124,453 matches
-
Spre deosebire de Franța, unde Președintele are atribuții constituționale în dizolvarea Adunării Naționale și declanșarea alegerilor anticipate parlamentare, în România el nu are, în caz de dezacord, decat posibilitatea de a intra în conflict instituțional dacă are o majoritate ostilă 6. Ultimele alegeri prezidențiale din noiembrie 2014 au condus în mod inevitabil la o coabitare, de data aceasta Președintele nou ales venind alături de un guvern în funcție și dispunând de o largă majoritate parlamentară. Dacă înainte de alegeri Președintele Iohannis s-a pronunțat în favoarea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
are o majoritate ostilă 6. Ultimele alegeri prezidențiale din noiembrie 2014 au condus în mod inevitabil la o coabitare, de data aceasta Președintele nou ales venind alături de un guvern în funcție și dispunând de o largă majoritate parlamentară. Dacă înainte de alegeri Președintele Iohannis s-a pronunțat în favoarea coabitării, ca limitare a puterii Executivului 7, în timp și-a nuanțat poziția, considerând că pentru a realiza programul său politic, trebuie să acționeze în sensul schimbării majorității existente, varianta dificil greu de pus
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
său politic, trebuie să acționeze în sensul schimbării majorității existente, varianta dificil greu de pus în practică, conform dispozițiilor constituționale în vigoare 8. La rigoare, presedintele mai are la dispoziție și opțiunea privind fixarea unui orizont de așteptare a viitoarelor alegeri parlamentare, care, în acest caz, se vor desfășura într-o perioadă de timp nu foarte îndepărtată - 2016. Prin detaliile prezentate mai jos, dorim să subliniem provocările care rezultă din instalarea unor calendare politice prezidențiale și parlamentare, sensibil diferite, si care
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
parlamentare, sensibil diferite, si care actioneaza negativ în raport cu dispozițiile constituționale specifice, în special cu prevederea conform căreia Președintele României exercita funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate 9. Ținând cont de practică instituțională prezentată, calendarul următoarelor alegeri la nivel de președinte respectiv de parlament complică situația și foarte probabil vor conduce la coabitări instituționale repetate - alegeri prezidențiale 2019, 2024, 2029 și alegeri parlamentare în 2020, 2024 și 2028. În consecință, viața politică va fi dominată de alternante
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
exercita funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate 9. Ținând cont de practică instituțională prezentată, calendarul următoarelor alegeri la nivel de președinte respectiv de parlament complică situația și foarte probabil vor conduce la coabitări instituționale repetate - alegeri prezidențiale 2019, 2024, 2029 și alegeri parlamentare în 2020, 2024 și 2028. În consecință, viața politică va fi dominată de alternante frecvente care generează instabilitate și afectează proiectul de țară al României. Peste calendarul intern se va suprapune cel european
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
statului, precum și între stat și societate 9. Ținând cont de practică instituțională prezentată, calendarul următoarelor alegeri la nivel de președinte respectiv de parlament complică situația și foarte probabil vor conduce la coabitări instituționale repetate - alegeri prezidențiale 2019, 2024, 2029 și alegeri parlamentare în 2020, 2024 și 2028. În consecință, viața politică va fi dominată de alternante frecvente care generează instabilitate și afectează proiectul de țară al României. Peste calendarul intern se va suprapune cel european, alegerile pentru Parlamentul European urmând să
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
prezidențiale 2019, 2024, 2029 și alegeri parlamentare în 2020, 2024 și 2028. În consecință, viața politică va fi dominată de alternante frecvente care generează instabilitate și afectează proiectul de țară al României. Peste calendarul intern se va suprapune cel european, alegerile pentru Parlamentul European urmând să aibă loc în 2019, 2024 și 2029, existând deci ani în care acestea se desfasoara împreună cu alegeri prezidențiale - 2019. Fără echivoc, toate cele trei tipuri de alegeri desfășurate în același an sau separate la distanță
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
care generează instabilitate și afectează proiectul de țară al României. Peste calendarul intern se va suprapune cel european, alegerile pentru Parlamentul European urmând să aibă loc în 2019, 2024 și 2029, existând deci ani în care acestea se desfasoara împreună cu alegeri prezidențiale - 2019. Fără echivoc, toate cele trei tipuri de alegeri desfășurate în același an sau separate la distanță foarte mică, un an, pot produce inversări de majorități prezidențiale și parlamentare sistematice. Coabitarea și desemnarea Primului-ministru Din punct de vedere teoretic
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Peste calendarul intern se va suprapune cel european, alegerile pentru Parlamentul European urmând să aibă loc în 2019, 2024 și 2029, existând deci ani în care acestea se desfasoara împreună cu alegeri prezidențiale - 2019. Fără echivoc, toate cele trei tipuri de alegeri desfășurate în același an sau separate la distanță foarte mică, un an, pot produce inversări de majorități prezidențiale și parlamentare sistematice. Coabitarea și desemnarea Primului-ministru Din punct de vedere teoretic, Constituția franceză a conferit guvernului, aflat în raport de autonomie
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și la opinii conform cărora Franța a dezvoltat modelul unei adevărate monarhii republicane, cu un Președinte ce joacă un rol dominator și un Executiv docil, care este obligat să respecte programul acestuia 11. În mod unanim, este acceptat faptul că, alegerea Președintelui prin vot universal direct, conjugata cu perioadele în care majoritatea prezidențială coincide cu majoritatea parlamentară reprezentând aceleași familii politice, este principalul argument în acest sens12. Într-adevăr, în cazurile în care majoritatea de susținere a Președintelui, exprimată prin acorduri
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
prin vot universal direct, conjugata cu perioadele în care majoritatea prezidențială coincide cu majoritatea parlamentară reprezentând aceleași familii politice, este principalul argument în acest sens12. Într-adevăr, în cazurile în care majoritatea de susținere a Președintelui, exprimată prin acorduri înainte de alegerea sa13, a funcționat, acesta a avut un sprijin solid pe durata mandatului său. În perioadele de coabitare, intervenția sa împotriva guvernului s-a manifestat în special prin întârzieri în promulgarea legilor. În ceea ce privește numărul de premieri în cadrul mandatului prezidențial, Franța din afara
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
au început să apară în momentul când s-au înregistrat diferențe între un președinte, ales pentru un anumit program, și majoritatea parlamentară ostilă, primul exemplu fiind 1981. Acționând în conformitate cu spiritul instituțiilor celei de-a V-a Republici, care acordă preeminenta alegerilor prezidențiale, Președintele nou ales - F. Mitterrand - care a găsit o majoritate de altă culoare politică a decis să provoace alegeri anticipate și să nu mai aștepte cenzurarea Guvernului pe parcursul mandatului său. Acest lucru a fost însă posibil datorită dispozițiilor constituționale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
majoritatea parlamentară ostilă, primul exemplu fiind 1981. Acționând în conformitate cu spiritul instituțiilor celei de-a V-a Republici, care acordă preeminenta alegerilor prezidențiale, Președintele nou ales - F. Mitterrand - care a găsit o majoritate de altă culoare politică a decis să provoace alegeri anticipate și să nu mai aștepte cenzurarea Guvernului pe parcursul mandatului său. Acest lucru a fost însă posibil datorită dispozițiilor constituționale specifice existente 15. Situația s-a repetat în mai 1988, fiind justificată de necesitatea asigurării unui sprijin real pentru Președinte
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
aștepte cenzurarea Guvernului pe parcursul mandatului său. Acest lucru a fost însă posibil datorită dispozițiilor constituționale specifice existente 15. Situația s-a repetat în mai 1988, fiind justificată de necesitatea asigurării unui sprijin real pentru Președinte 16. În cazurile în care, alegerile parlamentare au fost decalate în raport cu mandatul prezidențial -1973, 1978, Președinții în funcție au făcut apel la coerentă actului de guvernare, și implicit la exercitarea funcției prezidențiale împreună cu o majoritate care îi este favorabilă acestuia 17. Constituția celei de-a V-
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
care urmează să fie desemnată ca șef al Executivului, care în cazurile de coabitare se amplifică. Până în anul 2004, peisajul politic indigen a fost dominat de două figuri emblematice, Ion Iliescu și Emil Constantinescu, care s-au confruntat în două alegeri prezidențiale consecutive, 1992 și 1996, a treia, din 2000 fiind evitată, datorită retragerii premature a președintelui în funcție, Constantinescu. Fără echivoc, Primii miniștri desemnați de acești doi președinți nu le-au făcut concurență acestora. În timp ce Ion Iliescu a lucrat în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
constrângeri politice acționează contra candidaturilor unor foști Prim- miniștri, atât în Franța, cât și în România. Introducerea în Constituția revizuită din 2003 a unei prevederi care interzice revocarea primului-ministru de către președinte creează confuzie și blocaj instituțional, fiind în contradicție cu alegerea președintelui prin vot direct 21. În cazul în care se interpretează că președintele nu are decizia finală cu privire la numirea primului-ministru, rezultă că formarea majorității parlamentare poate fi aleatorie (așa cum s-a întâmplat în 2005) fără coerentă ideologică, fragilă, si reversibila
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
coerentă ideologică, fragilă, si reversibila. Consecință directă: conflicte prelungite între cei doi poli ai puterii executive, cu efecte grave asupra continuității programului adoptat în Parlament. Momentele principale care au ilustrat această disfuncționalitate au fost declanșate de încercarea de a provoca alegeri anticipate în 2005 și referendumul organizat pentru demiterea președintelui în 2007. Acestea au deturnat acțiunea guvernamentală, într-un moment extrem de delicat - declanșarea crizei economice din 200822. În opinia noastră, Președintele nu exercita în mod pasiv rolul său de mediator al
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
său de mediator al puterilor în stat, el intervenind în primul rând în legătură cu desemnarea șefului executivului, act responsabil, care îl implică ulterior în mod direct și care îi conferă credibilitate politică. În acest sens, fiind investit de către cetățeni cu ocazia alegerilor prezidențiale, Președintele va exercita în mod personal puterea 23. Modul în care însă Președinții României se delimitează de premierii lor nu corespunde literei Constituției. Cazul actual, al Premierului ales în urma unui vot favorabil covârșitor în alegeri parlamentare, aflat în situația
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de către cetățeni cu ocazia alegerilor prezidențiale, Președintele va exercita în mod personal puterea 23. Modul în care însă Președinții României se delimitează de premierii lor nu corespunde literei Constituției. Cazul actual, al Premierului ales în urma unui vot favorabil covârșitor în alegeri parlamentare, aflat în situația de a se confruntă și a pierde categoric bătălia prezidențială, dar continuă să rămână în funcție, reprezintă o provocare nouă în cadrul coabitării, si a cărei rezolvare este greu de decelat în condițiile actualului text fundamental. Concluzii
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
condițiile actualului text fundamental. Concluzii Sincopele instituționale înregistrate în cei 25 de ani de post tranziție comunistă impun dezbaterea aprofundata și adoptarea unor măsuri eficiente în vederea unei mai bune dinamici a mecanismului instituțional. În acest sens, reconsiderarea actualului calendar de alegeri prezidențiale trebuie să constituie o prioritate, cel puțin din motive legate de suprasolicitarea votului, cu consecințe în scăderea procentului de participare a electoratului la alegeri ale căror teme se suprapun în mod inevitabil. Nu este rolul acestui articol să aprofundeze
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în vederea unei mai bune dinamici a mecanismului instituțional. În acest sens, reconsiderarea actualului calendar de alegeri prezidențiale trebuie să constituie o prioritate, cel puțin din motive legate de suprasolicitarea votului, cu consecințe în scăderea procentului de participare a electoratului la alegeri ale căror teme se suprapun în mod inevitabil. Nu este rolul acestui articol să aprofundeze conflictele politice recente care au avut loc în România, dar apreciem că o mare parte din acțiunile controversate și ezitante ale clasei politice își are
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
conflictele politice recente care au avut loc în România, dar apreciem că o mare parte din acțiunile controversate și ezitante ale clasei politice își are de fapt originea în dispoziții constituționale imperfecte și de constrângeri decurgând dintr-un calendar de alegeri complicat. Până în anul 2003, desi desfășurate concomitent cu alegerile legislative, alegerile președinților României au fost decisive pentru configurația politică rezultată. Cu toate că nu mai îndeplinește un rol de locomotivă, presedintele rămâne principalul personaj politic, în jurul căruia se pot forma sau orienta
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
dar apreciem că o mare parte din acțiunile controversate și ezitante ale clasei politice își are de fapt originea în dispoziții constituționale imperfecte și de constrângeri decurgând dintr-un calendar de alegeri complicat. Până în anul 2003, desi desfășurate concomitent cu alegerile legislative, alegerile președinților României au fost decisive pentru configurația politică rezultată. Cu toate că nu mai îndeplinește un rol de locomotivă, presedintele rămâne principalul personaj politic, în jurul căruia se pot forma sau orienta partidele sau alianțele politice. Practică instituțională recentă care a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
că o mare parte din acțiunile controversate și ezitante ale clasei politice își are de fapt originea în dispoziții constituționale imperfecte și de constrângeri decurgând dintr-un calendar de alegeri complicat. Până în anul 2003, desi desfășurate concomitent cu alegerile legislative, alegerile președinților României au fost decisive pentru configurația politică rezultată. Cu toate că nu mai îndeplinește un rol de locomotivă, presedintele rămâne principalul personaj politic, în jurul căruia se pot forma sau orienta partidele sau alianțele politice. Practică instituțională recentă care a relevat faptul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
un rol de locomotivă, presedintele rămâne principalul personaj politic, în jurul căruia se pot forma sau orienta partidele sau alianțele politice. Practică instituțională recentă care a relevat faptul că ultimul Președinte + Ț. Băsescu - nu a exercitat un rol de mediator după alegeri, așa cum prevede Constituția, poate și datorită preocupării sale de a forma majorități prezidențiale care să coincidă cu acelea parlamentare favorabile, nu poate continua. O reamplasare a președintelui în centrul sistemului instituțional românesc prin clarificarea atribuțiilor sale, pornește în opinia noastră
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]