12,842 matches
-
cu fustă al deșertăciunilor bahluiene. E un David Lodge al campusului din Copou. Promiscuității opulente a englezului, Magda îi opune una ca atare, calică, de o plasticitate ucigătoare. Magdalizează inimitabil. Ultima ei carte, Conversație pe Titanic, mă privește și personal. Ivindu-se, cu borsalina lui hirsută, în pag. 249, pictorului Val Gheorghiu i se recunoaște performanța de a bîntui nocturn după crypto-iubitele lui: "butica din Lăpușneanu, mirosind a Vanderbilt, atașanta terasă Onyx, toneta de sticlă-nud de la Hală, mignona măsuță excentrică de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
monarh feste pe care nici în coșmarurile lui din timpul grevei regale nu credea să le mai cunoască. Acceptînd cu naturală condescendență interesata curtoazie a celui care, fără invazia tancurilor, ar fi rămas în promiscuul anonimat din care s-a ivit întîmplător. Destinul ultimului mare personaj al veacului XX. În decembrie '89, cînd ambasada "noastră" din Paris stătea cu obloanele trase zi și noapte, ca să nu auzim tranșantul "communistes, assassins!", venit de jos, din stradă, m-am prelins pe sub pistolul portarului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și vag deviate. Cînd te aștepți însă la scena bănuită, hop, apare bărbatul. În carne și oase sau doar în memorie. În memoria atît de senzual-acută a evadatelor. Și astfel, pe tot parcursul "Drumului spre Lipari", în preajma lor se tot ivesc fie masculi bronzați, fie doar umbre ale celor cîndva iubiți. Și, bineînțeles, nici vorbă ca sugerata scenă lesbiană să se întrupeze. Cum nici însuși drumul spre mult dorita insulă Lipari nu se mai înfăptuiește, decît în pregătirea lui minuțioasă de către
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-vă ce furoare pe capul unei inimi de vîrsta a treia (care se crede, mă rog, de vîrsta a doua) a debuta într-un ziar nou, cum e Ziarul de Iași. (De altfel, vechi de cînd lumea. Pentru că s-a ivit în lumea nouă, postdictatorială, tehuie și minunată, cu un nume-conștiință, furat mai ieri-alaltăieri.) Așadar, în agenda personală cu maimuțe: debut absolut! Ce s-a (mai) întîmplat dară de cînd mi-am... contuzionat dreapta scriitoare (și pictoricească)? O, cîte! Sper să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făcuseră loc tot mai mulți intruși, atît de străini stilistic de întrucîtva legitimii Soulages, Manessier, Bazaine. (Comică, în altă ordine de idei, clonarea progresivă a optzecismului literar autohton în mai toate județele.) Dar Școala de la Tîrgoviște? În afară de frumosul climat emulativ, ivit în atmosfera sufocată de comunism a deceniului șapte, prin convergența spirituală a cîtorva scriitori de excepție, ce poate spune... conceptul? E, de altfel, de presupus amuzamentul unor ironiști ca M.H. Simionescu, Costache Olăreanu sau, și mai și, Alexandru George, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atributul forte al românului. Recunoscîndu-i (cu onestitate, ce-i drept) altuia, mai dinspre soare apune, consecvența în faptă, și-a rezervat sieși un fel de spleen al dezabuzării, considerîndu-se prea de viță (romană, probabil), pentru a insista în urmărirea scopului ivit într-un moment de maximă decizie. Suflecat, inițial, la mîneci, s-a crezut în stare a-i face concurență celui de sus, numai că, mde, nu a luat în calcul ceea ce cu adevărat îl face mare pe cel de sus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doar numele (nu și prenumele) celor zece, oricare din capodoperele acestora fiind valabile în clasament, odată ce poartă augusta semnătură. Să încep, așadar. Cu încă o minimă precizare: n-am putut ocoli situația dilematică în care pe același loc s-au ivit două sau trei nume (de aceeași mărime), dar cum patul procustian a fost deja acceptat, am tăiat în carne vie (propria-mi carne) și am decis definitiv. Veți observa că nu Rafael, Rembrandt, Van Gogh, Dali, giganți oricum, dar neconsonînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
absent, aflat însă în sală, mi-a tradus acolo, chiar atunci în stilul său franc elegant indispoziția. Relevîndu-i, probabil, lui Adrian Cioroianu stînjenitorul derapaj. Ocazia de a-l felicita mărturisindu-ne, de altfel, amîndoi, admirația pentru tînărul istoric s-a ivit curînd în aceeași regală incintă în care, sub șarmantul patronaj al directorului Fundației, Alexandru Călinescu, Liviu Antonesei și-a lansat, la rîndu-i, deconectanta carte de proze scurte, intitulată indubitabil antimarxist Check Point Charlie. 20 mai Frază precum "Casele frumoase au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cînd e pusă cortina muzicală pentru începerea emisiunii "Vremea capodoperelor", mă reped ca apucatul să închid pentru a nu-i auzi vocea țopescalintată a unei vînzătoare de floricele-n Giulești. Cum, la fel, mă reped cînd, pe același post, se ivește pedala poticnită a cuiva care se recomandă, brrr, Atila. Vocea prostului poate fi foarte bine atribuită unui comentator de fotbal autohton care, la marcarea golului dinamovist, urlă goooool! în manieră maracană. Vocile imbecil timbrate gros ale spoturilor publicitare cu detergenți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o liniște mare. O fi aparentă sau reală? Nu știu". Ce nu știa Tell, la 1890, aveam s-o știm noi, mai tîrziu, citind cursul scurt al bolșevicilor, în care e trecut și momentul cînd în "liniștita" colonie rusească se ivea drăguțul nostru Lenin, sub chelia căruia clocea deja meningita revoluției. Chiar dacă n-am prea înțeles ce-i cu nifiliștii helveți, să trecem la Drama din amor cu care ne și așezăm sub titlul paginii, Iadul casnic. Camil Brukel, amant tînăr
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o face invers, și cu urmări dintre cele mai nefaste forța obscură perpetuată după lovitura de stat din același decembrie '89. În loc să fie numită pe numele ei și detașată net de aspirația (cvasi)generală întru răsturnarea comunismului (atît de nesperat ivită într-o țară ce părea să-și fi uitat identitatea), este promovată obnubilarea adevărului și, astfel, nivelarea în autojudecare, faptele retrograde stînd, obraznic, la același festin postdecembrist cu societatea civilă, atît cît există ea, ca și cum vinovăția ar aparține în egală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Gelsomina Periferic". P.S. Stupefiat, aflu de existența legitimată ca atare a corespondentei mele cu chiar, coincidență, numele eroinei lui Mihai Ursachi!!! 26 iulie Într-o țară ce-și pierduse oricum identitatea și încă se lăsa prostită de reziduurile comuniste, se ivea în preajma unor seniori ai celeilalte Românii, cea antebelică, meniți a-i readuce acesteia demnitatea furată un tînăr de o ținută perfectă și de o dicție la fel de perfectă. Dacă regimul hidos al mineriadelor nu ar fi acaparat totul, atunci tînărul om
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
puse la bătaie de expozant (și familia adiacentă). Cînd sacoșa și-a făcut plinul, Pena se oprește la fiecare, dă mîna ca o lady ce este și-o șterge. Nu pot rezista a trece contrapunctic la... alte voci, alte încăperi, ivindu-se acum, brusc, flash-ul unui moment congener, consumat, și el, matematic repetat, de data asta însă într-o sală de aurit ștaif aristocrat, purtînd numele unei Aglae Pruteanu (care nu s-ar fi ocupat nicicînd de... defectele limbii). Nelipsit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Vladimirescu (de Bujor) 32. Frumusita │72. Tudor Vladimirescu (de Galați) 33. Fundeni │73. Tulucesti 34. Furceni │74. Tepu 35. Ganesti │75. Umbrărești 36. Ghidigeni │76. Valea Mărului 37. Gohor │77. Vădeni 38. Grivița │78. Vînători 39. Independența │79. Virlezi 40. Ivești │80. Vlădești JUDEȚUL GORJ cu reședința în municipiul TÎRGU JIU A. ORAȘE: ───────── I. TÎRGU JIU (municipiu) ÎI. MOTRU B. COMUNE: ────────── 1. Albeni │ 59. Livadă 2. Alimpesti │ 60. Logresti-Moșteni 3. Andreesti │ 61. Mătăsari 4. Aninoasa │ 62. Miculesti 5. Arcăni │ 63. Moi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Izvoarele │64. Valea Teilor 32. Jijila │65. Vacareni 33. Jurilovca │66. Zebil JUDEȚUL VASLUI cu reședința în orașul VASLUI A. ORAȘE: ───────── I. BÎRLAD (municipiu) ÎI. VASLUI III. HUȘI B. COMUNE: ────────── 1. Albești │ 60. Ivanesti (de Vaslui) 2. Alexandru Vlahuță │ 61. Ivești 3. Arsura │ 62. Laza 4. Averesti │ 63. Lalesti 5. Avrămești │ 64. Lipovat 6. Bancă │ 65. Lunca Banului 7. Băcani │ 66. Malusteni 8. Bacesti │ 67. Miclesti 9. Bălțeni │ 68. Mireni 10. Berezeni │ 69. Mînjești 11. Bîrzești │ 70. Muntenii de Jos 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
primite din bugetul Subprogramului, ca urmare a imposibilității continuării activităților prevăzute prin proiect, acestuia i se va aplica penalizări conform legislației specifice. Articolul 19 REZOLVAREA LITIGIILOR (1) Prezentul Contract se supune legislației românești. ... (2) Eventualele litigii care s-ar putea ivi în legătură cu prezentul contract vor fi soluționate pe cale amiabilă. Dacă acest lucru nu este posibil, litigiul va fi adus spre soluționare instanțelor judecătorești competente. Articolul 20 NOTIFICAREA CONTRACTULUI (1) Toate notificările, informările și raportările aferente prezentului Contract, vor fi considerate valabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154027_a_155356]
-
îndeamnă pe om să acționeze. Este un fenomen colectiv, social, istoric. (12-13) Relația dintre reprezentare și imagine nu ține însă cont de istoria lor - foarte importantă, consider -, utilă în a le fi precizat funcțiile și rolurile în raport cu imaginarul. Aici se ivește o problemă de ordin conceptual și semantic de care trebuie să se țină cont în preluarea teoriei lui Le Goff despre imaginar. Un alt aspect important mi se pare a fi legat de noțiunea de reprezentare. Cred că ea poate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
presiuni și dinspre imaginar înspre albia concretului: imagini fanteziste care devansează invenția propriu-zisă, figuri hibride sau mutații care, în cele din urmă, își caută/provoacă forma în realitate, datorită teoriilor sau proiecțiilor individuale revoluționare (de la utopii, la viziunile științifico-fantastice). Se ivesc uneori în sistemul corespondențelor dislocări ireversibile, devieri temporare sau discontinuități pe perioade îndelungate, așa cum altădată se formează câmpuri nivelate, "delte" sau chiar noi afluenți care revarsă idei și concepte uitate și pe care cele două "fluvii", realitatea și imaginarul, le
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al logos-ului formal), pentru a-l readuce, cu toată bogăția sistemului său de obiecte constituite judicativ, la logos (nu la cel formal, ci la acela "originar", care cuprinde în sine și momentul formal). Oricum, pe această cale se poate ivi un rost chiar pentru acea urmă a gândirii despre care unii filosofi susțin că a fost uitată datorită închiderii filosofiei în formula operațională a metafizicii ("onto-teo-logiei"). Trebuie să luăm cu noi întreaga "experiență" filosofică, fie aceasta blocată în formula metafizicii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin raportare la tradiția filosofiei, în esență, "analitică" și "dialectică"? Despre această chestiune, acum nu poate fi spus decât atât: ideologia reprezintă ipostaza împlinită a dictaturii judicativului, adică topos-ul în care, deși sunt activate toate regulile acesteia, nu se ivește nici o reacție de contestare, delimitare, negare, în genere, de critică (în sens kantian, de cercetare a condițiilor de posibilitate a unui fapt) față de dictatura judicativului în întregul ei sau față de anumite reglementări ale sale; sunt posibile numai reacții ale unei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
demult; sau, poate, nici nu ar fi existat. Drumul construcției judicative este complicat și de aceea el poate fi bătut, filosofic, doar în sens de recunoaștere a sa, adică re-făcându-l de la un capăt la altul, la acest capăt din urmă ivindu-se ceea ce a fost căutat de la început: non-judicativul. Din această perspectivă, reducția (de tip fenomenologic) este, totodată, refacere a drumului construcției judicative și recunoaștere, printr-o conștiință "întemeietoare", a limitelor proprii judicativului datorită (re)cunoașterii non-judicativului. O asemenea "metodă" este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
suportul formal al acesteia. O asemenea relație de corespondență a fost numită, tradițional, adevăr. Iar înțelesul "sintetic" al acestuia este, de asemenea, evident. Înainte de a formula ca atare această regulă, mai trebuie luat seama asupra unui sens care s-a ivit deja și care privește cele două specii ale cunoașterii, veritabilă și părelnică: acestea se definesc, se pare, nu doar prin forma cunoștințelor, fapt semnificativ în orizontul logicii-organon, ci și prin "obiectul" lor, fapt semnificativ într-un topos "trans-logic" (fără să
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
7. Identitatea structurii formale S P cu "formula" adevărului corespondență A rămas suspendată o anumită problemă, cea referitoare la posibilitatea de a descoperi un temei chiar pentru ceea ce ne-a apărut drept principiu, drept element originar al tuturor faptelor logice ivite în orizontul demersului nostru: relația de corespondență care exprimă adevărul. Căutarea unui temei pentru însuși temeiul judicativului implică atingerea limitei acestuia și deschiderea unui orizont non-judicativ. Problema formulată acum poate fi, desigur, fără nici un sens; dar ea trebuie, totuși, constatată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
inerenței din însăși structura analiticii și dialecticii. Dar deja diferența fenomen aparență este înconjurată de anumite "anticipații" precomprehensiuni, prejudecăți, "reprezentări" pe care însuși discursul de până aici le-a îngăduit. Poate și din acest motiv, orizontul în care se va ivi în toată lumina această diferență precum și funcția ei în privința întemeierii analiticii și dialecticii nu apare ca fiind originar în ordinea discursului; și tocmai de aceea, până la el trebuie deschise alte orizonturi tematice, corespunzătoare unor întemeieri mai șubrede ale celor două
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
clasificările logicii generale analitice și sintetice, a priori și a posteriori nu acoperă, luat singur, toate însușirile unei cunoașteri veritabile, Kant ajunge la ideea despre judecata sintetică a priori; doar aceasta poate fi purtătoarea celor trei însușiri. Problema care se ivește în demersul său este legată de posibilitatea unei asemenea judecăți, dat fiind faptul că doar ceea ce nu este legat (prin constituire) de experiență (fiind a priori) poate fi necesar și universal; numai că, dacă acesta ține doar de principii logice
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]