îndeplinirea a cinci obiective dintre acestea. Vom analiza în continuare acele obiective care au fost îndeplinite. 1. Un nou sistem de alegere a Parlamentului. Prin Hotărârea Parlamentului nr. 18/2013 s-a constituit Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, pentru modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a Legii
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pentru modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Membrii acestei Comisii, care s-a reactivat în ianuarie 2015, au adoptat propunerea legislativă intitulată Lege privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente 6. Propunerea, inițiată de deputați și senatori din majoritatea partidelor reprezentate în Parlament, a fost adoptată de Senat, apoi de Cameră Deputaților și trimisă la promulgare pe
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
proporționale și stabilirea unuei norme de reprezentare de 73.000 (pentru Cameră Deputaților), respectiv 168.000 locuitori (pentru Senat). Potrivit Anexei nr. 1, numărul total de parlamentari este stabilit la 136 senatori și 302 deputați. 2. Reforma sistemului electoral de alegere a autorităților administrației locale. Această lege a urmat același traseu că și precedentă : inițiată de parlamentari din majoritatea partidelor reprezentate în Parlament, adoptată de Senat în aprilie și de Cameră Deputaților în mai 2015, a fost promulgată și a devenit
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
lege a urmat același traseu că și precedentă : inițiată de parlamentari din majoritatea partidelor reprezentate în Parlament, adoptată de Senat în aprilie și de Cameră Deputaților în mai 2015, a fost promulgată și a devenit Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali 7. Principala modificare se referă la noua formă a art. 101 din Legea nr.
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali 7. Principala modificare se referă la noua formă a art. 101 din Legea nr. 215/2001: "Consiliul Județean alege dintre membrii săi un președinte și doi vicepreședinți", încetând astfel alegerea directă a președintelui Consiliului Județean, instituită în 2008. 3. Modificarea condițiilor de înființare a partidelor politice. Proiectul de lege care a avut, printre altele, și acest obiect a urmat același traseu că și precedentele. A fost votat de Senat în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cu doar 3 membri fondatori (art. 18, alin. 1, lit. d)); radierea unui partid politic care "nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, în două campanii electorale succesive, cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale, în cazul alegerilor parlamentare" (art. 47, alin. 1, lit.b). Această lege a fost votată în contextul în care
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în două campanii electorale succesive, cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale, în cazul alegerilor parlamentare" (art. 47, alin. 1, lit.b). Această lege a fost votată în contextul în care Curtea Constituțională a admis prin Decizia nr. 75/2005 din 26 februarie 20159 excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19, alin. 3 din Legea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
precum și lista membrilor de partid care au plătit în anul fiscal precedent cotizații a caror valoare însumata depășește zece salarii minime brute pe țară. La articolul 38 al legii se prevede că în "cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Cameră și Senat, Autoritatea Electorală Permanentă rambursează partidelor politice, alianțelor politice și organizațiilor cetățenilor, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripțiile electorale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în "cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Cameră și Senat, Autoritatea Electorală Permanentă rambursează partidelor politice, alianțelor politice și organizațiilor cetățenilor, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripțiile electorale, în cazul în care partidul, alianță politică a obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate". Dacă un partid nu a obținut minim 3%, "Autoritatea Electorală Permanentă rambursează numai sumele aferente cheltuielilor efectuate
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate". Cheltuielile nu pot depăși nivelul contribuțiilor și au limite de 60 de salarii minine brute pentru fiecare candidat la funcția de senator sau deputat, la care se adaugă 10 de la partid. În cazul alegerilor prezidențiale, limită este de 20.000 de salarii minime brute. 5) Limitarea folosirii listelor electorale suplimentare. Listele electorale suplimentare sunt reglementate de Legea nr. 35/200812. În aceste liste sunt trecute persoanele care se prezintă la vot și fac dovada
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
fost trimisă pentru raport Comisiei mai sus menționate dar până în prezent acest raport nu a fost redactat. Lipsa de interes din partea majorității parlamentare pentru această inițiativă a generat moțiunea de cenzură "Victor Ponta - demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozinca!", inițiată de PNL, respinsă la vot pe data de 12 iunie 2015. În câteva luni de la începerea mandatului, Presedintele Iohannis a reușit să pună în aplicare aproape jumătate din obiectivele acelei părți din
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
electorale, pentru modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Interesant de remarcat că această Comisie există din 2013, dar lipsa unui consens între partide până la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 a făcut ca ea să nu-și poată desfășura activitatea. Există o legătură între programul electoral al lui Klaus Iohannis și reactivarea cu succes a acestei comisii: victoria să în alegeri a legitimat demersul de reformă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
unui consens între partide până la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 a făcut ca ea să nu-și poată desfășura activitatea. Există o legătură între programul electoral al lui Klaus Iohannis și reactivarea cu succes a acestei comisii: victoria să în alegeri a legitimat demersul de reformă a regimului politic potrivit liniilor directoare ale acestui program. Cel mai bun argument în favoarea acestei ipoteze este acela că, atunci când Președintele Iohannis a cerut reexaminarea unei legi din categoria celor care trasnscriu programul său electoral
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
politic și în legătură cu revizuirea Constituției ? Ipoteza pe care o enunțam este aceea că identificarea inexacta a cauzelor eșecului revizuirii Constituției din perioada 2013-2014 în programul electoral al lui Klaus Iohannis a dus la o abordare inadecvată a problemei după câștigarea alegerilor prezidențiale. Ceea ce s-a reușit cu o comisie comună a celor două Camere nu s-a reușit și în privința unei alte comisii comune, cea de revizuire. Cea dintâi a putut fi reactivata, deoarece ceea ce lipsea era doar consensul politic. Cea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Președinte nu are o valoare constituțională, ci una strict politică, spre deosebire de programul de guvernare care are o asemenea valoare, datorită referinței exprese din art. 102, alin. 1 din Constituție. Constatăm însă din analiza programului electoral al candidatului care a câștigat alegerile prezidențiale că acest program are consecințe în planul reformării regimului politic. Din această perspectivă, programul electoral a produs efecte similare unui program electoral al unui partid care, în urma alegerilor, ajunge la guvernare. Explicația acestui efect este aceea că programul electoral
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Constatăm însă din analiza programului electoral al candidatului care a câștigat alegerile prezidențiale că acest program are consecințe în planul reformării regimului politic. Din această perspectivă, programul electoral a produs efecte similare unui program electoral al unui partid care, în urma alegerilor, ajunge la guvernare. Explicația acestui efect este aceea că programul electoral al unui candidat la funcția de Președinte a devenit, așa cum am afirmat, un instrument de promovare a obiectivelor unui partid politic, funcție pe care o are și un program
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]