12,447 matches
-
directe a preoților în politica ca membri de partid sau candidați în alegerile generale sau locale" în condițiile în care "Biserică Ortodoxă, căreia 86% dintre români declară câți aparțin, s-a dovedit a fi un actor politic redutabil și un aliat indispensabil oricărui candidat și partid politic ce a căutat sprijinul unui segement larg electoral". În cursul studiului sunt oferite numeroase exemple de implicare politică a clerului la nivelul alegerilor locale (primari, consilieri locali) dar fără a fi omise nici câteva
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
prestație electorale. Și nici prin acțiunea comună sau "superioritatea" ideologică și organizatorică a dreptei, întrucât aceasta a fost fragmentată, incoerenta și diversă programatic. Pentru a ajunge în finală, candidatul liberal a trebuit să facă față nu doar principalului adversar, PSD, aliaților acestuia și uneia dintre cele mai murdare campanii electorale, ci și puzderiei de contracandidați din zona dreptei. Aceștia au fost lansați în competiție doar pentru a-și testa popularitatea (Elenă Udrea) sau pentru a captura și fideliza o parte din
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ambiguitatea ideologică a noii formațiuni create a rămas o problemă de identitate (liberalism și creștin- democrație) acest lucru nu a constituit nicidecum un impediment electoral. Denumirea generica de partid de dreapta care se opune celui de stânga, adică PSD și aliaților acestuia, a fost de ajuns, cel puțin pe termen scurt, pentru a acoperi confuzia ideologică. O confirmă și Anthony Downs, cănd arată în celebra să lucrare că "partidele nu au deloc nevoie de formarea unei Weltanschauung, ci pot susține doar
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
sprijinului rusesc pentru secesioniștii din Donbas, europenii au adoptat o serie de sancțiuni diplomatice și economice vizînd persoane oficiale și entități din Federația Rusă și din teritoriile ocupate implicate în acțiunile separatiste din aceste regiuni. Aceste sancțiuni europene, sprijinite de aliații transatlantici și de cei din alte părți ale globului (Australia, Japonia, Noua Zeelandă), inițial simbolice, au fost urmate de acțiunile de retorsiune ale Federației Ruse și au dus la o spirală a confruntării comerciale și economice în care au fost implicate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la mijloc. Prețul este însă imens: un război fratricid în Ucraina, repoziționarea, față în față, a forțelor NATO și a forțelor Rusiei și, mai ales, reînarmarea și situarea din nou pe poziții de forță a celor două superputeri nucleare și aliaților acestora. Redefinirea unui concept european viabil de securitate și apărare se lasă încă așteptată, chiar dacă Tratatul de la Lisabona fixează, de fapt, coordonatele esențiale ale acestui domeniu. Se pare că recomandările summit-ului NATO din Țară Galilor din 2014 că țările
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Statele Unite au investit mai mult cinci miliarde de dolari în peste 60 de proiecte pentru facilitarea unui parcurs pro-occidental al Ucrainei 6. Iar această atitudine nu avea cum să fie pe placul Rusiei. După opinia lui John Mearsheimer, Statele Unite și aliații europeni s-au confruntat și, desigur, încă se confruntă cu o alegere de răscruce: continuarea actualei politici, care va duce la exacerbarea ostilităților cu Rusia și la devastarea Ucrainei - un scenariu din care toată lumea va pierde -, sau crearea unei Ucraine
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mediu, majore care necesită răspuns la nivel național (de exemplu inundații ale cel puțin două sau trei zone de coastă simultan, sau manifestarea unei pandemii la nivel național); o criză internațională de natură militară care atrage în conflict Marea Britanie sau aliații acesteia. Grupul ÎI: Riscuri cu prioritate ridicată, considerate în imediata apropiere a celor din Grupul 1, având în vedere impactul și probabilitatea acestora: un atac asupra Mării Britanii sau asupra teritoriilor acesteia exercitat de către un alt stat și folosind mijloace
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est fusese, după terminarea războiului într-o situație foarte complicată, unde contextul militar și politic al fronturilor Aliaților, împărțirea sferelor de influență, staționarea forțelor armate, propagandă, implicarea agenților de influență și staționarea sub pretextul asigurării păcii și stabilității, a fracturat continentul și a mărit clivajul dintre Est și Vest. Regele Mihai definea, în 1992, astfel situația, cu accent
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nealterata, națiunea și valorile sale. Trimiterea la acceptarea de către Marea Britanie a unui Guvern francez în exil, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este de natură să sublinieze că ocupația nazistă și sovietică nu era, din punctul de vedere al Aliaților, asimilată acelorași încălcări de drepturi civile și libertăți politice: "În ruptul capului, însă, nu ar fi permis (britanicii - n.n.) pe teritoriul lor un guvern al vreunei țări ocupate de ruși. Ca si cum ocupația rusească, ar fi fost cu ceva mai bună
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de monarh în funcțiune pentru soarta continentului și a conflagrației care a lovit Europa și lumea în ansamblu. Simbolul întâlnirii de la Ialta a rămas pentru ultimul rege al României imaginea unei nedreptăți majore și a unei înțelegeri ilegitime făcute între Aliați, care punea Estul, pentru multă vreme, în postura unei creații inverse a valorilor vestice occidentale. Regele aprecia faptul că Ialta - ultima mare conferință interaliata de dinainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, care a statuat unele transformări vitale pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
anvergură și suportul Vestului, astfel încât - relatează regele - "fără un sprijin masiv din partea Occidentului, iar Occidentul nu dorea acest sprijin, era imposibil să obținem atunci sprijinul Occidentului pentru răsturnarea comuniștilor din România". Teza abandonării României de către Vest apare frecvent și culpabilizează aliații euroatlantici pentru soarta postbelică a României, individualizând victimele directe și colaterale: "Acești oameni (grupurile parașutate după 1948 - n. n. ) nu au putut fi salvați, din cauza nepăsării totale a Occidentului. (...) Occidentul era total nepăsător și, din această cauză, nu am putut să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
două lumi, două tipuri de regimuri politice. Consecințele politice, sociale, economice ale confruntărilor din spatele Cortinei de Fier sunt evaluate de ultimul rege al României în raport cu poziționarea Occidentului. Mihai I remarcă faptul că însăși semnificațiile evenimentelor care au dus la victoria Aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial au avut parte de o deturnare a sensului inițial, prin abilitatea sovieticilor și aparatul de propagandă specific. Schimbarea radicală a semnificațiilor inițiale și, în fond, a realității istorice a generat un tip de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lor, represiunea a crescut în schimb, a crescut și numărul privilegiaților. Așa da, s-au îmbogățit vârfurile. Iar exilul a primit poate cea mai puternică lovitură de la constituirea lui. Atunci am știut că indiferență față de țările din Răsărit a foștilor aliați e un râu ușor de trecut față de încercarea lor de-a repara ceva în țările respective"13. Indignarea față de ajutorul economic al Vestului este și mai profundă și ea demonstrează că viziunea regelui asupra acelor evenimente este de natură să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
înțelegeri nelegitime, transformaseră și deciseseră pentru jumătate de secol destinul popoarelor din Estul Europei. Într-un mesaj din septembrie 1991, regele făcea un apel la Occident, comunitatea internațională pentru a accepta declarația de independență a Republicii Moldova, în special la foștii Aliați; din mesaj se remarcă și o definiție implicită a "Vest"-ului, ipostaziat de SUA și UE: "Occidentul - Comunitatea Europeană și Statele Unite, care au recunoscut (și nu prea devreme) independența Țărilor baltice - nu poate să nu fie de acord cu aceeași
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
asumate, încă din Primul Război Mondial, adevărate garanții de securitate la hotarele Europei, dar, în același timp, să reafirme frustrarea și nedreptatea pricinuite de abandonarea României: "De la sfârșitul Primului Război Mondial și în toată epoca unității noastre naționale, România a rămas credincioasa aliaților săi și, în special, Marii Britanii și Franței. Decisă să apere pacea europeană, ea conta pe garanțiile internaționale pentru respectarea integrității teritoriului său. Evenimentele au luat însă o altă cale. România, ca și celelalte țări din Europa de Est, a fost abandonată și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
august 1944 poartă, poate, cel mai privilegiat loc din perspectiva semnificațiilor profunde și a modului în care a rămas un pilon definitoriu al valorilor și opțiunilor sale de conștiință. Pentru că poziționarea față de momentul în care România a revenit în tabăra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial consfințește, de fapt, cel mai important moment politic din cele două domnii ale regelui și din întreaga să viața. Momentul renunțării la alianța cu Germania nazistă are semnificații profunde prin modul în care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la Europa, să salveze pierderea definitivă a teritoriului sub invazia Armatei Roșii, să repună în drepturi ordinea constituțională a României, să îndepărteze de la putere pe dictatorul Antonescu și să scurteze astfel desfășurarea unor ostilități militare care ar fi îngreunat victoria Aliaților și ar fi mărit dimensiunea distrugerilor și a numărului de victime pe continentul european. Actul de la 23 august 1944 a rămas punctul strategic, de cotitură, în raportarea elitelor românești la cel de-al Doilea Război Mondial și asupra modului în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tergiversă deschiderea celui de al doilea front împotriva Germaniei, în vestul Europei. Această a făcut ca întreaga Europa de Est, deci, si România, să cadă pradă Armatei Roșii". Totodată, rememorarea actului de la 23 August îl determină pe rege să vorbească despre "hotărârea Aliaților apuseni de a plasa țările din Estul Europei în sfera de influență și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I concluziona că " În cele din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Estul Europei în sfera de influență și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I concluziona că " În cele din urmă, România a contribuit la victoria Aliaților împotriva Germaniei naziste și Armatei Române i-a revenit menirea de a elibera pământul nostru strămoșesc al Transilvaniei. Faptul că am fost trădați la Conferința de Pace de la Paris și că am fost subjugați nu a putut fi împiedicat, cum
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu Vestul. Un episod semnificativ care a implicat raportarea regelui la clivajul Est-Vest prin utilizarea memoriei asupra actului de la actul de la 23 August 1944 s-a petrecut în preajma împlinirii unei jumătăți de secol de la ruperea alianței cu Germania nazistă și aliații săi. Revenirea regelui în țară a implicat momente conflictuale nenumărate, dar revenirea aceasta ar fi dat ocazia, în percepția autorităților, ca Mihai I să devină un personaj istoric, validat politic într-un context în care România, desi devenise membru al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
decretul de decorare a monarhului de către președintele Truman. Evenimentul a fost văzut ca având semnificația unei duble recunoașteri de către SUA33. Mai mult, istoricul Ivor Porter 34 a relatat că, în ciuda piedicilor puse de către autoritățile române, recunoașterea meritelor Regelui pentru victoria Aliaților, s-a produs și în mai 1995, prin invitarea acestuia la ceremoniile care au sărbătorit 50 de aniversări de la sfârșitul războiului în Europa. Astfel, atât participarea în sine, cât și presa britanică, au evidențiat întreaga simbolistică europeană pe care o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
au alăturat eforturilor noastre de a-i salva pe supraviețuitori. Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, nu cred că din perspectiva partenerilor străini există vreun motiv de îngrijorare. Dimpotrivă. România este și va continua să fie un partener de încredere pentru aliații săi în cadrul organismelor europene și a celor internaționale din care face parte. Țara noastră este o democrație solidă, cu mecanisme și instituții democratice funcționale. În gestionarea oricărei crize sau a oricăror evenimente politice avem doi piloni majori pe care ne
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]