12,707 matches
-
Biserica "Sf. Ilie" au fost celebrate până în 1991, prin rotație, de toți preoții din oraș. În anul 1991 s-a înființat Parohia „Sf. Ilie”, aici slujind până în anul 2000 preoții Mihai Valica, Ioan Argatu și Ovidiu Petrovici, care s-au îngrijit să aducă îmbunătățiri locașului de cult. În anul 2000 a fost numit ca paroh preotul Victor Ovidiu Cîrceie. În perioada 2000-2009, a fost efectuată o nouă serie de lucrări de reparații și modernizare care au constat în: Lucrările de modernizare
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
bani de investit. Acesta îi plătea toate cheltuielile cabinetului obținând, în contrapartidă, dreptul a primi trei sferturi din toate încasările doctorului (pe care le colecta în fiecare seară), precum și dreptul de a locui în aceeași casă cu doctorul ca pacient îngrijit la domiciliu. Lucrurile merg bine pentru o perioadă, dar ulterior doctorul a remarcat că pacientul său aîncepe să se comporte într-un mod foarte ciudat și pare să devină agitat și speriat, spunându-i doctorului că citise în ziar despre
Pacientul rezident () [Corola-website/Science/323578_a_324907]
-
februarie 2009, a suferit o nouă căzătură. La 3 iunie 2010 s-a anunțat că prințesa suferă de Alzheimer și nu mai poate apărea în public. Ultimii ani din viață i-a petrecut la Vila Solbacken, reședința ei din Djurgården, îngrijită de trei asistente. Prințesa Lilian a murit la Stockholm la 10 martie 2013, la vârsta de 97 de ani, la șaisprezece ani după soțul ei. Palatul Regal nu a precizat cauza decesului, dar starea ei de sănătate era precară de
Prințesa Lilian, Ducesă de Halland () [Corola-website/Science/323702_a_325031]
-
Interdicția judecătorească este ansamblul măsurilor prevazute expres de lege care se iau de către instanță pentru ocrotirea persoanelor fizice lipsite de discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele lor. Cauza lipsei de discernământ poate fi doar alienația mintală sau debilitatea mintală. Este o măsură de drept civil, fiind asemănătoare cu ocrotirea părintească, tutela și curatela. Doar instanța hotărăște punerea sub interdicție a persoanei alienate mintal sau
Interdicție judecătorească () [Corola-website/Science/323713_a_325042]
-
autorităților sanitare competente, pentru ca acestea să procedeze, în conformitate cu normele legale în vigoare, la supravegherea medicală permanentă a interzisului. Autoritatea tutelară, de acord cu serviciile medicale competente, având în vedere toate împrejurările cauzei, hotărăște dacă persoana pusă sub interdicție va fi îngrijită într-o instituție sanitară ori în locuința sa. Punerea sub interdicție judecătorească produce lipsa capacității de exercitu și instituirea tutelei interzisului. De la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești,cel pus sub interdicție este prezumat a nu avea discernământ,cu caracter
Interdicție judecătorească () [Corola-website/Science/323713_a_325042]
-
ani de la numire. În cazul în care la data punerii sub interdicție minorul se află sub tutelă, autoritatea tutelară va hotărî dacă fostul tutore al minorului păstrează sarcina tutelei sau va numi un alt tutore. Tutorele este obligat să se îngrijească de persoana celui pus sub interdicție, de condițiile sale de viață, pentru a-i grăbi vindecarea. Doar în aceste scopuri tutorele poate întrebuința veniturile și bunurile celui pus sub interdicție. Măsura interdicției este temporară. Scopul ei este ocrotirea persoanei și
Interdicție judecătorească () [Corola-website/Science/323713_a_325042]
-
cu tot cu preoți în unele cazuri) în Germania, multe comunități romano-catolice din Bucovina au fost depopulate. În anul 1941, doar parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava mai aveau preoți. În aceste condiții, preoții din Solonețu Nou au trebuit să se îngrijească și de comunitățile catolice reduse numeric din localitățile învecinate. Pr. pensionar Jósef Chrucki, stabilit la Solonețu Nou, s-a îngrijit în perioada 1941-1944 de comunitatea din Poiana Micului. La 1 mai 1944, după retragerea frontului spre apus, unitățile militare germane
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
din Cacica, Solonețu Nou și Suceava mai aveau preoți. În aceste condiții, preoții din Solonețu Nou au trebuit să se îngrijească și de comunitățile catolice reduse numeric din localitățile învecinate. Pr. pensionar Jósef Chrucki, stabilit la Solonețu Nou, s-a îngrijit în perioada 1941-1944 de comunitatea din Poiana Micului. La 1 mai 1944, după retragerea frontului spre apus, unitățile militare germane aflate în retragere au dat foc satului și bisericii. Biserica a ars din temelii, rămânând în picioare doar câțiva pereți
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
să primească exclusiv custodia copiilor lor, după divorț. Norton, căreia în urma divorțului nu i-au fost încredințați copiii, a reușit să convingă Parlamentul britanic să adopte o legislație care impunea un drept nou pentru acea vreme, ca doar mamele să îngrijească copiii după divorț. Rezultatul a fost Legea Custodiei Copiilor din 1839, care obliga magistrații ce judecau un caz de custodie asupra copiilor să stabilească o prezumție de încredințare către mamă pentru copiii sub vârsta de șapte ani. În 1873, Parlamentul
Doctrina anilor fragezi () [Corola-website/Science/323756_a_325085]
-
Roma de Oradea Mare, iar în 1874, după decesul episcopului "Iosif Pop Silaghi", a fost numit episcop al Eparhiei de Oradea Mare, la Lugoj urmându-i episcopul Victor Mihaly de Apșa. În calitate de episcop de Oradea Mare, Ioan Olteanu s-a îngrijit de buna funcționare a Liceului din Beiuș, pe care l-a restaurat. În același timp s-a îngrijit de restaurarea reședinței eparhiale din aceeași localitate, iar reședința episcopală de la Oradea a primit o aripă nouă. Olteanu a fost asistent la
Ioan Olteanu () [Corola-website/Science/323039_a_324368]
-
Eparhiei de Oradea Mare, la Lugoj urmându-i episcopul Victor Mihaly de Apșa. În calitate de episcop de Oradea Mare, Ioan Olteanu s-a îngrijit de buna funcționare a Liceului din Beiuș, pe care l-a restaurat. În același timp s-a îngrijit de restaurarea reședinței eparhiale din aceeași localitate, iar reședința episcopală de la Oradea a primit o aripă nouă. Olteanu a fost asistent la tronul pontifical și onorat cu multe decorații, între altele cu Marea Cruce al Ordinului Franz Joseph. S-a
Ioan Olteanu () [Corola-website/Science/323039_a_324368]
-
civil mai găsim și noțiunea care prevede că orice persoană care are capacitatea deplină de exercițiu poate desemna prin act juridic unilateral sau prin contract de mandat, încheiate în formă autentică, persoana care urmează a fi numită tutore pentru a îngriji de persoana și bunurile sale, în cazul în care ar fi pusă sub interdicție judecătorească. În Canada, Quebec-ul a fost prima dintre provincii care a permis unei persoane să-și redacteze un astfel de mandat. O altă aplicare a reglementărilor
Codul civil al României () [Corola-website/Science/323112_a_324441]
-
să o vadă. Ea merge la reședința lui de lângă orașul Re Albi, luând-o cu ea pe Therru. După ce îl ajută pe Ogion în ultimele săptămâni ale vieții lui și află numele său adevărat, Aihal, ea rămâne în coliba lui, îngrijindu-i animalele. În acea perioadă se împrietenește cu o vrăjitoare locală, Moss, și cu o țărăncuță pe nume Heather. Existența ei liniștită este întreruptă de sosirea lui Ged (sau Șoimanul) pe spatele dragonului Kalessin. Ged - fost Arhimag - și-a pierdut
Tehanu () [Corola-website/Science/323143_a_324472]
-
de 18 ani, Fort a părăsit New Yorkul, într-un turneu mondial pentru a "pune ceva capital în banca experienței". El a călătorit prin vestul Statelor Unite, Scoția, și Anglia, până s-a îmbolnăvit în Africa de Sud. Întors acasă, el a fost îngrijit de către Anna Filing, o fată pe care el a cunoscut-o în copilărie. Ei s-au căsătorit ulterior, în data de 26 octombrie 1896. Anna era cu patru ani mai mare decât Charles și nu îi plăcea literatura, era iubitoare
Charles Fort () [Corola-website/Science/323244_a_324573]
-
43 și 44. Articolul 166 prevede că orice persoană care are capacitate deplină de exercițiu poate desemna prin act juridic unilateral sau prin contract de mandat, încheiate în formă autentică, persoana care urmează a fi numită tutore pentru a se îngriji de persoana și bunurile sale, în cazul în care ar fi pusă sub interdicție judecătorească. În Canada, Quebec-ul a fost prima dintre provincii care a permis unei persoane să-și redacteze un astfel de mandat. În Codul său civil, în
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
III-a, și anume cele referitoare la administrarea bunurilor altuia, să se aplice în mod corespunzător, cu excepția situațiilor în care în capitolul destinat exercitării tutelei se prevede altfel. Conform articolului 164, „persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească”, caz în care va fi instituită tutela. În această situație, legiuitorul român prevede în articolul 171 că, în măsura în care legea nu prevede altfel, se vor aplica regulile
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
rece, de unde aproape tot satul se folosește de apă. În jurul lăcașului de cult se află cimitirul localității. Biserica a fost sfințită în anul 1820. După cum atestă cronica bisericii, Parohia Dănila avea în 1843 un număr de 398 enoriași, care erau îngrijiți spiritual de preotul administrator George Palievici. Populația satului a crescut în timp, parohia având în 1876 un număr de 672 enoriași, iar ca paroh slujea preotul Dimitrie Brăilean. În anul 1887, biserica a fost restaurată. Cu acest prilej s-au
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
la Câmpulung Moldovenesc, unde a celebrat prima sa liturghie într-o atmosferă impresionantă. Fugit în Germania în vara anului 1944 ca urmare a apropierii frontului de război, preotul Gerhard Jura s-a întors la Câmpulung în 1945 și s-a îngrijit și de bisericile din Vatra Dornei și Iacobeni. El a avut grijă și de credincioșii săraci, aducându-le alimente adunate de la oamenii din satele din împrejurimi, fiind mereu pe drumuri în acțiuni umanitare. Instaurarea regimului comunist duce la acțiuni de
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
romano-catolici din Solonețu Nou nu au avut preot. După sosirea la Cacica în 1902 a preoților misionari lazariști din Cracovia (Polonia), a fost delegat un preot misionar care să se ocupe de comunitatea din Solonețu Nou. Frații lazariști s-au îngrijit de această comunitate până în anul 1967. Ca preoți misionari au funcționat următorii: pr. Jan Rossman (1902-1906) - care locuia la Cacica, dar se deplasa în fiecare duminică la Solonețu Nou. pr. Piotr Brukwicki (1906), pr. Antoni Mazurkiewicz (1906-1907), pr. Emanuel Dziewior
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
cu tot cu preoți în unele cazuri) în Germania, multe comunități romano-catolice din Bucovina au fost depopulate. În anul 1941, doar parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava mai aveau preoți. În aceste condiții, preoții din Solonețu Nou au trebuit să se îngrijească și de comunitățile catolice reduse numeric din localitățile învecinate. Pr. paroh Jósef Kledzik a păstorit și comunitățile din Solca și Arbore, iar pr. pensionar Jósef Chrucki, stabilit la Solonețu Nou, s-a îngrijit în perioada 1941-1944 de comunitatea din Poiana
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
din Solonețu Nou au trebuit să se îngrijească și de comunitățile catolice reduse numeric din localitățile învecinate. Pr. paroh Jósef Kledzik a păstorit și comunitățile din Solca și Arbore, iar pr. pensionar Jósef Chrucki, stabilit la Solonețu Nou, s-a îngrijit în perioada 1941-1944 de comunitatea din Poiana Micului. Au urmat ca parohi pr. Alfons Kulpa (1942-1945) și pr. Walerian Zdanowicz (1945-1946). Cel de-al doilea război mondial a produs distrugeri bisericii și casei parohiale; era necesară repararea lăcașului de cult
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
10), cel de cardinali ai coroanei (de la 2 la 8), și de reprezentanți ai familiilor nobiliare din Roma (de la 2 la 4). Cu excepția a trei oficiali curiali și a unui pastor, cardinalii erau „principi cu concepții laice, care nu se îngrijeau de viața spirituală a niciune biserici latine cu membrii ei”. Când a murit Inocențiu al VIII-lea, numele cardinalilor Gherardo și Sanseverino (ambii numiți in pectore), nu fuseseră făcute publice, și deci erau ineligibili pentru a participa la conclav; numele
Conclavul papal din 1492 () [Corola-website/Science/323389_a_324718]
-
Ioan Maniu este înștiințat de către Ștefan Micle de la Iași despre starea gravă a unchiului său Simion Bărnuțiu. În primăvara anului 1864, Ioan Maniu mergea la Iași ca să-l aducă acasă pe unchiul său bolnav. A rămas la Iași șase săptămâni, îngrijindu-l pe Bărnuțiu. De la Iași, in drum spre Bocșa, Ioan Maniu și Simion Bărnuțiu au calatorit, trecând prin Vatra Dornei și Bistrița, cu o trăsură special confecționată din ordinul lui Alexandru Ioan Cuza; pe drum Bărnuțiu moare pe 28 mai
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
și Bistrița, cu o trăsură special confecționată din ordinul lui Alexandru Ioan Cuza; pe drum Bărnuțiu moare pe 28 mai 1864. În Testamentul său, scris în 1864, Simion Bărnuțiu, îl însărcina pe “nepotul drag din Bădăcin” Ioan Maniu să se îngrijească de tipărirea manuscriselor. Averea lui: scrierile, produsul anilor de zbucium și studii închinate neamului au ajuns în moștenirea lui Ioan Maniu, care respectând ultima dorință și-a dat toată osteneala să le tipărească. A fost ajutat de către prietenii lui Bărnuțiu
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
prietenii lui Bărnuțiu de la Iași. Un comitet de intelectuali ieșeni în frunte cu profesorul Dr. Suciu, au tipărit: “Dreptu publicu al Româniloru” 1867; “Dreptu Naturale Privatu” 1868; “Dreptu Naturale Publicu” 1870; “Psihologia Empirică și Logică” 1871. Ioan Maniu s-a îngrijit după moartea lui Simion Bărnuțiu de sora acestuia, Gafia Bărnuțiu de nepotul Dumitru Bărnuțiu și de fiul acesteia Petru Pop din Bădăcin, care era student. Aceștia trebuiau să primească de la Ministerul Intrucțiunii Publice 60 de galbeni, salariul lui Simion Bărnuțiu
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]