19,153 matches
-
zestre de informații considerabilă și de o mare diversitate. Elaborată pe un temei de documentare solid, cu argumentări și concluzii convingătoare, cu interesante contribuții științifice, ce oferă un substanțial aport la clarificarea unor complexe probleme de o stringentă actualitate, vizând habitatul autohton din perioada Evului Mediu timpuriu, lucrarea elaborată de domnul George Dan Hânceanu constituie o temeinică realizare științifică, un util instrument de lucru, deopotrivă pentru specialiști și oameni de cultură care cercetează cu interes realitățile vremilor trecute. Prof. univ. dr.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
explicație ar putea fi și lipsa unor cercetări sistematice de amploare, care să acopere prin săpături un spațiu mai extins. Rămânem la ideea că numărul cimitirelor era mult mai mare decât cel actual semnalat. 1.1. Condiții fizico-geografice și de habitat. Amplasarea siturilor Ținându-se cont de poziționarea geografică, perieghezele și cercetările metodice de teren (sondaje sau săpături sistematice) au demonstrat că așezările erau situate pe platforme (Drăgești, Gura Idrici), sau pe terase (Negrești, Dodești, Valea Mare-Dumești, Rateșul Cuzei-Vaslui), fapt ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fi pusă și pe seama pătrunderii grupurilor nomade și, implicit, pe necesitatea comunităților autohtone de-a se retrage spre zone ferite, mai puțin accesibile slavilor. De altfel, s-a dovedit arheologic că în zonele de stepă și silvostepă, așa cum este și habitatul din Podișul și Bazinul Bârladului, unde băștinașii coabitau cu alogenii, în momentele tulburi s-au produs și dislocări de populații, de o mai mică sau mai mare amploare, spre deosebire de zonele împădurite, de deal, piemontane, și în depresiunile intracarpatice, unde populația
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a grupurilor de slavi, care la moarte erau incinerați. Această problemă rămâne discutabilă în arealul bazinului, căci mormântul descoperit la Dănești - Vaslui este de înhumație. În lipsa unor argumente, care să dovedească o creștere a numărului mormintelor de incinerație printre autohtonii habitatului amintit, credem că prezența ambelor rituri în restul Moldovei, la Secueni, Săbăoani - Neamț (necropole de înhumație), Lozna-Străteni (Botoșani), Udești - Suceava, Cândești - Vrancea, Hansca și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat, întrucât nu existau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
căror trăsături s-au regăsit și în inventarele altor situri din Moldova (Horodiștea - Botoșani, Suceava-Drumul Național, Udești - Suceava, Fălciu - Vaslui, Borniș - Neamț, Dorobanțu - Iași), iar ulterior ele s-au integrat în ansamblul culturii amintite. 1.1. Condiții fizico-geografice și de habitat. Amplasarea siturilor Pe baza aceleiași statistici, de la jumătatea anilor '90, numărul stațiunilor arheologice din veacurile VIII-IX, pentru spațiul Moldovei, se ridică la 310, identificate prin periegheze în 260 de localități. La acestea se adaugă numai două necropole (Stoicani-Galați, Vinețești-Vaslui) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a fost determinat de perioadelor de acalmie politică și de relațiile pașnice dintre comunitățile învecinate sau cu alogenii, sporul demografic fiind în creștere încă din a doua jumătate a secolului VII - început de VIII. 1.1. Condiții fizico-geografice și de habitat. Amplasarea siturilor O parte dintre așezările avute în vedere (Drăgănești - Galați, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca și Simila-Zorleni, județul Vaslui) își încep existența din a doua jumătate a secolului IX, motiv de a le include în analiza siturilor din perioada secolelor X-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și prin impunerea unor relații pașnice cu triburile turanice. Din punct de vedere geografic, preferința comunităților pentru văile și cursurile unor râuri (Bârlad, Șacovăț, Berheci, Zeletin, Stavnic) s-a materializat în stabilirea și practicarea ocupațiilor de bază, permise de un habitat, ferit de pericole multiple. Hidronimele din Bazinul Bârladului reflectă comuniunea om-natură: văile Coroiești, Tutova, Simila, Crasna, Rebricea, Bogdana, Vaslui, Similișoara ș.a. Inventarul așezărilor și necropolelor, descoperite în acest areal, este destul de bogat, variat și semnificativ din punct de vedere arheologic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în toate epocile istorice, cadrul geografic a fost deosebit de important în viața comunităților umane, deoarece nici o așezare nu se putea întemeia aleatoriu, omul aflându-se într-o relație de interdependență cu mediul natural, ultimul având o influență covârșitoare asupra evoluției habitatului social-uman. În cazul de față, poziționarea fizico-geografică a majorității așezărilor, din perioada secolelor VI-XI, s-a ghidat și adaptat după condițiile oferite de zona bazinului bârlădean. Potrivit statisticii, din anii 1990, membrii comunităților autohtone au preferat zonele de podiș
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
săi, s-a produs o creștere demografică semnificativă pentru secolele VIII-XI, dar modestă în raport cu restul teritoriului Moldovei. Indicele demografic al ultimului interval amintit a oscilat din cauza factorilor pozitivi sau negativi (ambient politic liniștit, frământări militare), interni (condiții fizico-geografice propice unui habitat) sau externi (pătrunderea triburilor turanice). Cercetările arheologice, îndeosebi din a doua jumătate a secolului trecut, au dovedit intensitatea locuirii umane în majoritatea formelor de relief ale spațiului est-carpatic românesc, prin descoperirea unui număr apreciabil de complexe închise (așezări și necropole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe cale de dispari(ie indienii din America de Nord sau comunit(țile ((r(ne(ți franceze. Aceast( etnografie, adesea considerat( ca reprezentînd metodă anchetei specfice antropologiei, comport( trei aspecte principale: a) inventarul formelor fixe a unei oarecare culturi materiale: uneltele, tipurile de habitat, tehnicile de produc(ie (i munc(, obiectele artizanale sau artistice, ve(mintele [Maget, 1962]. Aceste urme de forme culturale, susceptibile de a dispărea, sînt observate pentru a le consemna sau pentru a le conserva, chiar pentru a le așeza (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
particular( a oră(ului Chicago (n centrul Statelor Unite, industrializarea rapid(, valurile succesive de emigrare ale populă(iilor europene variate, dar (i ale negrilor din sud, primul nod feroviar din lume, crearea unei noi forme de urbanism și de segregare în habitat, conflictele sociale, mi(c(rile rasiale (i tradi(ia filantropic( protestant( a muncii sociale (a se vedea Blumer [1984], Chapoulie [1984 (i 1996], Coulon [1992], Faris [1970], Grafmeyer (i Isaac [1979]. Universitatea de la Chicago, creat( (n 1892 cu capital privat
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
1893-1956), un student negru al lui Park, combin( (ntrevederile cu analiza presei, observă(ia la fă(a locului, cartografia (i utilizarea recens(mintelor. Anchetă abordeaz( problemele opiniei publice (i factorii care favorizează rasismul, precum (i chestiuni legate de muncă (i habitatul negrilor. Apoi Park i-a îndemnat pe tinerii sociologi s( conduc( cercet(ri (n mijlocul oră(ului unde aveau acces, fie că lucr(tori sociali, fie gra(ie unei proximit((i sociale. Aceste lucr(ri din anii '20 și '30
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
dezvolt( interesul pentru studiul concret al culturii populare. Una dintre c(ile de cercetare a fost studiul etnografic, (n parte inspirat de tradi(ia de la Chicago. Phil Cohen [1980] a studiat mai întîi estul Londrei și efectele sociale ale densificării habitatului, (n special fenomenul dispari(iei vie(îi str(zii atunci cînd se instalau populă(îi noi. Roger Grimshaw [1980] a observat via(a din mediul cerceta(ilor; Dorothy Hobson [1980] a studiat, printr-un demers feminist, receptarea televiziunii de c
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
d) structura populației după nivelul de instruire (primar, gimnazial, liceal, superior); e) structura populației având în vedere gradul de participare la activitățile utile societății (populație activă, ocupată, populație aflată în șomaj); f) structura populației pe medii de rezidență (tip de habitat), care evidențiază tipurile de populație urbană și rurală; g) structura populației pe etnii (antrenează aspecte particulare de ordin cultural, antropologic etc.). Distribuțiile mai sus amintite sunt esențiale pentru orice firmă producătoare sau comercială, deoarece oferă posibilitatea elaborării de previziuni pe
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
d) structura populației după nivelul de instruire (primar, gimnazial, liceal, superior); e) structura populației având în vedere gradul de participare la activitățile utile societății (populație activă, ocupată, populație aflată în șomaj); f) structura populației pe medii de rezidență (tip de habitat), care evidențiază tipurile de populație urbană și rurală; g) structura populației pe etnii (antrenează aspecte particulare de ordin cultural, antropologic etc.). Distribuțiile mai sus amintite sunt esențiale pentru orice firmă producătoare sau comercială, deoarece oferă posibilitatea elaborării de previziuni pe
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
selectivă a unor modele de producție și consum din cunoașterea ecologică tradițională, caracterizate prin compatibilitate cu cerințele conservării mediului înconjurător, sustenabile pe termen lung și foarte lung, cu evoluția societății umane. Tradiția în producție și consum (alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte, habitat, dietă, relațiile interumane etc.), care s-a dovedit capabilă de a asigura supraviețuirea a sute și mii de generații umane, poate inspira nu numai modele de producție și consum de resurse, ci și modele comportamentale care privesc relațiile om-om
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
12,1 milioane în Europa, captivitatea animalelor, folosirea lor în spectacole la circ, uciderea animalelor pentru blană ca articol de lux, comerțul cu specii rare și protejate etc. Aici s-ar putea înscrie situația ursului carpatin din România, alungat din habitatul natural de defrișarea haotică și continuă a pădurii, precum și situația a sute de mii de câini fără stăpâni din întreaga țară. Noțiunea de crimă ecologică ar putea fi extinsă și în scopul protecției umane în cazuri ca: sechestrarea de persoane
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
care nu au nicio legătură cu logica economică, prevederile Codului silvic, cu principiile ecologice pe care se întemeiază stabilitatea ecosistemului de pădure. Nu se ține cont nici de efectele dezastruoase ale defrișărilor masive, cum sunt inundațiile, alunecările de teren, pierderea habitatelor a numeroase specii, dereglarea regimului pluviometric etc.; - stabilirea ritmului (cotelor) de exploatare a resurselor minerale, în funcție de graficul preconizat de epuizare a resurselor minerale. Nu orice guvern poate realiza acest deziderat al interesului național. Acest grafic ar trebui stabilit prin lege
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
durabilă a componentelor acesteia și distribuirea echitabilă a beneficiilor provenite din gestiunea resurselor genetice. La nivel european, s-a adoptat Convenția de la Berna (1979) și s-a emis Directiva pentru conservarea păsărilor sălbatice (Directiva „Păsări”), iar ulterior Directiva pentru conservarea habitatelor (Directiva „Habitate”). De asemenea, s-au ratificat acorduri multilaterale cum sunt Convenția de la Paris pentru protejarea patrimoniului natural și uman, Convenția de la Ramsar (1971), destinată păstrării zonelor umede etc. Directiva „Habitate” (92/43/EEC) solicită țărilor membre să identifice situri
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
este o poveste cu final fericit”, în Formula As, anul XXII, nr. 1054, ianuarie, p. 19. footnote> În schimb, OU nr. 836/2009 reprezintă un pas important în protecția biodiversității, fiind completată de Legea privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Legea nr. 462/2001). Oficial se consideră că există o bază legislativă în domeniul protecției mediului, cuprinzătoare și modernă, care a preluat Directivele Uniunii Europene <footnote Ioan, Ildikó, Bran, Florina, Rădulescu, Carmen Valentina (2010
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și sănătoase de-a lungul multor generații umane. Asemenea cunoștințe privesc practicile și culturile agricole, conservarea, prepararea hranei și dieta oamenilor, plantele medicinale și efectele lor, autonomia comunităților rurale și a gospodăriilor ca acces la resurse alimentare, de energie, îmbrăcăminte, habitat - în general. Multe dintre aceste modele își păstrează valabilitatea și astăzi, inspirând agricultura ecologică, dieta sănătoasă, care nu cunoaște obezitatea și bolile asociate, dar nici inactivitatea (nemunca), lenea, poluarea morală (violența, consumul de droguri). Lipsa avocaților CET a fost înlocuită
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
abordării entropice a proceselor economice. Apar însă în materialul Uniunii Europene și propuneri care privesc procesul de evoluție economică, în general, și anume: - conservarea biodiversității, în sensul că dezvoltarea economică trebuie să fie compatibilă cu protecția florei, faunei și cu habitatele umane și animale; - complexitatea gestiunii deșeurilor: anual, apar pe piață 1.000-2.000 de produse chimice organice și anorganice (dintr-un total existent de 80.000 de asemenea produse), a căror acțiune asupra sănătății oamenilor este incomplet cunoscută; - integrarea completă
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
nu creează suficientă siguranță față de strategiile unei alte persoane. El nu justifică Încrederea noastră. Mecanismul cognitiv Întemeiază instituția simultan În cadrul lumii naturale și În conștiința indivizilor, odată cu descoperirea că structura formală a instituțiilor corespunde structurilor formale existente În zonele din afara habitatului uman. (2002:81) Ea pornește de la sociologia durkheimiană conform căreia solidaritatea și, implicit, ordinea socială sunt posibile numai În măsura În care indivizii Împărtășesc aceleași categorii de judecată rațională. Astfel, „clasificările, operațiunile logice și metaforele călăuzitoare sunt primite de individ de la societate” (p.
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai adecvat, În cazul societăților contemporane, să folosim termenul de teleologie socială În locul celui de cosmologie socială ca rațiune reasertată a instituțiilor formale. De asemenea, Douglas (2002) folosește conceptul de analogie a relațiilor sociale definite de instituții cu structurile din afara habitatului uman (din lumea materială, supranaturală sau din veșnicie) pentru a naturaliza clasificările și astfel a fundamenta legitimitatea acestora. Bazându-se pe analogii diferite, cum ar spune Douglas (2002), cosmologii diferite cum ar spune Friedland și Alford (1991) sau teleologii sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și dezavantajele sale, asupra cărora nu e locul să insistăm aici. Subliniem doar riscul pe care-l prezintă o alegere formală a unor pătrate- mai ales dacă scara hărții este redusă -, dat fiind că populația este concentrată în unități de habitat, care nu sunt uniform repartizate pe teren. Astfel, dacă un pătrat de pe hartă acoperă o suprafață reală extinsă, există toate șansele ca un oraș mare, cum e Bucureștiul, ce cuprinde o zecime din populația țării, să intre în totalitate într-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]