12,484 matches
-
dreptate în respectiva situație. Nu aceeași era situația pentru diverșii funcționari, micii dregători de stat cu ranguri de postelnicei, polcovnici, poroșnici (observăm termenii rusești), dar și acei ce formau așa-zisul „ram judecătoresc” sau cei care se aflau în slujba boierilor ce stăpâneau satul și moșia respectivă. 2) birnicii formau categoria acelora care suportau povara mare a obligațiilor de tot felul, în sensul că erau impuși atât la plata birului în bani, cât și la efectuarea numeroaselor lucrări publice, cunoscute prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suportau povara mare a obligațiilor de tot felul, în sensul că erau impuși atât la plata birului în bani, cât și la efectuarea numeroaselor lucrări publice, cunoscute prin termenii ajunși până la noi: angărâi, corvezi, havalele, clacă etc., făcute pentru stat, boieri, armată străină, de cele mai multe ori cu sila, abuziv, adică peste cuantumul fixat de stăpânire, obligații ce, datorită situației noastre geopolitice din perioada la care ne raportăm, erau cvasipermanente. De altfel, așa se explică faptul că avem în arhive unele evidențe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timpului, inclusiv în cele referitoare la împroprietărirea din 1864. La ele ne referim în continuare. Fruntașii erau acei gospodari care, fie răzeși, fie clăcași, lucrau ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai mulți, deci aveau/dispuneau și de o suprafață de teren mai mare din obște sau de folosință de la stăpânul moșiei, de unde se aprecia că și beneficiile sunt mai mari, dar și obligațiile trebuie să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei, Țigăneii, Sineștii, Agapii sunt în întindere de 1.641 fălcii și 27 prăjini”, după ce anterior fuseseră vândute „d-lui C. Bușilă 224 fălcii pădure”, ceea ce dă un imobil funciar de 1.865 fălcii și 27 prăjini numai în stăpânirea boierilor Balș, în afara terenului revenit clăcașilor prin împroprietărirea din 1864. Incongruențele sunt evidente și destul de substanțiale, cifrele din urmă fiind acelea care se află mai aproape de realitate, admițând că se puteau strecura anumite greșeli sau că, la amanetare, suprafața pusă putea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tecuciului, cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu heleșteie și cu toate cele ce i se vin acelui sat”, adică dispune de toate structurile economice necesare satisfacerii vieții și a altor venituri pentru boierul ce primea dania. Înscrierea cantitativă și precizia informativă privind rezultatele economice reale rămân, totuși, deficitare pentru o îndelungată perioadă de timp, în sensul că nu întâlnim documente cu astfel de date. Abia mai târziu, aproape de epoca modernă, când unii boieri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierul ce primea dania. Înscrierea cantitativă și precizia informativă privind rezultatele economice reale rămân, totuși, deficitare pentru o îndelungată perioadă de timp, în sensul că nu întâlnim documente cu astfel de date. Abia mai târziu, aproape de epoca modernă, când unii boieri simt nevoia să aibă scrisă situația privind preocupările și producția de pe moșiile lor, introduc anumite condici, în care sunt consemnate numeric unele venituri și cheltuieli, recoltele pe moșii și vechilii lor etc. Așa vor proceda la Umbrărești boierul Gavril Conachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când unii boieri simt nevoia să aibă scrisă situația privind preocupările și producția de pe moșiile lor, introduc anumite condici, în care sunt consemnate numeric unele venituri și cheltuieli, recoltele pe moșii și vechilii lor etc. Așa vor proceda la Umbrărești boierul Gavril Conachi și oamenii săi. În anul 1778, el intră efectiv în stăpânirea Umbrăreștilor, partea boierească a Costăcheștilor, a Bozieștilor, inclusiv Tămășenii numiți și Corpăcești. Hotarele adunau la un loc un adevărat latifundiu, căci, așa cum am semnalat deja, se întindea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătut; 73 la Țigănești*, fără 26 ce s-au bătut; 113 la Umbrărești fără 1 ce-i mort; 694 fac vii și 171 stupi bătuți pentru a li se lua mierea. Dăm și câteva totaluri privind numărul de stupi ai boierului din următorii ani; constatăm o ușoară creștere. 1784 = 803 mătci; în 1785 sunt 1098; în 1795 scad la 866. Cauzele scăderii putând fi de natură climaterică, prielnică sau nu. Se observă totuși, un număr relativ mare de stupi, ceea ce nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unor oameni angajați la cosit. Având în vedere numărul mare de animale e de înțeles că se strângeau cantități cu mult mai însemnate decât se arată mai sus, chiar și peste necesarul gospodăriei boierești. Aspectul rezultă și din faptul că boierul vindea unele cantități de fân; într-un răvaș al unui slujitor constatăm acest lucru, când îi scrie: „Și pentru fân, s-au vândut dintr-însul; clăile cele mari le-am vândut cu 12 lei, celi mici cu câte 10 lei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
70 lei și 60 bani pe fânul pe 14 stoguri”. Și toate aceste cantități numai de pe fâneața de la Umbrărești. Deci fânul nu era numai pentru hrana propriilor animale, ci prisosea, și constituia o sursă în plus de venituri bănești pentru boier. Sugestive și demne de consemnat, pentru perceperea cât de cât corectă a stării economice a moșiei Umbrăreștilor, implicit a preocupării locuitorilor în context, ni se par sumele rezultate din venitul morilor boierești. Dăm câteva exemple. Printr-o scrisoare, un vechil
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dumisali de la Boziești, într-un an de zile cu șase sute de lei”. Printre condițiile prevăzute, mai importante ni se par cele prin care arendașii se obligă „să iezească iazul morii foarte bine”, moara să fie menținută în bună stare, iar boierul se angaja să dea „un țigan să lucreze la moară”. Fiindcă despre mori și morărit documentele umbrăreștene sunt relativ darnice în informații, având în vedere că prin ele ne putem lărgi orizontul cunoștințelor și percepe mai aproape de realitate ansamblul vieții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de domnitorul Vasile Lupu, în aprilie 1645. Numitul Sârbie din 1687 (Sârghie în alte acte ce-l are ca protagonist) era fiul Dimei Corpaci, iar acesta era nimeni altul decât unul din frații vornicului de poartă Ionașco Corpaci. Cu timpul, boierii din partea locului vor renunța de a mai cultiva și stăpâni vii pe terenurile lor de aici, ei preferând să cumpere vii în podgorii consacrate acestui domeniu, cum erau cele de la Odobești, Nicorești și chiar la Cotnari. E de înțeles fenomenul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locului vor renunța de a mai cultiva și stăpâni vii pe terenurile lor de aici, ei preferând să cumpere vii în podgorii consacrate acestui domeniu, cum erau cele de la Odobești, Nicorești și chiar la Cotnari. E de înțeles fenomenul din moment ce boierii cu stăpâniri la Umbrărești și Torcești făceau parte din categoria marilor stăpâni de sate în diferite locuri din Moldova, deci cu varii posibilități de a intra în posesia unor locuri din zone specializate în cultura viței de vie. În schimb
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
protejată de înghețuri. S-ar mai putea adăuga la aceste lucrări și cele pentru plantare și întemeierea podgoriilor. Sunt singurele lucrări pe care le găsim trecute în sămile de cheltuieli făcute cu „lucrul viilor” de la Nicorești ori de la Odobești de către boierii Conăchești, aceleași lucrări fiind necesare în toate plantațiile viticole ale vremii respective. Că la Umbrărești și Torcești, cultivarea viței de vie a fost o activitate cu continuitate și nu ocazională, ne conving documentele. Am văzut mai sus că sunt atestate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pruni și nuci, în multe din acte specificându-se că sătenii au „vii și livezi” aflate în vatra satului și fiind îngrădite. Grădinăritul este o altă îndeletnicire de complementaritate ce s-a bucurat de o deosebită preocupare atât din partea stăpânilor boieri, cât și din partea sătenilor gospodari. Există unele documente ce dau informații în legătură cu prezența grădinilor de zarzavaturi pe teritoriul al cărui istoric îl înfățișăm, ca și pe cel din împrejurimi. Documentele nu abundă în știri sub acest aspect și nici nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată și de Neculce), poate și din cauza deseatinei, darea pe stupi, poate și din alte pricini. Unii boieri au dat, totuși, o mare importanță stupăritului. E cazul lui Gavril Costache amintit deja. În diata întocmită de el, în 1685, între numeroasele valori materiale consemnate, aflăm că dispunea încă de un mare număr de stupi, din moment ce lăsa fiecăruia dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiicei mai mici, fiind nemăritată și neînzestrată, îi atribuie un număr dublu, adică 400, lăsând să se înțeleagă că și celorlalți le-a dat la căsătoria lor, ca zestre, tot câte 200 stupi. Înseamnă că la apusul vieții sale, acest boier avea încă peste o mie de stupi, în diferitele sale prisăci de pe la numeroasele moșii, inclusiv la Umbrărești. Regăsim menționarea stupilor la Umbrărești în sămile Conăchești de mai târziu, respectiv ale lui Gavril Conachi, stăpânul Umbrăreștilor între 1778-1811, zestre de la soția
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mulți meșteșugari lucrau pe moșiile boierești. Am semnalat deja în urmă că în contractul de arendă a morilor din Boziești, în anul 1793, proprietarul Gavril Conachi acceptă să pună la dispoziția arendașilor „un țigan ferar ca să lucreze la moară”. Același boier înscrie într-o samă, pe o foaie volantă, nu în condicile din care am reprodus mai sus, nume de „țigani ce am dat ginerelui Balș”, bucătari, vizitii, dar și pe „Alexandru herariul cu țiganca lui, Ioana” și patru copii, deci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat ginerelui Balș”, bucătari, vizitii, dar și pe „Alexandru herariul cu țiganca lui, Ioana” și patru copii, deci familia întreagă. Indiscutabil că meșterii fierari de pe la curțile boierești erau mai numeroși decât cei pe care îi întâlnim acum în documente. Iar boierii aveau asemenea oameni întreprinzători și pentru alte meșteșuguri. Într-o scrisoare către Gavril Conachi, datată 4 mai 1795, slujitorul său, Ștefan Brebul, îl informează și-i propune o soluție în legătură cu un „țigan, anume Onofrei cojocariu cari am fost aici la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cititorilor asupra sensului acesta, venim cu câteva probe documentare avute mai la îndemână. În 1841, răzeșii din Țepu, ținutul Tecuciului, se plâng autorităților că li s-a încălcat dreptul de stăpânire asupra părților de moșie răscumpărate anterior de ei de la boierii Stupu, arătând că pentru procurarea banilor s-au împrumutat, iar pentru achitarea datoriei au făcut „arătură și semănături de pâine albă, și popșoi pentru spiculație cu nădejdea că rodurile ce vor eși să le vindem spre a putea lua bani
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-30 (triizăci) coți pânză di bumbacu; 1 (un) dulap di lemn; 1 (un) feru di tumbacu pentru călcat cămeși; 1 (una) sanie mare pentru boi”. Acestora li se adaugă alte multe lucruri gospodărești ale unui fruntaș sadea, dar țăran, nu boier. Se poate considera, totuși, că nu toți țăranii categorisiți fruntași dispuneau de o astfel de stare materială, dar exemplul dat ne îndreptățește să afirmăm că existau la Umbrărești țărani cu gospodării bine întemeiate, cu avere consistentă în diverse obiecte și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei, dar când și conducerea (oamenii buni și bătrâni) asculta și rezolva problemele obștii, diferitele litigii, fără părtinire și favoruri; 2) cel nou, când ascultarea, ca instituție, devine unilaterală, în sensul că obștea primește silită un stăpân autoimpus sau impus (boier, egumen) de care satul trebuie să asculte. În primul caz, atributul conducerii se reînnoia din timp în timp, de obicei anual, prin persoane noi. În cel de-al doilea, conducerea rămâne aceeași ca persoană, schimbarea producându-se numai în situația
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exemplu, pe 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dă mănăstirii Bistrița ctitoria sa, două sate printr-un act în care scrie că și „mănăstirea Bohotin va asculta de această mănăstire” (Bistrița). În 1437 martie 12, Ilie voievod dă slugii și boierului său, Ion Țolici, „Văratecul lui Giurgiu [...] ca să-și întemeieze sat. Și alt judecător să nu aibă pe nimeni niciodată, în veci, numai să asculte de cetatea noastră, de Neamț”. Ștefan cel Mare întărește pe data de 27 noiembrie 1460 slugii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de grele încât devin asemuitoare valurilor ce se ridică necontenit, amenințând cu înnecarea în greutăți. Astfel se explică de ce documentele aproape au dat consacrare termenului „a nu învălui mai mult”, atunci când, în varii împrejurări, domnii porunceau slujitorilor de stat (boieri) din diferite resorturi executive (globnici, deșugubinari, olăcari, podvodari etc.) să lase în pace „să nu-i învăluiți” pe locuitorii satului cutare (se dă numele satului). Astfel de situații abundă în documentele medievale, iar pentru ilustrarea aspectului folosim doar două cazuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gama largă a situațiilor create de-a lungul timpului, de condițiile felurite ale modului de așezare și de viețuire în satele din acest colț de lume, întâlnim și o interesantă diversitate de categorii social-economice, pornind de la umilul rob la marele boier. Din analiza urmelor documentare, observăm cum o îndelungată vreme diferențierile sociale și economice erau abia perceptibile, excepție făcând oamenii căzuți în robie, întotdeauna străini de obște și de neam. În paginile următoare venim cu câteva considerații referitoare la această categorie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]