13,885 matches
-
iluzia de a aparține Maramureșului, fie el om de rând sau scriitor, este "o ipocrizie". A fi vedetă în București cu o identitate falsă mi se pare a fi o uzurpare de... titlu nobiliar. Mi se pare a fi o iluzie dureros de atrăgătoare. De aceea mulți au și eșuat! Eu te văd lipit de Sighet ca marca de scrisoare. Aici te-am găsit în 1980, când am făcut prima descindere la festivalul de la Sighet, aici te regăsesc an de an
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
te /vă primi încă în acest spațiu. Te rog să înserezi tu, în acest dialog, minunata noastră întâlnire din anii '80. Tu, Aurel Dumitrașcu, Lucian Vasiliu, Nicolae Sava. Și nu mai știu. Hm! Sighetul, Maramureșul pot a da naștere unor iluzii dureros de atrăgătoare! Lecții de viață, analize ale limitelor puterii, ale urii și, de ce nu, în cele din urmă, limite ale iertării. Adriane, te rog să mă crezi că cea mai frumoasă definiție a Maramureșului a dat-o poeta Ileana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ediții științifice, ca și prin numeroase cercetări monografice sau tematice. Începem să citim altfel literatura din perioada comunistă, prin simplul fapt că ne îndepărtăm tot mai mult de ea, iar "rama" istoriei literare modifică perspectivele. Au apărut chiar cărți ca Iluziile literaturii române, de Eugen Negrici, care ne atrag atenția că însuși conceptul de istorie literară cu care operăm s-a schimbat. E drept că relectura nu a modificat substanțial, în opinia mea, ierarhiile valorice configurate înainte de 1989. Să fie, oare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
față și la sfârșitul nebuniei, cum am fost la începutul ei frumos și curat. Trebuie să precizez, totuși, că veneam doar din când în când la spectacole și în turnee, neavând studii muzicale, nu mi-a trecut niciodată prin cap iluzia că aș putea trăi din cântat, așa că mi-am păstrat în toți acei ani catedra de literatură în Maramureș, mutându-mă de la școala generală din Bogdan Vodă la o casă a pionierilor din Borșa, tocmai pentru a putea pleca mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
te uiți bine în jur, de dimineața până seara și de seara până dimineața omul nu face decât să se ascundă, să colporteze nimicurile celorlalți, ca să ascundă adevărurile dureroase din propria ogradă. Oricum, poezia fără mistică e ca orizontul fără iluzia nesfârșitului, e ca apa curgătoare fără susur, fără matcă... Metafora, epitetul, alegoria, adică tot ce înfrumusețează textul, fac parte dintr-o recuzită a misticului, a transcendentului. Omul e măsura lucrurilor, arta e măsura duhului care mișcă lucrurile. Toți am fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în colaborare cu Banca de Investiții, asigura plata ratelor pentru locuințe de către angajații proprii, în conformitate cu legislația în vigoare. Odată ce întreaga sumă se achita, după ani de muncă, locuința devenea proprietate personală - un adevărat lux în România socialistă - care oferea măcar iluzia posesiei unui imobil. În răspunsurile la întrebări, martorii intervievați se opresc frecvent asupra chestiunii locuinței. De ea sunt legate și celelalte: viața de familie, timp liber, sărbători legale. În afara ei, rămâne doar fabrica, cu șefi, producție, program de lucru, relații
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Cuba prin asasinarea lui Fidel, dacă una din cele 638 "lovituri" ar fi reușit? Mai nimic, o spune însuși Fidel și a dovedit-o clar atacul lamentabil eșuat de la Playa Giron! Ce spunea Fidel? "Dușmanii noștri să nu-și facă iluzii! Eu mor mâine și influența mea poate crește! Odată am spus că în ziua în care voi muri cu adevărat nimeni n-o s-o creadă. Aș putea merge ca Cid, eroul care mort fiind îl purtau călare și câștiga bătălii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
zile, dar viața nu mai avea rost pentru ea și păși cu liniște și voință neclintită către sfârșitul mult dorit.](Ibidem, p. XII.) În fine, sosi ziua memorabilă când se decise intrarea noastră în războiul acela grozav care, cu atâtea iluzii, sforțări, eroisme, dureri, sacrificii, ne duse la cea mare fericire dată vreodată unui neam. războiul româniei 1916- 1919 Ora 10 dim., 2/15 aug. 1916, ziua mare a Consiliului de Coroană la Cotroceni, când regele Ferdinand a luat atitudinea definitivă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ataca, aci soseau rușii în număr mare și îi apucau pe la spate. În ziua de 21, ne sosește într-o fugă Niculae Pillat, care, nevăzând și neauzind decât cele din cartierul regimentului lui și cu încrederea tinereții, era plin de iluzii: germanii trebuiau să fie masacrați într-o ofensivă generală dată de generalul Prezan, sigur de victorie! Din fericire, bietul băiat plecă la repezeală înapoi la cartier și sosi încă la timp pentru a porni în Moldova cu regimentul, ca să nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Lia, nu pe Pia voiau să ducă la Kommandantură. În fine, se duse cu vorbe de speranță. Noi credeam că voiau să facă șantaj și că amenințările de arestare nu se vor înfăptui, fiind în contra tuturor regulilor și convențiunilor internaționale. Iluziile nu ținură mult. La 3 decembrie veni un ofițer să-l poftească pe Costache la Kommandantură. Aducându-mi aminte de „bagajele“ lui Vredenburch, îl povățuii să ia cu dânsul o valiză. Refuză net, i se părea imposibilă o astfel de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deja așa de încercată, care ar fi rămas prea izolată, fără contact cu noi; mă felicitam însă că apucasem să aranjez spitalul. Văzând gerul și zăpada, începusem a crede că vor aștepta îndreptarea vremii pentru a porni și pe internați. Iluzii! Amânarea n-a fost decât de câteva ore ca să-i pornească la 3 dimineața, pe jos, ducându-și singuri bagajul, ca să nu-i vadă nimeni și să nu li se facă demonstrații de simpatie. N-au lăsat în București decât
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
li se asigură că nu vor muri de foame și de frig. Tot era ceva. Unchiul prefectului a încredințat pe Mariuța că vor avea o libertate relativă și că vor fi, poate, puși să supravegheze agricultura țăranilor. Mariuța, plină de iluzii, era încântată de a-i ști cel puțin în siguranță, noi nu prea ne puteam închipui pe Rădulescu Motru și pe Vasile Derussi la munca câmpului. Dar, în privința lor, eram mai liniștiți decât la plecarea lor din București. Într-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mea care, desigur, știa românește. Între alții, doamna Zoe Golescu, in dig nată de atâta prostie din partea Guvernământului Militar, mă îmbrățișă în mijlocul Căii Victoriei. Rasa ultimilor germanofili dispărea cu Constantin Golescu de la Creditul Agricol, cu Carp chiar, care își pierdea iluziile. Când, în fine, ajungeam la doctorul Fessler, soldatul nu voia să intre ca să nu-l vadă clienții, și eu mă rugam de doctor să nu-mi dea, cum obișnuia, intrare de favoare în cabinetul lui, ca să-l țin mai mult
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
el veni d.Tzigara să-și ia ziua-bună de la mine. I-am mulțumit de amiciția ce ne arătase în aceste patru luni. Nu credeam atunci să-l găsesc atât de schimbat la întoarcerea mea în București și să pierd atâtea iluzii și asupra lui. Dar atunci deja ne vorbi de zgomotele de victorie și succese răspândite de germani, de marea ofensivă ce pregătea Hindenburg și pentru care împăratul îi și adresase o scrisoare publică de mulțumire. Știam bine că astfel de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sosi Lia cu automobilul, adusă de același căpitan Moos. Neștiind ora, eram în pădure cu țigănușii mei, după micșunele. În fugă acasă, găsii pe cumnata mea foarte tristă și supărată de arestarea ei. Tot sperase să scape, își făcuse multe iluzii, a căror pierdere o îndurera continuu. Starița, de acord cu mine, o instală în casele maicei Filofteia, cu odăi mari și luminoase la etaj. Toți erau încântați, maica de a-și scăpa salonul din mâinile lui Vintilică, maica Filofteia de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mă gândeam cum vom pleca de acolo, după sfârșitul războiului, la întoarcerea alor noștri. În caz de fugă, la retragerea vrăjmașului, numai pentru Vintilică mi-era grijă. Cum să-l luăm? Liei îi păreau toate ușoare și își făcea nenumărate iluzii: șederea în mănăstire numai până la toamnă, după cum Vintilă îi spusese la plecare. [Era și inconștientă cu nemțoaica ei, nu-și dădea seama că prezența acelei femei acolo, cu noi, era un scandal și o primejdie.]( Ediția a II-a, 1996
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
găsiră demnă de el și luară din casa d-nei Stolojan covoare, pe răspunderea lor ! Tot pe atunci începuse vrajba între Carp și Marghiloman, primul fiind cu totul partizanul germanilor pentru a-și aplica programul feudal administrativ. Marghiloman mai pierduse din iluzii, cel puțin partizanii lui, ca Bărbulescu și alții, pretindeau că nu-i mai pot vedea. czernin Mama ne trimise și Cartea Roșie a lui Czernin, în care se zugrăvea caracterul lui violent până la extrem. Furia în contra regelui și a lui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-i fie ca o ispășire pentru păcatele împotriva Neamului și credinței, dar să nu facă morală în public.] (Ibidem, pp. 214-215. ) 15/28 august 1917. un an de la declararea războiului Retrăind cu gândul acest an de încercare și durere, de iluzii și decepții, de însuflețire și umilință, totuși ne simțeam mai siguri de o victorie mai definitivă. Chiar germanii o spun și se vaită pe față, văzându-se așa de izolați și cu adversari așa de dârzi în luptele lor. Sfânta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și avuseseră toată noaptea un consiliu de miniștri în care se hotărî dezarmarea lor și, la nevoie, atacul cu mitraliere. Vintilă își luă soția și copilul în trenul care pleca la Iași, unde sosiră a doua zi. Lia, plină de iluzii de[spre] starea Moldovei, fu îngrozită de ce găsi acolo, din cauza anarhiei rușilor. eliberarea de la pasărea Îndată după primirea hârtiei care mă libera oficial și după plecarea Liei, mă dusei la Pasărea ca să-mi ridic bagajul și să-mi aduc înapoi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vorbă a maiorului a fost că d. Tzigara l-a povățuit să ceară din familie. Caracteristic... Aș fi voit să pot privi în inima prefectului de poliție și a stăpânului său, Marghiloman, nici ei doi nu-și mai puteau face iluzii asupra victoriei Germaniei. Se zbăteau în zadar și ar fi voit să distrugă pe toți martorii purtării lor, care erau să-i denunțe celor ce trebuiau să vină. Incoerența acestor germanofili era de neînțeles. Astfel, d-na Elisa Triandafil, femeie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zi, când constată cu durere că i se confiscase frumosul drapel. Telepatia produsese la Iași în aceeași zi și la aceeași oră o grandioasă manifestație regelui, care ieșea la plimbare. Fusese un entuziasm nebun. Bieții germani nu-și mai făceau iluzii și nu se mai întrebau ca altădată: „De ce dar ne urăsc astfel românii?“ La început, se lăudau că au fost primiți cu flori de femeile românce, generalizând purtarea celor câteva doamne anormale, cum le numea Nizami Pașa, cu a doamnelor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
presus de toate, moștenitorul unui regat și foarte dispus în candoarea lui și după imboldul mătușii, încântată de această idilă, să o ridice prin căsătorie până pe tron. Se logodiră in petto, nu se mai despărțeau. Regina trăia în nori și iluzii, i se părea că face nu numai fericirea celor doi tineri, dar și a țării dându-i pe viitor o suverană atât de înzestrată și care făcea versuri frumoase. Uita, într-adevăr, că aceste versuri erau pe franțuzește, că în spatele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dar îi răspunsei că noi nu am fi rupt cu dânsa și că niciodată nu ne-am explicat atitudinea ei. Veni la mama, fără să o găsească; i se întoarse cartea, dar nu am mai reluat legăturile din trecut. Pierdusem iluziile asupra încrederii ce-i inspirasem și o prietenie care nu se bazează pe o stimă reciprocă nu se cârpește. Dar să revenim la inocentul vinovat al acestor dezerțiuni. George împlini trei ani, Ionel îl revendică, voia să-l crească în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ostile pentru acest locaș, mai licărea speranța că faptul chiar de a deveni stăpână o va împăca cu locul, unde în timp de 13 ani făcuse atâtea neajunsuri mamei, care nu știa prin ce concesiuni și înlesniri să o împace. Iluzia fu scurtă. Ionel, voind să o atragă și s-o lege de locul ce-i era așa de scump, nu știa cum să realizeze mai repede toate dorințele ce exprimase până aci. Îi cedă cu totul direcțiunea grădinilor, păsărilor și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ce ură are pentru acest loc? Pentru dânsa va fi o povară odioasă.“ „Femeia văduvă trebuie să poată trăi în casa locuită cu bărbatul. Când nu voi mai fi, simțimântul ei se va schimba“. O judeca după inima lui. Ce iluzie! și cum urmarea l-a dezmințit și a justificat temerile mele. Bietul Ionel! de ar putea reveni în casa părăsită, în grădina dimprejur părăginită, să vadă bujorii scoși de unde i-a pus, poteca, pavată cu lespezi de el spre pădurea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]