124,453 matches
-
în sensul că acest program produce efecte asupra unor aspecte care țin de funcționarea regimului politic, chiar dacă nu este generată o modificare a Constituției) nu transforma acest regim într-unul mai apropiat de cel prezidențial. Cauza acestui fenomen este personalizarea alegerilor prezidențiale, aspect sesizat de Theodore Lowi încă din 1985 cu referire la alegerile din SUA14. În prezent, nu numai alegerile prezidențiale s-au personalizat, în sensul că ceea ce contează este persoana candidatului și mai puțin partidul său partidele care îl
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
funcționarea regimului politic, chiar dacă nu este generată o modificare a Constituției) nu transforma acest regim într-unul mai apropiat de cel prezidențial. Cauza acestui fenomen este personalizarea alegerilor prezidențiale, aspect sesizat de Theodore Lowi încă din 1985 cu referire la alegerile din SUA14. În prezent, nu numai alegerile prezidențiale s-au personalizat, în sensul că ceea ce contează este persoana candidatului și mai puțin partidul său partidele care îl susțin dar și politica în general. Consultările electorale nu mai au loc doar
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
o modificare a Constituției) nu transforma acest regim într-unul mai apropiat de cel prezidențial. Cauza acestui fenomen este personalizarea alegerilor prezidențiale, aspect sesizat de Theodore Lowi încă din 1985 cu referire la alegerile din SUA14. În prezent, nu numai alegerile prezidențiale s-au personalizat, în sensul că ceea ce contează este persoana candidatului și mai puțin partidul său partidele care îl susțin dar și politica în general. Consultările electorale nu mai au loc doar între partide, ci sunt centrate pe candidat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
fiind oarecum inversate: nu un partid politic oferă sprijin unui candidat, ci un candidat legitimează acțiunea unui partid prin persoană să. Acest fenomen poate fi observat în cazul partidelor personalizate, conduse de un lider carismatic dar mai ales cu ocazia alegerilor prezidențiale. În România, candidatul Klaus Iohannis s-a substituit cu succes PNL, iar PNL și-a folosit candidatul drept vehicul pentru promovarea obiectivelor sale politice, inclusiv în ceea ce privește viziunea despre reforma regimului politic. La fel a procedat și candidatul Victor Ponta
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
folosit candidatul drept vehicul pentru promovarea obiectivelor sale politice, inclusiv în ceea ce privește viziunea despre reforma regimului politic. La fel a procedat și candidatul Victor Ponta care s-a substituit PSD. Ambele partide au atins punctul lor maxim de personalizare cu ocazia alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014. Ulterior, în lipsa unei confruntări electorale, personalizarea lor s-a estompat. Rămâne de văzut cum va acționa tendința de personalizare a partidelor politice cu ocazia confruntărilor electorale din 2016. Note 1 Daniel Buți, Alexandru Radu (editori), România
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
influența acesteia asupra participării politice", Studia Politică, vol. XIII, nr. 1/2013, pp. 125 - 141). 11 M.Of. nr. 339/18.05.2015. 12 Referitor la listele electorale suplimentare reglementate de Legea nr. 35/2008, vezi și Cristian Ionescu, Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului - dezbateri parlamentare, CH Beck, București, 2008, p. 72 și urm. 13 http://www.cdep.ro/proiecte/2015/ 300/20/8/pl386.pdf. 14 Theodore Lowi, The Personal President. Power Invested, Promise Unfulfilled, Cornell University Press
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
influența acesteia asupra participării politice", Studia Politică, vol. XIII, nr. 1/2013, pp. 125-141. Constantin, Valentin, "Noua propunere legislativă de revizuire a Constituției și drepturile omului", Noua Revista de Drepturile Omului, nr. 2/2014, pp. 5-11. Ionescu, Cristian, Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului - dezbateri parlamentare, CH Beck, București, 2008. Lowi, Theodore, The Personal President. Power Invested, Promise Unfulfilled, Cornell University Press, Ithaca, 1985. Izvoare juridice Decizia nr. 80/2014, M.Of. nr. 246/7.04.2014. Venice Commission, Opinion
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
developments which could not be imagined when the fundamental text was elaborated. Keywords: Constitution, President, Prime Minister, Executive, elections, cohabitation, majority, alternance, balance, mandate. Introducere Scopul acestui articol constă în evidențierea unor aspecte punctuale care apar în etapa imediat următoare alegerii Președintelui României. Considerând că o serie de dispoziții constituționale autohtone sunt în prezent ambigue, articolul se înscrie în curentul favorabil unei viitoare revizii constituționale, capabilă să elimine mai rapid anumite disfuncționalități instituționale. Plecând de la faptul că modelul instituțional francez, verificat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cele două puteri executive: Președintele respectiv Primul-ministru. Prezentarea ipotezelor de lucru Articolul consideră că există două provocări esențiale cu care un Președinte nou ales se poate confruntă: coabitarea și/sau desemnarea Primului- ministru, ambele fiind amplificate de calendarul decalat al alegerilor prezidențiale și parlamentare, si care induc o serie de disfuncționalități cu consecințe negative privind buna desfășurare a procesului politic intern. Alegerile prezidențiale desfășurate în România, în special în anii 2004 și 2012, au demonstrat că, în ciuda faptului că este investit
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Președinte nou ales se poate confruntă: coabitarea și/sau desemnarea Primului- ministru, ambele fiind amplificate de calendarul decalat al alegerilor prezidențiale și parlamentare, si care induc o serie de disfuncționalități cu consecințe negative privind buna desfășurare a procesului politic intern. Alegerile prezidențiale desfășurate în România, în special în anii 2004 și 2012, au demonstrat că, în ciuda faptului că este investit cu putere directă de către Națiune, Presedintele României nu își poate exercita în mod coerent atribuțiile sale privind, pe de o parte
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
2012, au demonstrat că, în ciuda faptului că este investit cu putere directă de către Națiune, Presedintele României nu își poate exercita în mod coerent atribuțiile sale privind, pe de o parte, desemnarea șefului executivului pe baza unei majorități solid constituite înaintea alegerilor, si, pe de altă parte, guvernarea alături de un prim- ministru având o altă culoare politică. Pentru eliminarea unor astfel de tensiuni constituționale, de natură celor intervenite în perioada 2005- 2008 și 2012-2014, sunt necesare soluții eficiente, în sensul respectării sau
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de soluție de avarie a fost consacrat în anii '80 în Franța, în condițiile în care guvernul socialist, care a preluat pentru prima dată puterea în cadrul celei de-a V-a Republici - în 1981, prin președintele Francois Mitterrand, a pierdut alegerile desfășurate la termen, în aprilie 1986. Modelul de funcționare al puterii executive 2 s-a confruntat atunci cu dilemă reprezentată de posibilitatea ca cei doi șefi executivi, având culori politice diferite, să poată colabora, fără a se trece printr-o
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
un guvern având o altă culoare politică. Reamintim sintetic cele trei momente ale coabitărilor intervenite în Franța, subliniind că acestea au intervenit firesc, fără mari convulsii la nivelul societății: 1. - 1986: Președinte de stânga și majoritate de dreapta rezultată în urma alegerilor parlamentare; 2. - 1993: Președinte de stânga, (F. Mitterrand, aflat la al doilea mandat și guvern de dreapta. În ambele cazuri, situațiile care au impus coabitarea au intervenit din motive legate de alternanta la guvernare, inevitabilă în cazul evoluțiilor politice în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
prezidențial era de 7 ani, cu 2 ani mai mare decât cel parlamentar. 3. - 1997-2002, președinte de dreapta, Jacques Chirac și guvern de stânga. În acest caz, Presedintele în funcție, a decis că după 2 ani de mandat, să organizeze alegeri parlamentare anticipate, în speranța confortării majorității sale de dreapta, aflată în dificultate. Rezultatul neașteptat al alegerilor au condus, la această coabitare, care a permis guvernului socialist, printre altele, să adopte o serie de măsuri situate oarecum în opoziție cu guvernul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de dreapta, Jacques Chirac și guvern de stânga. În acest caz, Presedintele în funcție, a decis că după 2 ani de mandat, să organizeze alegeri parlamentare anticipate, în speranța confortării majorității sale de dreapta, aflată în dificultate. Rezultatul neașteptat al alegerilor au condus, la această coabitare, care a permis guvernului socialist, printre altele, să adopte o serie de măsuri situate oarecum în opoziție cu guvernul precedent de dreapta al lui Alain Juppe, care astăzi sunt puternic contestate - ex. introducerea săptămânii de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Chirac a fost realizată reforma scurtării mandatului prezidențial de la 7 la 5 ani3. În acest context trebuie amintit că a existat și o altă variantă de raționalizare a guvernării: un mandat prezidențial de 6 ani, nereînnoibil. Până în 2002, când a alegerile prezidențiale au respectat mandatul prezidențial de 5 ani, alegerile parlamentare înainte de termen au fost declanșate de președintele nou ales, care, întâlnind o majoritate de altă culoare politică (1981, 1988) a dorit a își consolideze susținerea din partea forțelor politice partizane. În
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
7 la 5 ani3. În acest context trebuie amintit că a existat și o altă variantă de raționalizare a guvernării: un mandat prezidențial de 6 ani, nereînnoibil. Până în 2002, când a alegerile prezidențiale au respectat mandatul prezidențial de 5 ani, alegerile parlamentare înainte de termen au fost declanșate de președintele nou ales, care, întâlnind o majoritate de altă culoare politică (1981, 1988) a dorit a își consolideze susținerea din partea forțelor politice partizane. În acest sens, alegerile din mai 1981, au semnificația realizării
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
respectat mandatul prezidențial de 5 ani, alegerile parlamentare înainte de termen au fost declanșate de președintele nou ales, care, întâlnind o majoritate de altă culoare politică (1981, 1988) a dorit a își consolideze susținerea din partea forțelor politice partizane. În acest sens, alegerile din mai 1981, au semnificația realizării unei armonizări între majoritatea prezidențială și cea parlamentară demonstrând preeminenta rolului pe care îl are șeful statului în sistemul instituțional francez. Coabitarea nu a mai avut loc începând cu alegerile prezidențiale și parlamentare desfășurate
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
partizane. În acest sens, alegerile din mai 1981, au semnificația realizării unei armonizări între majoritatea prezidențială și cea parlamentară demonstrând preeminenta rolului pe care îl are șeful statului în sistemul instituțional francez. Coabitarea nu a mai avut loc începând cu alegerile prezidențiale și parlamentare desfășurate aproape simultan, în 2002, 2007 și 2012, acestea din urmă fiind decalate la maxim 60 de zile. În aceste alegeri, au venit la putere președinții împreună cu majoritățile care i-au susținut în campaniile electorale. Coabitarea nu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
îl are șeful statului în sistemul instituțional francez. Coabitarea nu a mai avut loc începând cu alegerile prezidențiale și parlamentare desfășurate aproape simultan, în 2002, 2007 și 2012, acestea din urmă fiind decalate la maxim 60 de zile. În aceste alegeri, au venit la putere președinții împreună cu majoritățile care i-au susținut în campaniile electorale. Coabitarea nu a mai intervenit în Franța, si, în cadrul astfel creat, este destul de greu să se mai producă. Pentru a sublinia caracterul particular al coabitării franceze
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
nu s-a mai repetat la începutul celui de-al treilea mileniu, în România, țara având un regim constituțional cu multe similitudini, Constituția în vigoare a introdus, prin extinderea mandatului prezidențial la 5 ani, în mod indirect, un calendar al alegerilor care conduce mai mult la efectele negative ale coabitării decât la celea pozitive. În continuare vom relua principalele aspecte care ilustrează aplicarea unui proces, care ridică multe probleme atunci cand actorii implicați nu se află într-o logică de colaborare instituțională
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
conflict instituțional a apărut în aprilie 2007, când majoritatea parlamentară de susținere a guvernului devenise diferită de cea prezidențială, iar Parlamentul a încercat să provoace suspendarea președintelui, cu toate că, presedintele reușise în decembrie 2004 să-și formeze o majoritate alianță favorabilă. Alegerile prezidențiale din 2009 au reprezentat un moment esențial în istoria post tranziție românească, pentru ca, pentru prima dată desfășurate diferit de alegerile parlamentare, s-au văzut confruntate cu problema coabitării, respinsă de președintele reales. Într-adevăr, o victorie la limita a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a încercat să provoace suspendarea președintelui, cu toate că, presedintele reușise în decembrie 2004 să-și formeze o majoritate alianță favorabilă. Alegerile prezidențiale din 2009 au reprezentat un moment esențial în istoria post tranziție românească, pentru ca, pentru prima dată desfășurate diferit de alegerile parlamentare, s-au văzut confruntate cu problema coabitării, respinsă de președintele reales. Într-adevăr, o victorie la limita a președintelui a fost suficientă pentru a impune un guvern al său, întărit printr-o migrație parlamentară de conjunctură și care nu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a fost suficientă pentru a impune un guvern al său, întărit printr-o migrație parlamentară de conjunctură și care nu a mai ținut cont de faptul că, o moțiune de cenzură a opoziției fusese votată favorabil cu 2 luni înainte de alegeri 4. În acest mod, nu a fost respectată Constituția, votul electoratului fiind practic desconsiderat. Coabitarea nu a mai putut fi evitată însă în anul 2012, când Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost răsturnat în luna mai. În continuare, s-a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
unui mandat prezidențial și dispunând de o majoritate covârșitoare, a fost obligat să accepte coabitarea cu Președintele în funcție, dar care nu se mai bucură de încredere. Spre deosebire de Franța, unde Președintele are atribuții constituționale în dizolvarea Adunării Naționale și declanșarea alegerilor anticipate parlamentare, în România el nu are, în caz de dezacord, decat posibilitatea de a intra în conflict instituțional dacă are o majoritate ostilă 6. Ultimele alegeri prezidențiale din noiembrie 2014 au condus în mod inevitabil la o coabitare, de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]