125,387 matches
-
Kurt Tucholsky, Erich Kästner, Otto Fulg și Frank Thies. Șeful secțiunii de teatru era Alfred Kerr. Din 1918 până în aprilie 1920, Kurt Tucholsky a contribuit cu 50 de articole la "Berliner Tageblatt" în timp ce el era, de asemenea, redactor-șef al revistei satirice "Ulk", care a apărut săptămânal între 1913 și 1933. Romanul său "Schloss Gripsholm" (inspirat de Castelul Gripsholm) a apărut în "BT" în perioada 20 martie - 26 aprilie 1931. Alfred Eisenstaedt a fost unul dintre fotografii ziarului. Erich Everth a
Berliner Tageblatt () [Corola-website/Science/337653_a_338982]
-
Rundschau”, un supliment săptămânal ce prezenta tendințele din domeniul tehnologiei, și secțiunile „Haus, Hof und Garten” (Casă și Grădină) au fost editate de către Rudolf Jonas. Jonas a fost redactor din 1929 până în 1932 și a devenit mai târziu redactor al revistei "Das Theater".
Berliner Tageblatt () [Corola-website/Science/337653_a_338982]
-
() a fost o revistă satirică săptămânală în limba germană fondată de Albert Langen în aprilie 1896 și publicată până în 1967, cu o pauză în perioada 1944-1954. Ea a devenit bilunară în 1964. Numele ei provenea de la protagonistul romanului "Der Abenteuerliche Teutsch" (1668) al lui
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
în limba germană fondată de Albert Langen în aprilie 1896 și publicată până în 1967, cu o pauză în perioada 1944-1954. Ea a devenit bilunară în 1964. Numele ei provenea de la protagonistul romanului "Der Abenteuerliche Teutsch" (1668) al lui Grimmelshausen. Sediul revistei a fost la München. Combinând conținutul politic îndrăzneț și agresiv cu un stil grafic luminos și surprinzător de modern, "Simplicissimus" a publicat operele unor scriitori ca Thomas Mann și Rainer Maria Rilke. Țintele principale ale caricaturilor sale erau militarii prusaci
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
operele unor scriitori ca Thomas Mann și Rainer Maria Rilke. Țintele principale ale caricaturilor sale erau militarii prusaci rigizi și deosebirile sociale și de clasă germane așa cum erau văzute din atmosfera liberală și mai relaxată a orașului München. Printre colaboratorii revistei s-au aflat Hermann Hesse, Gustav Meyrink, Fanny zu Reventlow, Jakob Wassermann, Frank Wedekind, Heinrich Kley, Alfred Kubin, Otto Nückel, Robert Walser, Heinrich Zille, Hugo von Hofmannsthal, Heinrich Mann, Lessie Sachs și Erich Kästner. În 1898 plângerea kaiserului Wilhelm de
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
Jakob Wassermann, Frank Wedekind, Heinrich Kley, Alfred Kubin, Otto Nückel, Robert Walser, Heinrich Zille, Hugo von Hofmannsthal, Heinrich Mann, Lessie Sachs și Erich Kästner. În 1898 plângerea kaiserului Wilhelm de a fi ridiculizat pe copertă a dus la interzicerea apariției revistei. Editorul Langen a petrecut cinci ani în exil în Elveția și a fost amendat cu 30.000 de mărci de aur germane. O pedeapsă de șase luni de închisoare cu suspendare i-a fost dată caricaturistului Heine și o alta
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
suspendare i-a fost dată caricaturistului Heine și o alta de șapte luni scriitorului Frank Wedekind. În anul 1906 editorul Ludwig Thoma a fost închis iarăși pentru șase luni din cauză că a atacat clerul. Aceste controverse au contribuit la creșterea tirajului revistei care a ajuns la aproximativ 85.000 de exemplare. După intrarea Germaniei în Primul Război Mondial, săptămânalul și-a atenuat tonul satiric, începând să sprijine efortul de război, începând să se ia în considerare oprirea apariției. Începând de atunci, cele
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
satirice politice au fost cele ale artiștilor George Grosz, Käthe Kollwitz și John Heartfield. Editorul Ludwig Thoma s-a înrolat într-o unitate medicală a armatei în 1917 și și-a pierdut gustul pentru satiră, denunțând activitatea sa anterioară în cadrul revistei pe care a numit-o imatură și deplorabilă. El a părăsit revista în 1920. În timpul Republicii de la Weimar revista a continuat să publice și a luat o poziție fermă împotriva extremiștilor de stânga și de dreapta. Pe măsură ce național-socialiștili deveneau, treptat
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
John Heartfield. Editorul Ludwig Thoma s-a înrolat într-o unitate medicală a armatei în 1917 și și-a pierdut gustul pentru satiră, denunțând activitatea sa anterioară în cadrul revistei pe care a numit-o imatură și deplorabilă. El a părăsit revista în 1920. În timpul Republicii de la Weimar revista a continuat să publice și a luat o poziție fermă împotriva extremiștilor de stânga și de dreapta. Pe măsură ce național-socialiștili deveneau, treptat, tot mai puternici, ei au folosit aceleași procedee precum în confruntările politice
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
înrolat într-o unitate medicală a armatei în 1917 și și-a pierdut gustul pentru satiră, denunțând activitatea sa anterioară în cadrul revistei pe care a numit-o imatură și deplorabilă. El a părăsit revista în 1920. În timpul Republicii de la Weimar revista a continuat să publice și a luat o poziție fermă împotriva extremiștilor de stânga și de dreapta. Pe măsură ce național-socialiștili deveneau, treptat, tot mai puternici, ei au folosit aceleași procedee precum în confruntările politice cu ceilalți adversari: acuzații verbale, amenințări, atacuri
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
publice și a luat o poziție fermă împotriva extremiștilor de stânga și de dreapta. Pe măsură ce național-socialiștili deveneau, treptat, tot mai puternici, ei au folosit aceleași procedee precum în confruntările politice cu ceilalți adversari: acuzații verbale, amenințări, atacuri (în 1934 birourile revistei au fost distruse de SA) și intimidarea personală a redactorilor și artiștilor de la "Simplicissimus", dar nu au cerut închiderea revistei. Editorul Thomas Theodor Heine, care avea origine evreiască, a fost forțat să demisioneze și a plecat în exil. Ceilalți membri
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
puternici, ei au folosit aceleași procedee precum în confruntările politice cu ceilalți adversari: acuzații verbale, amenințări, atacuri (în 1934 birourile revistei au fost distruse de SA) și intimidarea personală a redactorilor și artiștilor de la "Simplicissimus", dar nu au cerut închiderea revistei. Editorul Thomas Theodor Heine, care avea origine evreiască, a fost forțat să demisioneze și a plecat în exil. Ceilalți membri ai echipei, inclusiv Karl Arnold, Olaf Gulbransson, Edward Thöny, Erich Schilling și Wilhelm Schulz au rămas și au urmat linia
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
avea origine evreiască, a fost forțat să demisioneze și a plecat în exil. Ceilalți membri ai echipei, inclusiv Karl Arnold, Olaf Gulbransson, Edward Thöny, Erich Schilling și Wilhelm Schulz au rămas și au urmat linia nazistă, fiind recompensați de către naziști. Revista a continuat să fie publicată, urmând o pantă descendentă a tirajului, până când, în cele din urmă, și-a încetat apariția în 1944. Ea a fost republicată în perioada 1954-1967. Printre ceilalți artiști grafici asociați ai revistei sunt de menționat Bruno
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
fiind recompensați de către naziști. Revista a continuat să fie publicată, urmând o pantă descendentă a tirajului, până când, în cele din urmă, și-a încetat apariția în 1944. Ea a fost republicată în perioada 1954-1967. Printre ceilalți artiști grafici asociați ai revistei sunt de menționat Bruno Paul, Josef Benedikt Engl, Rudolf Wilke, Ferdinand von Reznicek, Joseph Sattler și Jeanne Mammen.
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
s-a dedicat în întregime scrisului. În 1859 a devenit redactor al "Zeitung für Norddeutschland" (Ziarul pentru Germania de Nord) din Hanovra și apoi, în 1862, s-a mutat la Berlin, unde a editat mai târziu "Westermanns illustrirte deutsche Monatshefte" (Revista ilustrată lunară germană a lui Westermann) în perioada 1878-1884. Ca traducător, Spielhagen a tălmăcit în germană "Howadji" de George William Curtis, "Trăsături englezești" de Ralph Waldo Emerson, o selecție de poezii americane (1859; ed. a II-a, 1865), și "Lorenzo
Friedrich Spielhagen () [Corola-website/Science/337636_a_338965]
-
precum și în cele trei orașe în care a trăit: Stralsund, Hanovra și Berlin. După ce a publicat "Clara Vere" (1857) și "Auf der Düne" (1858), care nu au avut parte de mare succes, el a început să scrie pentru ziare și reviste. În 1861 a dat lovitura cu romanul "Problematische Naturen" (1860-1861; tradus în limba engleză cu titlul „Problematic Characters” de către prof. Schele de Vere, New York, 1869); acesta a fost urmat un an mai târziu de o continuare, "Durch Nacht zum Licht
Friedrich Spielhagen () [Corola-website/Science/337636_a_338965]
-
Acrylic" ("Trup și Acrilic"). s-a născut în anul 1983 în Coastade Fildeș, iar în prezent trăiește și muncește în Belgia. Are pregătire în jurnalism și ca grafician, fotograf și muzician. este autodidact. Creațiile sale au fost prezentate în ziare, reviste și cărți celebre din toată lumea, iar din 2010 lucrările sale au început să apară în galerii de artă și muzee din Europa, Asia și Rusia. Din anul 2009, Heine nu mai crează artă politică. În anul 2012 a fost realizat
Ben Heine () [Corola-website/Science/337654_a_338983]
-
Herșcovici, în anii prigoanei antievreiești din timpul regimului Antonescu, din însărcinarea lui Gala Galaction a predat alimente trimise de acesta unor familii evreiești aflate în nevoie din cauza persecuțiilor.. Ulterior, după jumătatea anilor 1950 a fost un cititor și contribuitor al Revistei Cultului Mozaic din România. În anii 1976 și 1981 în ciuda diferențelor ideologice-teologice, a împărtășit cunoștințele sale despre Țara Sfântă și arheologia biblică în cadrul unui seminar pentru viitori pastori ai Bisericii Penticostale. critique), Editura Stephanus, Bucarest Negoiță a publicat studii în
Athanase Negoiță () [Corola-website/Science/337657_a_338986]
-
Cultului Mozaic din România. În anii 1976 și 1981 în ciuda diferențelor ideologice-teologice, a împărtășit cunoștințele sale despre Țara Sfântă și arheologia biblică în cadrul unui seminar pentru viitori pastori ai Bisericii Penticostale. critique), Editura Stephanus, Bucarest Negoiță a publicat studii în revistele teologice: "Studii Teologice", "Biserica Ortodoxă Română", "Glasul Bisericii", "Mitropolia Ardealului", "Mitropolia Banatului", "Mitropolia Olteniei" , în "Raze de Lumină", "Amvonul", "Fântâna Darurilor", precum și două studii în "Studia et Acta Orientalia", 1977 și 1980, abordând mai ales subiecte de arheologie biblică
Athanase Negoiță () [Corola-website/Science/337657_a_338986]
-
Poeta s-a născut pe 15 decembrie, 1948, în comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud. A absolvit Facultatea de Filologie, secția limbă română, limbă franceză, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în 1972. Este profesoară de limba și literatura română. A debutat în revista literară "Echinox" din Cluj-Napoca, în ianuarie-februarie 1970, nr. 1-2, cu poezia „În amurgul roșcat”. A debutat în volum cu „Primăvara casei”, publicat în 1984 la editura Facla din Timișoara. A fost admisă în Uniunea Scriitorilor din România în 1990 și
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
1-2, cu poezia „În amurgul roșcat”. A debutat în volum cu „Primăvara casei”, publicat în 1984 la editura Facla din Timișoara. A fost admisă în Uniunea Scriitorilor din România în 1990 și este membru în Filiala Timișoara. A colaborat la revistele Tribuna, Steaua, Romania literară, Luceafărul, Contemporanul, Viața Studențească ,Orizont ( majoritatea colaborărilor din vremea studenției și până în decembrie 1989 ) 1. Primăvara casei, versuri, editura Facla,Timișoara, 1984 2. Îngerul din zid, Versuri, Coperta și Ilustrațiile de Septimiu Sîrbu, Cuvînt Înainte de Înalt
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
de la Criza mistică la Exodul interior ” ,pag.170- 174 3.Florin Dochia , ” Starea de lectură ” ,2,edit.Detectiv literar , 2016 ,cap.” Ana Pop Sîrbu ,Poesii ” pag.148-151 1.Victor Felea, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu, în revista Tribuna, Cluj,20 mai ,1971,pag.5 2.Cornel Ungureanu, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu ,în revista literară Orizont, nr 19,11 mai ,1978, pag.4 3.Constanța Buzea, Timp interior ,volum colectiv, editura Facla ,1983
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
Ana Pop Sîrbu ,Poesii ” pag.148-151 1.Victor Felea, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu, în revista Tribuna, Cluj,20 mai ,1971,pag.5 2.Cornel Ungureanu, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu ,în revista literară Orizont, nr 19,11 mai ,1978, pag.4 3.Constanța Buzea, Timp interior ,volum colectiv, editura Facla ,1983, cu trimitere la secțiunea , ”Ana Pop Sîrbu ,Singurătatea portretului ” în revista Amfiteatru, mai,1984 ,pag.5 4.Dan Cristea, Tineri debutanți
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu ,în revista literară Orizont, nr 19,11 mai ,1978, pag.4 3.Constanța Buzea, Timp interior ,volum colectiv, editura Facla ,1983, cu trimitere la secțiunea , ”Ana Pop Sîrbu ,Singurătatea portretului ” în revista Amfiteatru, mai,1984 ,pag.5 4.Dan Cristea, Tineri debutanți timișoreni, din volumul colectiv ”Timp interior ”, cu referire la ”Ana Pop Sîrbu, Singurătatea portretului, în Luceafărul ,din 28 iulie ,1984 ,pag.3 5.Costin Tuchilă, Prezentarea unui grupaj de versuri
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
4.Dan Cristea, Tineri debutanți timișoreni, din volumul colectiv ”Timp interior ”, cu referire la ”Ana Pop Sîrbu, Singurătatea portretului, în Luceafărul ,din 28 iulie ,1984 ,pag.3 5.Costin Tuchilă, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu, în revista Luceafărul din 8 octombrie,1983 ,pag 7 6.Ion Pachia Tatomirescu, Ana Pop Sîrbu, Primăvara casei ,editura Facla,1984 ,în revista Luceafărul,31 octombrie, 1987 , pag.44 7.Ion Arieșeanu, Ana Pop Sîrbu, Primăvara casei în revista Orizont din iunie
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]