12,821 matches
-
1875, p. 44-48 Războaiele religioase au constat cel mai adesea din multiple operații militare locale, ca acelea descrise de acest bughez din Puy în 1577. Ele puneau în joc, în general, efective mici, dar deplasarea acestor trupe trăind pe spinarea ținutului avea consecințe dramatice pentru locuitori, fără să mai socotim și faptul că soldații contribuiau adesea la răspîndirea ciumei. DOCUMENT 2 Loialitate monarhică, patriotism și toleranță în 1610 Protestantul Philippe Duplessis-Mornay (1549-1623), guvernator al orașului Saumur din 1589, anunță, la 19
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
veți vedea niște balene de tablă, puse acolo în loc de cocoși; dar ele sînt cocoțate atît de sus și sînt atît de intangibile din toate punctele de vedere, încît nu le poți cerceta destul de îndeaproape, pentru a le prețui meritele. în ținuturile osoase, scheletice ale pămîntului, unde, la poalele unor povîrnișuri înalte și zgrunțuroase, zac mormane de stînci, risipite în grupuri fantastice, veți descoperi adesea niște forme leviatanești pietrificate, năpădite de o iarbă care, în zilele cu vînt, își sparge de ele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nantucket! Aceeași, aceeași mare pe care a văzut-o Noe, am văzut-o și eu! în partea de sub vînt cade o ploicică - o, frumoase priveliști de sub vînt! Trebuie să ducă undeva, desigur că altundeva decît spre pămîntul cunoscut - spre un ținut mai înfloritor decît înseși florile. Dar Balena Albă merge spre vînt, de aceea să privim și noi spre vînt - e direcția cea mai bună, deși poate cea mai anevoioasă. Adio, adio, bătrînule catarg! Dar ia te uită, ce-i asta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
foarte rău tendința cea adevărată și ambițiunea personală"1 . Această atitudine a lui Eminescu se explică și prin concepțiile sale științifice, dar se explică mai cu seamă prin faptul că Eminescu, care învățase în Bucovina și Ardeal, care cutreierase toate ținuturile locuite de români și care se bucurase de bucuriile lor și suferise de suferințele lor, acum, când scrie, trăiește în Viena, între tinerii studenți ardeleni și bucovineni, încălzindu-se de luptele lor și îmbră-țișîndu-le până la un punct aspirațiile, în orice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai ale noastre, numai ale noastre și văzute prin propriii lor ochi, nu prin cărțile citite. Dar să intrăm mai în miezul lucrurilor, să ne apropiem mai mult de ceea ce poate fi o "dovadă" - pe cât se poate dovedi ceva în ținutul esteticii. Există o constatare, ajunsă banală de adevărată ce e, și anume că influența literaturii populare asupra celei culte a fost o cauză esențială de înviorare și de progres estetic a celei din urmă. Această influență însă s-a exercitat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lucruri "ale noastre", foarte naționale. Originalitatea națională a primului prozator român, a lui C. Negruzzi, se datorește și poeziei populare, și "cronicilor bătrîne". Iar - ajungem acum la cel mai mare scriitor al nostru - opera lui Eminescu, marele pelerin în toate ținuturile românești și însuși colector de poezie populară, poate fi concepută fără existența curentului poporan, a literaturii populare - și, să nu uităm, a "cronicilor bătrîne", în care a trăit cufundat toată viața -, fără existența celor două izvoare de lucruri "ale noastre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
indiferent). Din cauza acestei asemănări, influența germană asupra lui Eminescu este una dintre cele mai puternice pe care a suferit-o poezia română. Dar robustul organism național al acestui culegător de lectură populară - romantică și ea - al acestui pelerin în toate ținuturile românești, al acestui tovarăș, la Blaj și la Viena, al feciorilor de țărani de peste munți, al acestui cititor de cronici și hrisoave - acest robust organism național a asimilat, a românizat perfect elementul străin, care l-a influențat. Și a asimilat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e capitala țării, apare acolo și o parodie a literaturii urbane străine: macedonskismul, de care am vorbit în articolul din numărul trecut. Așadar, pe cât condițiile au fost deosebite în Ardeal, Moldova și Muntenia, pe atât și literatura din aceste trei ținuturi românești a fost deosebită, în tot timpul evoluției ei - atât e de adevărat că literatura e strâns legată nu numai de caracterul specific național, ci și de realitățile sociale culturale. După 1900 - în ultima epocă literară -, când procesul de formare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
volum, și fără să mai pun la socoteală pe Anghel, considerat, și cu drept cuvânt, mai ales ca poet. Această bogată proză moldovenească din epoca ultimă nu este o noutate a epocii. De la început, cum s-a văzut, Moldova este ținutul prozei românești. Este chiar creatoarea ei, cu C. Negruzzi. Am văzut că în perioada eminesciană Moldova împarte gloria cu Muntenia. Dar și în perioada aceasta, cu toate că stă în fruntea poeziei lirice, Moldova nu e neglijabilă nici în privința prozei. Dacă proza
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dl Sadoveanu este urmașul lui Neculce și al creatorilor poeziei populare. Dar cu aceste considerații am intrat în altă ordine de idei. În articolul de față am voit să arătăm numai că literatura română a evoluat deosebit în cele trei ținuturi românești și că această deosebire se datorește faptului că realitățile sociale și culturale au variat de la un ținut la altul. Așadar, am căutat să aducem încă o dovadă a dependenței literaturii de realitățile naționale - acest articol fiind o completare a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
oraș, pentru că dacă părinții săi vor afla cele întâmplate cu unicul lor fiu, ei s-ar putea arunca în mare (in profundum maris) de tristețe. Au ieșit, deci, din acel oraș „și urcându-se într-o corabie au mers în ținutul sciților și au ajuns în cetatea almiridensilor (et descendentes navim, in Scytharum fines ingressi sunt atque in Almiridensium civitaten devenerunt ...)”. Se pare că Epictect și Astion au venit la Halmyris de la Nicomidia, port însemnat la Marea Marmara și capitală a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Iar după ce „sfinții, oameni ai lui Dumnezeu, și-au găsit locuință potrivită în orașul amintit, aduceau acolo mulțumire lui Dumnezeu prin faptele lor” iar atunci „puterea cerească a început să săvârșească, prin Sfântul Epictect, mai multe semne și minuni în ținutul sciților”. Cei doi veniți aici, mergeau „să ia apă din Dunăre”, deci Dunărea curgea pe lângă cetate, prin brațul Sfântul Gheorghe. În cei aproape 17 ani petrecuți la Halmyris de către Sfinții Epictect și Astion, cetatea a fost expusă mai multor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ȘI ÎN STÂNGA DUNĂRI I. Repere bio-bibliografice Sfântul Niceta de Remesiana a desfășurat o bogată activitate misionară în a doua jumătate a secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, la dacoromanii din dreapta și din stânga Dunării, într-un ținut așezat la hotarele dintre două culturi - greacă și latină -manifestându-se ca un autentic ierarh erudit, dar și ca un adevărat păstor cu dragoste caldă față de fiii săi sufletești. Prețioase informații despre viața și activitatea Sfântului Niceta ne oferă preotul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
neamurile barbare”, care își petreceau viața în războaie, furturi și jafuri, ceea ce era echivalent pentru vremea aceea (secolele IV-V) cu un act de cultură și civilizație. Niceta dezgheța cu focul ceresc al credinței creștine inimile înghțate ale locuitorilor din ținuturile ripheice unde „Boreas leagă fluviile cu gheața”. Bessii cei duri, mai duri chiar decât gheața, războinici temerari, învățau să prețuiască munca și pacea. Păgânii vestiți prin omucideri și tâlhării care locuiau prin munți, deveniți monahi în urma predicii lui Niceta, trăiau
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
necesar misiunii sale, păstrat doar fragmentar, dar care dovedește calitățile unui misionar activ și experimentat. Concluzia lui Vasile Pârvan a fost preluată și susținută și de alță istorici și cecetători. De pildă, istoricul Nicolae Iorga amintește pe Niceta printre „apostolii” ținuturilor din stânga Dunării. În același sens se exprimă și Radu Vulpe despre Sfântul Niceta „a cărui activitate apostolică a avut urmări hotărâtoare asupra creștinării populației romane din Dacia carpatică, stăpânită de barbari, și care și-a întins activitatea până la Tomis...”. de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
eparhiei sale. Pentru obținerea succesului pastoral-misionar, Niceta a organizat viața mănăstirească. În mănăstiri a găsit numeroși ucenici și colaboratori care l-au sprijinit în misiunea sa. Altfel nu s-ar putea explica creștinarea unor populații așezate printre dacoromani, „pe întreg ținutul bătut de Boreas, în regiunea Dunării de Jos”, așa cum preciza Paulin de Nola. Niceta n-a așteptat să-i vină la Remesiana toți acești „păgâni” spre a-i încreștina, ci el însuși, împreună cu ucenicii săi, a mers la ei, departe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
plecare pentru dialogul intercreștin actual. II. Sfântul Niceta de Remesiana, exponent al ecumenicității patristice din vremea sa Desfășurând o bogată activitate pastoral-misionară și teologică, în a doua jumătate secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, într-un ținut așezat la hotarele dintre două culturi - greacă și latină -, Sfântul Niceta de Remesiana se numără în galeria personalităților patristice care au promovat ecumenicitatea Bisericii din vremea sa. Prin așezarea scaunului său episcopal, prin cultura sa, prin entuziasmul său misionar, dar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
naștere, având în vedere faptul că a trăit și în Apus. Limba greacă ar fi fost din acest punct de vedere de mai mult ajutor. În opera sa, el descrie frumusețea locurilor de baștină. Există doar două indicații legate de ținutul natal: expresia provincia noastră apărută doar o dată în Convorbiri duhovnicești XXIV, 1 și afirmația precisă a lui Ghenadie din Marsilia (în De viris ilustribus, 62) că s-a născut în Scythia Minor. Din această cauză, cercetătorii s-au împărțit în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
etnic, marcând „origo” a călugărului scit. Johannes Cassianus ar trebui să se traducă în franceză oarecum prin Ioan Cassianul: trăgându-se dintr-o veche familie de proprietari de pământuri, el purta în mod firesc porecla geografică ce îl lega de ținutul natal”. De asemeni, limba maternă a lui Cassian fiind latina, nu avea cum să se nască decât într-o provincie romană din Imperiu, iar Scythia era provincia romană. Prin faptul că în Scythia Minor atât latina cât și greaca erau
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
evoluția sa atât ca om cât și ca scriitor. Sfântul Ioan Cassian a menționat în opera sa, alături de textele biblice, autori ca Cicero, Vergilius, Horatius, Ovidius, Persius, ceea ce dovedește educația sa deosebit de aleasă. De asemeni, mănăstirile și atmosfera spirituală din ținutul natal au jucat un rol deosebit în formarea intelectuală și sufletească a Sfântului. Gherman, consăteanul și prietenul său de o viață, unul dintre principalii săi interlocutori era, de asemeni, o persoană cultă, sensibilă și subtilă în modul de a judeca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Vasile cel Mare), au organizat activitatea misionară a Scythiei Minor. Misionarii de pe aceste meleaguri nu urmăreau doar creștinarea populațiilor păgâne (episcopul Teotim I a desfășurat activitate misionară printre huni și goți), ci căutau și să combată cu tărie ereziile din ținutul lor (episcopul Bretanio) ori din alte părți ale spațiului creștin (episcopul Ioan de Tomis, Sf. Ioan Cassian ). d. O serie de episcopi ai Tomisului au participat personal la Sinoadele ecumenice: la Sinodul al II-lea (381) a fost prezent Gherontie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lui Dionisie cel Mic, iar nestorianismul prin combaterea acestuia de către Sfântul Ioan Casian și mai apoi prin Ioan Maxențiu. Teologie creatoare și susținătoare a ecumenismului doctrinar și practic între Răsăritul și Apusul creștin, ea a promovat unitatea Bisericii universale. Teologia ținutului dintre Dunăre și Mare a fost umanistă, cu nuanță ascetică, combătând aspru viciile și păcatele, dar cultivând, în același timp, blândețea și prietenia. Ea a practicat și promovat experiența spirituală prin echilibru, bunătate, răbdare și priveghere neadormită a conștiinței. Istoria
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin întâmplătoare aluzii generale, acestea având mai mult o natură spirituală. Dincolo de solicitările speciale ale unor cerințe ale epocii, ilustrul teolog străromân a fost nevoit să demitizeze unele clișee răspândite în elita intelectuală a Romei și a Italiei privitoare la ținutul Dobrogei de azi. Cu alte cuvinte, lui Dionisie Smeritul sau Exiguul îi revine meritul combaterii în Apus a unei reprezentări negative despre „friguroasa, îndepărtata și sălbatica Sciție”. Face acest lucru atât prin scrierile sale, cât și prin întreaga sa personalitate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
rezistență militară la granița răsăriteană a provinciei Moesia. „Cu ce ochi va fi privit elegantul cântăreț al voluptăților rafinate din Roma pe hirsuții geți, pe grecii corciți și pe barbarii din Tomis e ușor de imaginat”. Exilatul a văzut că ținutul pustiu și neroditor în care era silit să trăiască de atunci înainte nu diferea prea mult de descrierile poeților. Orgoliul rănit, frica de necunoscut, disperarea din inima sa au dublat frigul cerebral și imaginativ din lecturile anterioare. Toate acestea au
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nici intelectualii creștini de mai târziu, precum Sfântul Paulin, episcopul Nolei, care descrie întoarcerea lui Niceta Remesianul (după 414) în patrie, în îndepărtata Dacie. De la dacii „arctici” pe care îi păstorea deja, prietenul său urma să ducă focul credinței „locuitorilor ținuturilor ripheice, ale căror inimi sunt înghețate”. Depărtarea este amintită și în demonstrațiile apologetice. Astfel procedează Tertulian pe la anul 196. În capitolul VII al scrierii Adversus Judaeos, el vrea să arate răspândirea creștinismului la majoritatea popoarelor europene de atunci. Nu numai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]