13,416 matches
-
de arhitectur?, ornamente ?i scene sau motive sculptate �n piatr?, �n cadrul unei compartiment?ri dictate de formele construc?iei. Castelul, prelungit de gr?dini �nc? �n spiritul Rena?-terii, este �n vremea aceea legat de domeniul regal din p?durea Saint-Germain printr-o alee m?rginit? de copaci, trasat? c?tre vest pe mai mul?i kilometri. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez Con?tient de propria-i valoare ?i fiind om dintr-o bu-cat?, Mansart este adesea �n conflict
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
numeros popor din imperiul roman și nu-mărau peste 3 milioane de suflete! Leprele din epoca modernă spun chiar că erau șase meleoane de ivriți fără aba-jur în început de secol l, unii urcînd cifra la 12! Ar trebui să te doară capul auzind asemenea bazaconii dacă n-ai ști că toate ies de sub freza maeștrilor în minciuni și plăsmuiri, unde fumigațiile, incantațiile, vedeniile, tîmpeniile și revelațiile sînt sin-gurele adevăruri istorice! Ioan în Apocalipsa scrisă după pretenția lor, în timpul împăratului Domițian, deci
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
atitudinea eroică: „Cât de bine văd că singurul lucru important nu-i decât eroismul, în sensul larg, adică posibilitatea pentru om de a suferi, a vibra, a se zbuciuma. Idealul de camping, formula lui ce-mi pasă mie, lui mă doare-n cot, disprețul acesta pentru cuvintele mari (toate, și Datoria, și Sufletul și Dumnezeu și Omul și Revoluția și Misterul și Libertatea și Ordinea și Civilizația) s-ar putea să dizolve lumea.” Asta scrie la Paris, în 1938 iar motto
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pică toți. Rețelele informale de prieteni influenți cumpărați cu bunătăți sunt, până la un punct, strategii sigure de menținere și urcuș în carieră. Există foarte multă grijă pentru mituirea securiștilor mari: „Cât Ranga e în floare/, Nici în suflet nu ne doare.” Securiștii din vârf sunt și ei capitaliști redutabili (în sensul acumulării de capital). Ei au avantajul și că sunt invulnerabili. Au influență și putere fără măsură. Tehnicile lor de înavuțire sunt mult mai simple, mai rapide, mai lipsite de risc
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
propagandă, așa-zisul spirit partinic în literatură. Nu cred să existe scriitor din generația mea care a trecut sau nu prin închisoare sau domiciliu obligatoriu care să nu respingă definitiv aceste odioase constrângeri. Amintirea lor ne umilește, ne jignește, ne doare și acum. Nu putem rămâne indiferenți la reapariția acestor fantome sinistre, cărora trebuie să li se dea o replică hotărâtă. Ea depinde însă în primul rând de noi. Libertatea literaturii române nu ne-o va da și apăra nici America
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de necesitatea romanului românesc de a impune literaturii universale "măcar două-trei personaje-mituri. Nu e vorba de un "tip", avar, amant, gelos etc. - ci de un personaj care să participe cât mai total la drama existenței; să aibă destin, să-l doară carnea, să știe lupta cunoașterii etc.) Un popor - prin folclorul și prin istoria lui - creează mituri. O literatură - mai ales prin epica ei - creează personajele-mituri"100. Pentru Eliade, însăși universalitatea literaturii se realizează la nivel arhetipal "prin continuitatea marilor motive
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un limbaj nu poate suferi, ci doar că nu putem ști că o asemenea ființă suferă. După Singer, și acest argument eșuează din aceleași motive pentru care eșua și primul. De exemplu, vorbitorul poate minți, caz în care enunțul "Mă doare" nu este o dovadă că vorbitorul simte durerea. De asemenea, poate fi adus în discuție cazul unui lanț cauzal deviant, situație în care vorbitorul poate susține că simte o durere atunci când simte, de fapt, o mâncărime. Asemănările biologice dintre om
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
negație; afirmând dureros absența, sufletului i se arată posibila trecere spre ascunsul divin, transparența care se oferă în fiorul inaparentului: "Și ca orice infirm care-și simte/ În brațul secat un fior,/ Dau mereu din arìpile-mi strâmte/ Și-arìpile absente mă dor". Absența care doare e absența unei prezențe înfiorate, unda în care viziunea cerului încă fulgeră, căci dorul formei ce însuflețește materia e o memorie a esenței. Figură a izvorului nesecat, zbaterea aripii nevăzute țese din firele lumii armonia posibilului. Diafan
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
absența, sufletului i se arată posibila trecere spre ascunsul divin, transparența care se oferă în fiorul inaparentului: "Și ca orice infirm care-și simte/ În brațul secat un fior,/ Dau mereu din arìpile-mi strâmte/ Și-arìpile absente mă dor". Absența care doare e absența unei prezențe înfiorate, unda în care viziunea cerului încă fulgeră, căci dorul formei ce însuflețește materia e o memorie a esenței. Figură a izvorului nesecat, zbaterea aripii nevăzute țese din firele lumii armonia posibilului. Diafan și perspectivă a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lectură a poemului Citera de Constanța Buzea 17, intuiția nu surprinde doar spațiul vesperal al stingerii, durerea pe care o comunică sfârșitul; ea înțelege mai mult, căci prin peisajul acesta pustiit însingurarea face ecou, iradiază în cântec de har: "mă doare câmpul dimprejurul meu/ cu greieri prinși de febra toamnei/ și care-mbătrâniți fără scăpare/ cântă deasupra oului lor negru/ cântă-nzestrând tot restul lumii/ cu sfântul dor de izolare/ înstrăinându-mă puțin de mine/ atâta cât să nu mă doară tare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mă doare câmpul dimprejurul meu/ cu greieri prinși de febra toamnei/ și care-mbătrâniți fără scăpare/ cântă deasupra oului lor negru/ cântă-nzestrând tot restul lumii/ cu sfântul dor de izolare/ înstrăinându-mă puțin de mine/ atâta cât să nu mă doară tare". Printr-o subtilă tehnică a reflectării, imaginile exteriorului reverberează în adâncul unui suflet care le primește zvonul, le resimte cu acuitatea tragică a unei fidelități fără voie. A te durea câmpul care te înconjoară înseamnă a fi câmpul, de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-mă puțin de mine/ atâta cât să nu mă doară tare". Printr-o subtilă tehnică a reflectării, imaginile exteriorului reverberează în adâncul unui suflet care le primește zvonul, le resimte cu acuitatea tragică a unei fidelități fără voie. A te durea câmpul care te înconjoară înseamnă a fi câmpul, de data aceasta însă nu cel dimprejur, ci propriul tău câmp de durere și de apăsare. Nu o atmosferă întâlnim aici, sau starea psihologică a cuiva pătruns de tristețea tabloului automnal. Mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
remodelare secundar fibrozei regiunii infarctizate și întinderii mecanice a ariei adiacente infarctului, cu formarea unei regiuni subțiri, anevrismale, care interferează funcțional cu ciclul cardiac. Acest model evolutiv determină producerea de lucru mecanic ineficient, dilatarea VS și simptome de IC. Procedeul Dor sau remodelarea ventriculară elimină regiunea anevrismală și restaurează geometria normală a ventriculului infarctizat. Procedeul Dor presupune sternotomie mediană sub CEC. Există pacienți care necesită concomitent BAC în alte regiuni ale miocardului și reparare sau reprotezare valvulară. Se deschide sacul anevrismal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
Știu io ce i-o fi curgând lui prin vine? Nici cărțile nu-l citesc de dat în mă-sa ce-i - în mă-sa aia a lui albă ca brânza! ținu bătrâna să sublinieze. A dracului hoașcă! Parc-o durea gura să vorbească, tocmai pe ea, care toată ziua dezgropa morții și-i lua pe toți din sus, de pe firul apei, de unde-i văzuse ea când erau copii, și când alergau prin viață goi pușcă, de li se zărea deopotrivă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să nu vă fie frică” și „uitați că sunteți români”, pentru că acum suntem cu toții cetățeni ai Moldovei, În țara În care trăim cu toții Împreună, fiecare așa cum Își știe naționalitatea și e liber să o declare. Suntem, sună mesajul, „țARA care DOARE pe tOȚI”. Apelul e redactat și În limba rusă. Când scriu aceste rânduri, nu știu ce impact va fi avut apelul, câți tineri s-au solidarizat și dacă li s-a dat voie să se Întâlnească și să protesteze, ca În orice
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Iată, Îmi dă un exemplu, pentru un act adițional trebuie să aștepte o lună, să facă drumuri. E exasperat, regretă că a căzut În plasă (eu numesc acest sistem de a Îmbrobodi omul de rând „plasa psihosocială”). Pe Costel Îl doare acum mereu capul, după nopți de nesomn. I-am telefonat sâmbătă seara, mi-a spus că luni (adică azi) se duce la Iași să anunțe că renunță, Își asumă și riscurile penalităților, vrea liniște, vine primăvara, Începe munca, nu mai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lucru individual. Gård e de părere că va trebui să "reconstituim" pontajul pe un formular. Declar că e imposibil, ar fi o simplă estimare fără valoare! Gård zice că n-are a face. "Dă-le boșorogilor un formular completat. Mă doare-n c... dacă e real sau scos din burtă." Declar că e deplasat să mă duc la subalterni și să-i rog să mătrășească pontajul. Acest fapt ar deteriora grav încrederea în conducerea ISA. În plus angajații pot reclama la
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
soba din secolul al XVIII-lea. Frescă în metal turnat: Lia o vede pe Rahila întrând în casă. Găsesc porcul sub podeț. O schijă sau sârma ghimpată i-a provocat o rană deschisă la rât. E clar că nu-l doare, doarme. Îl bag în casă și-l așez în barca de cauciuc. Mă uit în oglindă, sunt nebărbierit. În dulapul din baie au numai spray de furnici și deodorant. Iau "Knickerbocker-ul", mă așez lângă porc astfel încât membrana să vibreze puternic
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pun în cristelniță. Pripită mișcare, mă trece o durere ascuțită în încheietura care e de multă vreme inertă. Îi pregătesc culcușul. Iau o perdea de tul din sacristie și fac un scutec. E foarte slăbit dar nu pare să-l doară. Mă hotărăsc să forțez lacătul de la dulapul cu vin de împărtășanie, cec 50 cor. Se adapă greoi din cupă și adoarme. Aprind câteva lumânări, îmi iau un taburet și mă așez lângă el. Respiră ușor, destul de încet, întrerupt de suspine
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
interacționa, nu o fac niciodată iluzionându-mă că românii sunt alții, nu eu, ca sa parafrazez gândul sartrian după care infernul ori răul sunt ceilalți. Chiar dacă încerc să trăiesc altfel decât acei români pe care îi disprețuiesc, rămân un român. Mă doare mai mult, dezgustul meu este mai intens (deci nu neapărat mai mare) atunci când văd că de atâtea ori, noi, românii, ne comportăm de o manieră incalificabilă, decât atunci când văd că alții se comportă așișderea. Nu ar fi rău să ne
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Pentru a fi credibilă, cruciada dlui Băsescu împotriva corupției are nevoie urgentă de clarificări conceptuale. Între timp, președintele ar trebui să determine ieșirea din șpagat a dnei Udrea, că nu o fi dânsa chiar Jean-Claude van Damme. Trebuie că o doare între pozele gen (aproape) Playboy și cugetările tip (involuntar) Plai cu boi oferite presei. Acest Traian se joacă prea mult de-a Decebal pentru ca într-o bună zi să nu o băsească. (Jurnalul Național, 11 noiembrie 2005) Republica Română Absurdistan
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cu avionul ei personal, un Messerschmitt M 35, la concursul pentru Cupa "Aurel Vlaicu", unde obține onorabilul loc 12, totalizând 93.756 de puncte. În 1939 a absolvit cursul de zbor fără vizibilitate, avându-i ca monitori pe lt. c-dor av. Gh. Gherasim și pe Justin Gheorghiu, iar în 1940 și-a completat pregătirea aviatică urmând școala de instructori de zbor de la Popești-Leordeni, unde i-a avut ca instructori pe lt. c-dor. av. Tase Rotaru și pe adj. șef
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
diplomație a reușit arhiepiscopul să ridice această biserică, în orașul cu 11 naționalități, între care, maghiarii și italienii își disputau între ei, întâietate în a avea o biserică, nicidecum nu se punea problema, pentru uniți! Cât de mult l-au durut vorbele lui I. C. Brătianu, prietenul său, care i-a spus: „biserici latine poți să ridici câte vrei, dar în nici un caz, una greco-catolică!” (Jurnal). Și-a pus toată ființa la dispoziție, în ridicarea acestei biserici, toată priceperea și întreaga sa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acasă, sun și bat în ușă, dar nu mi se răspunde. Insist, dar prin încheieturile ușii parcă mă îneacă un miros greu, ceva de putrefacție, de cada vru. Cu Dan-Sorinel la morgă Cad în presupuneri, mă alarmez, simt că mă doare la inimă, că mă lasă picioarele. Cad din picioare și zgomotul de la mine face pe vecinul de sub apartam entul lui Dan să iasă și să vadă ce s-a întâmplat. Cu voce stinsă îl rog pe nașul fetiței - că el
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
nu pătrunde în interiorul lor, apa scurgându-se pe poalele netede ale acestora. Zâmbește fericit în colțul gurii când termină fiecare capita, lăsând să i se vadă dinții mărunți, frumos arcuiți, iar soarele îi bate în sticlă ochelarilor fumurii. Brațele îl dor parcă pentru că palmele lui nu mai sunt destul de puternice ca să aducă fan prea mult. Până la următoarea capita, potrivește fânul în furca, cântărindu-l cu grijă, curățându-l ușor de scaieți. Îi place muncă la câmp, îi plac durerile de sale
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]