13,899 matches
-
compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului. În Sibiu există și companii de taximetrie: Centura de ocolire a Sibiului are 20 de kilometri, dintre care 17,2 sunt construiți în regim de autostradă. Centura a fost inaugurată la data de 1 decembrie 2010. În anul 2007 Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii împreună cu orașul Luxemburg. Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
muncă din regiune este cuprinsă în domeniul cercetării, aceasta fiind o bază importantă pentru industria de înaltă tehnologie. În anul 1886 pe străzile din oraș a mers primul automobil. În 1907 existau 14 motociclete, 50 de autoturisme și 6 camioane. Autostrăzi: A5 (Alsfeld-Basel), care merge în direcția nord-sud; A8 (Saarbrücken-Rosenheim), care se află la est de Karlsruhe. Pe partea cealaltă a Rinului se află autostrada A65, care merge înspre nord la Ludwigshafen și autostrada franceză A35, care duce în direcția sud-vest
Karlsruhe () [Corola-website/Science/301029_a_302358]
-
oraș a mers primul automobil. În 1907 existau 14 motociclete, 50 de autoturisme și 6 camioane. Autostrăzi: A5 (Alsfeld-Basel), care merge în direcția nord-sud; A8 (Saarbrücken-Rosenheim), care se află la est de Karlsruhe. Pe partea cealaltă a Rinului se află autostrada A65, care merge înspre nord la Ludwigshafen și autostrada franceză A35, care duce în direcția sud-vest spre Strasbourg (cu o ramificație care duce spre Paris) și Basel. Următoarele drumuri naționale traversează orașul Karlsruhe: B3, B10, B36. Tangenta din sudul orașului
Karlsruhe () [Corola-website/Science/301029_a_302358]
-
motociclete, 50 de autoturisme și 6 camioane. Autostrăzi: A5 (Alsfeld-Basel), care merge în direcția nord-sud; A8 (Saarbrücken-Rosenheim), care se află la est de Karlsruhe. Pe partea cealaltă a Rinului se află autostrada A65, care merge înspre nord la Ludwigshafen și autostrada franceză A35, care duce în direcția sud-vest spre Strasbourg (cu o ramificație care duce spre Paris) și Basel. Următoarele drumuri naționale traversează orașul Karlsruhe: B3, B10, B36. Tangenta din sudul orașului începe de la autostrada A5, devine B5, iar pe partea
Karlsruhe () [Corola-website/Science/301029_a_302358]
-
merge înspre nord la Ludwigshafen și autostrada franceză A35, care duce în direcția sud-vest spre Strasbourg (cu o ramificație care duce spre Paris) și Basel. Următoarele drumuri naționale traversează orașul Karlsruhe: B3, B10, B36. Tangenta din sudul orașului începe de la autostrada A5, devine B5, iar pe partea cealaltă a Rinului devine A65. Sistemul de tramvaie din Karlsruhe este unic: trei linii de tramvaie circulă până în regiunile lăturalnice, iar opt linii circulă cu un sistem dual și pe șinele de tren ale
Karlsruhe () [Corola-website/Science/301029_a_302358]
-
se intersectează cu DN2A), Gheorghe Doja și Reviga și spre sud la Vâlcelele și Cuza Vodă (unde se termină în DN3). Pe calea ferată București-Constanța, este deservită de stația Dragoș Vodă și de halta Bogdana. Prin sudul comunei trece și autostrada București-Constanța, dar aceasta nu are nicio ieșire pe teritoriul ei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dragoș Vodă se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Dragoș Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301111_a_302440]
-
Șoldanu (unde se intersectează cu DN4) și Radovanu, și spre est de Mânăstirea (unde se termină în DN31). Din DJ403, la Luica se ramifică șoseaua județeană DJ402, care duce spre nord la Nana, Sărulești și Fundulea (unde are acces la autostrada A2 și se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luica se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,74%), cu o minoritate de
Comuna Luica, Călărași () [Corola-website/Science/301118_a_302447]
-
Sărulești (în trecut, Pârlita-Sărulești) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Măgureni, Polcești, Săndulița, Sărulești-Gară, Sărulești-Sat (reședința), Sătucu și Solacolu. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Mostiștea. Este traversată de autostrada București-Constanța, care însă nu o deservește prin nicio ieșire, cea mai apropiată fiind la Fundulea. Principala cale rutieră ce traversează comuna este șoseaua județeană DJ303, care o leagă spre nord de Tămădău Mare (unde se termină în DN3) și spre
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
cu același nume. Comuna se află în partea de vest a județului, la izvoarele râului Luica. Este traversată de șoseaua județeană DJ402, care o leagă spre sud de Luica și spre nord de Sărulești și Fundulea (unde are acces la autostrada A2 și se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,01%), cu o minoritate
Comuna Nana, Călărași () [Corola-website/Science/301121_a_302450]
-
Săcele, Șeinoiu, Tămădău Mare (reședința) și Tămădău Mic. Se află la 35 km est de București și 70 km nord vest de Călărași, în nordul Câmpiei Mostiștei în bazinul râului Mostiștea. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Mostiștei. Autostrada București-Constanța trece prin comună, dar nu o deservește prin nicio ieșire, cea mai apropiată fiind la Fundulea. Comuna este în schimb traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Din această șosea, la Călăreți se ramifică șoseaua județeană
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
Stavropolia și Uliești (reședința). Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Teleorman, într-o zonă de câmpie traversată de râul Neajlov. Prin comună trec șoseaua națională DN61 care leagă Găeștiul de Giurgiu prin Ghimpați; și, pe la nord, autostrada București-Pitești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Uliești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,53%). Pentru 2,31% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Uliești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301192_a_302521]
-
Muntenia, România, formată din satele Brâncoveanu, Crovu, Miulești, Odobești (reședința) și Zidurile. Comuna se află în sudul județului, pe malul stâng al Argeșului, la sud de orașul Titu și este străbătută de șoselele județene DJ701, care leagă acest oraș de autostrada București-Pitești și DJ401, care leagă Titu de Bolintin-Vale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Odobești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,41%), cu
Comuna Odobești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301182_a_302511]
-
în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Coada Izvorului, Gherghești, Greci, Ionești, Petrești (reședința), Potlogeni-Deal și Puntea de Greci. Comuna se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Neajlovului, în apropiere de orașul Găești, și este străbătută de autostrada București-Pitești și de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Giurgiu, prin Ghimpați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Petrești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
sat există o stradă de cca. 1 km asfaltată, restul străzilor fiind doar pietruite, însă fiind într-o stare bună. La o distanță de aproximativ 3 km de sat, între Bucovăț și comuna Dumbrava, urmează să fie construită și viitoarea autostradă (Autostrada A1) Arad - Timișoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Pitești - București. Rețeaua hidrografică este formată exclusiv din pâraie, care izvorăsc de pe teritoriul localității și se varsă apoi în râul Bega: Principalele atracții turistice din zonă sunt: Zona este preferată de asociații ale
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
există o stradă de cca. 1 km asfaltată, restul străzilor fiind doar pietruite, însă fiind într-o stare bună. La o distanță de aproximativ 3 km de sat, între Bucovăț și comuna Dumbrava, urmează să fie construită și viitoarea autostradă (Autostrada A1) Arad - Timișoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Pitești - București. Rețeaua hidrografică este formată exclusiv din pâraie, care izvorăsc de pe teritoriul localității și se varsă apoi în râul Bega: Principalele atracții turistice din zonă sunt: Zona este preferată de asociații ale vânătorilor
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
distanței dintre Timișoara și Arad. La Seceani se ajunge de pe drumul național DN69, prin Orțișoara. Se învecinează la est cu Fibiș, la sud cu Murani, la vest cu Orțișoara iar la nord-vest cu Vinga. În anul 2011 a fost deschisă autostrada Timișoara - Arad, cu ieșire dedicată către Orțișoara și Seceani. Pe teritoriul localității au fost descoperite urme din perioada romană, dar Seceaniul de azi datează din Evul Mediu, cel mai probabil fiind menționat pentru prima dată într-un document din 1256
Seceani, Timiș () [Corola-website/Science/301396_a_302725]
-
Schengen. Estimările inițiale arată că un număr de 180 000 de pasageri vor sosi și vor pleca anual din/spre destinațiile non-Schengen pe care aeroportul le deține. Aeroportul va avea legături externe cu Șoseaua de Centură a Timișoarei precum și cu Autostrada A1 (București-Pitești-Sibiu-Timișoara-Nădlac), care ar urma să treacă chiar prin apropierea aeroportului. Ambele proiecte sunt în fază de construcție, centura fiind dată spre folosință pe o porțiune de 12,6 km la sfârșitul anului 2009. Societatea Națională Aeroportul Internațional Timișoara - Traian
Aeroportul Internațional Timișoara - Traian Vuia () [Corola-website/Science/301435_a_302764]
-
februarie 1996, se angajează ca expert în cadrul Serviciului de contractare la Administrația Națională a Drumurilor - Direcția “Programe cu finanțare externă”, având ca atribuții atragerea finanțărilor și realizarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor pentru programele II, III și IV, precum și de autostrăzi. a fost transferată, în mai 1997, în funcția de expert achiziții în cadrul Programelor PHARE Multi - țări de facilitare a tranzitului și modernizare a punctelor de trecere a frontierei la Direcția Generală de Relații Financiare Externe - Unitatea de Management a Programelor
Anca Boagiu () [Corola-website/Science/300026_a_301355]
-
Zrt. al miliardarului Elek Nagy, apropiat al aceluiași Fidesz. Inforg are în proprietatea sa și canalul de telviziune "Hir TV" din Budapesta, deasemenea un susținător al Fidesz. (Nagy a beneficiat în timpul guvernării Fidesz (1994-1998) de importante comenzi de contrucții de autostrăzi în Ungaria) "Kronika" a fost preluată de Inforg după ce Hungarom nu a mai putut susține financiar editarea publicației, însă nici nu a dorit să o desființeze. În anul 2006 Inforg a preluat datoriile de 200 mii euro ale publicației și
Krónika () [Corola-website/Science/300046_a_301375]
-
incearcă a fi salvate prin campanii publicitare și eforturi financiare enorme. De multe ori, natura ne râde în față: noi încercăm să repopulăm o zonă istorică, în timp ce reapar spontan orhidee autohtone într-o peluză verde situată la încrucișarea a două autostrăzi în zona Stuttgart (Germania). România poate fi considerată în ansamblu ca o imensă grădină botanică populată cu orhidee sălbatice. Botanistul de renume mondial Soo, denumit Pașa al lor, este născut în Odorheiu Secuiesc și sute de cercetători din străinătate fac
Orhidee () [Corola-website/Science/300096_a_301425]
-
Bucureștiul de Călărași. La Brănești, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ100, care o leagă spre sud de Fundeni (județul Călărași) și spre nord-vest de Găneasa, Afumați (DN2), Ștefăneștii de Jos, Tunari și Otopeni (unde se termină în DN1). Autostrada A2 traversează comuna în apropierea localități Vadu Anei, dar nu o deservește prin nicio ieșire. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brănești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
județul Ilfov ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice așezarea neolitică aflată în punctul Ostrov, în mijlocul lacului Brănești de pe râul Pasărea, aflat la sud-vest de satul Brănești; și situl de la Vadu Anei, din zona autostrăzii A2, la vest de sat, sit ce cuprinde o așezare geto-dacică, una din secolele al II-lea-al IV-lea e.n., una din secolele al VI-lea-al VII-lea și una din secolul al X-lea. Celelalte două sunt
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale care asigură legătura capitalei țării cu orașele reședințe ale județelor, legăturile între acestea, precum și cu țările vecine, și pot fi: autostrăzi; drumuri expres; drumuri naționale europene (E); drumuri naționale principale și drumuri naționale secundare. Autostrăzi și drumurile naționale în România sunt administrate de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) ce
Rețeaua rutieră din România () [Corola-website/Science/300222_a_301551]
-
a statului și cuprind drumurile naționale care asigură legătura capitalei țării cu orașele reședințe ale județelor, legăturile între acestea, precum și cu țările vecine, și pot fi: autostrăzi; drumuri expres; drumuri naționale europene (E); drumuri naționale principale și drumuri naționale secundare. Autostrăzi și drumurile naționale în România sunt administrate de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) ce au în subordine un număr total de 44 Secții de Drumuri Naționale (SDN), acestea
Rețeaua rutieră din România () [Corola-website/Science/300222_a_301551]
-
orașele reședințe ale județelor, legăturile între acestea, precum și cu țările vecine, și pot fi: autostrăzi; drumuri expres; drumuri naționale europene (E); drumuri naționale principale și drumuri naționale secundare. Autostrăzi și drumurile naționale în România sunt administrate de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) ce au în subordine un număr total de 44 Secții de Drumuri Naționale (SDN), acestea fiind organizate la rândul lor în 316 districte de drumuri care administrează
Rețeaua rutieră din România () [Corola-website/Science/300222_a_301551]