13,622 matches
-
polonez. Boleslav a primit, de asemenea, ajutor militar în expediția sa împotriva Rusiei Kievene. De asemenea, Boleslav I (pe atunci văduv) a întărit legăturile sale dinastice cu nobilimea germană prin căsătoria sa cu Oda, fiica Margrafului Eckard I de Meissen. Nunta a avut loc patru zile mai târziu, la data de 3 februarie, în castelul () din "Cziczani" (sau "Sciciani", în locul unde se găsește astăzi Groß-Seitschen sau Zützen). Boleslav I a organizat prima sa expediție împotriva vecinului de la răsărit în 1015, dar
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
de Damiano Vero, cei patru s-au felicitat reciproc pentru succesul înregistrat de agenție. La scurt timp, însă Nora demisionează în urma unei discuții tensionate cu Lucy. Între timp, în cadrul agenției, apar alte două manuscrise cu potențial, "„Elvis va dansa la Nunta Ta”" și "„Manuscrisul anonim”". Toată atenția lui Angel se îndreaptă spre "„Manuscrisul anonim”", carte a cărei acțiune se desfășoară într-o agenție literară. În urma numeroaselor chestiuni ce trebuie rezolvate de Angel pentru agenție, relația sa cu Malcom are de suferit
Manuscrisul anonim () [Corola-website/Science/313765_a_315094]
-
bajajele sper a ajunge acasă, Lucy motivând că mai rămâne în New York o zi. Odată ajunsă de la New York, Angel primește un telefon de la Jackson, care o informează că Lucy este la agenție și organizează licitația pentru "„Elvis va dansa la Nunta Ta”". Robinson este drutată, întrucât Lucy îi spusese că va rămâne în New York încă o zi. Odată ajnsă la agenție Angel ia parte la ședința organizată de Lucy, au cei patru mebria ai agenției au început să discute despre romanul
Manuscrisul anonim () [Corola-website/Science/313765_a_315094]
-
Căsătoria este o instituție în care relațiile interpersonale, de obicei, intime și sexuale, sunt recunoscute într-o varietate de moduri, în funcție de cultura sau subcultura în care se petrece. O astfel de uniune, de multe ori formalizată printr-o ceremonie de nuntă, poate fi, de asemenea, numită căsătorie. În anumite țări și persoanele de același sex se pot căsători din punct de vedere legal. Din punct de vedere juridic, căsătoria formează o categorie familială în sine. Soții nu sunt nici rude și
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
Căsătoria este, de obicei recunoscută de către stat, către o autoritate religioasă, sau de către ambele autorități. Este adesea privită ca un contract. Istoric căsătoria a luat forma unei căsătorii religioase. Acest procedeu este însoțit de diferite ritualuri și elemente festive ca nuntă, diferă după cultura sau poziția în ierarhia socială a celor doi parteneri. În România căsătoria religioasă se mai numește și cununie și, în general, se încheie în fața unui preot. Căsătoria civilă reprezintă conceptul legal de căsătorie ca instituție a codului
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
lor ar fi preferat ca unirea lor să fie binecuvântată de un preot. Există dări de seamă despre servicii nupțiale reale în Estul bisericii pe atunci unite începând din secolul al VII-lea, dar primul raport scris detaliat al unei nunți creștinești în Vest datează din secolul al IX-lea și pare să fie identică serviciului nupțial din Roma antică. Păstrarea obiceiurilor locale de căsătorie a fost recunoscută de Conciliul Tridentin, care a decretat: „Dacă vreo provincie are în această privință
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
cultural, cu valențe sociale, desfășurat după cutume străvechi. În subsidiar, ea reprezintă un necesar rit de integrare, fie că ne referim la ospețele comunitare (mesele de pomană, la care participă tot satul, în frunte cu preotul), la mesele neamurilor (botez, nuntă, înmormântare), la masa întregii familii (de Paști, de Crăciun), la masa cotidiană, ori la masa oferită unor musafiri. Maramureșeanul își poftește oaspetele străin în casă, cu gândul că „i-o fi foame după atâta drum”, dar și pentru a facilita
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
dă titlu romanului. Iată cum este descris de Vladimir Colin: „ "Mândru și demn până la excentricitate, eroul moare ca un simbol intransigent al independenței, iar romantica lui figură continuă să impresioneză peste ani, stăruind în conștiința cititorului..."” . Romanul începe cu proiectata nuntă a Mioriței, fiica jupânului Colț, cu logodnicul ei, Nicolae Deac, paznic de pădure, și se sfârșește cu săvârșirea nunții, la care participă toate personajele, mai puțin nefericitul boier Radu Gorj. Deși nu se află în prim-planul acțiunii, Miorița (în
Miorița lui Jules Verne () [Corola-website/Science/314188_a_315517]
-
simbol intransigent al independenței, iar romantica lui figură continuă să impresioneză peste ani, stăruind în conștiința cititorului..."” . Romanul începe cu proiectata nuntă a Mioriței, fiica jupânului Colț, cu logodnicul ei, Nicolae Deac, paznic de pădure, și se sfârșește cu săvârșirea nunții, la care participă toate personajele, mai puțin nefericitul boier Radu Gorj. Deși nu se află în prim-planul acțiunii, Miorița (în ediția franceză Miorita) e un personaj bine conturat. „Frumoasa Miorița” era „tare admirată din Verești până în Vulcan, ba chiar
Miorița lui Jules Verne () [Corola-website/Science/314188_a_315517]
-
a neamului, anterioară separării dialectelor principale ale limbii, deci la sfârșitul mileniului I”. Ultimul exponent al exegeților "versiunii-baladă" (din această cronologie), care situează geneza Mioriței într-o perioadă precreștină, este Constantin Brăiloiu(1946). Teoria etnomuzicologului pornește de la "motivul tânărului nelumit" (nunta funerară, alegoria morții), motiv regăsit exclusiv în variantele extra-carpatice. Iar geneza corespunde acestei perioade, deoarece obiceiul nunții postume „era practicat, probabil, chiar înainte de pătrunderea creștinismului pe teritoriul țării noastre”. O altă motivație este, în opinia lui C. Brăiloiu, absența elementelor
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
versiunii-baladă" (din această cronologie), care situează geneza Mioriței într-o perioadă precreștină, este Constantin Brăiloiu(1946). Teoria etnomuzicologului pornește de la "motivul tânărului nelumit" (nunta funerară, alegoria morții), motiv regăsit exclusiv în variantele extra-carpatice. Iar geneza corespunde acestei perioade, deoarece obiceiul nunții postume „era practicat, probabil, chiar înainte de pătrunderea creștinismului pe teritoriul țării noastre”. O altă motivație este, în opinia lui C. Brăiloiu, absența elementelor mistic-creștine, „absență care, în unele variante, merge până la respingerea fățișă a însoțirii ceremonialului de înmormântare cu obiecte
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
preluarea tezei Mușlea - Brăiloiu, ritul morții nelumiților. A. Fochi respinge tezele creștin-ortodoxe în favoarea caracterului profund laic al baladei și a tendințelor antiecleziastice. Alegoria morții devine un simplu ritual al consacrării nupțiale post-mortem. În concluzie, în Miorița asistăm la o tradițională nuntă postumă a tinerilor morți celibatari. Pentru A. Fochi, în textul mioritic moartea „reprezintă o întrerupere violentă și absurdă a vieții unui tânăr nelumit” și această violență (rod al conflictului economic) scoate Miorița de sub incidența fatalismului. Mircea Eliade reia subiectul cu
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
marchează o dată importantă în istoria interpretărilor mioritice, impunând o orientare antimetafizică și antimistică „și mai constituie, pe deasupra, un document prețios pentru istoria ideilor în România modernă” . Brăiloiu realizează un studiu de caz, pornind de la credințele și ritualurile funerare românești, respectiv nunțile postume ale tinerilor morți celibatari, lămurind astfel definitiv (după I. Mușlea) misterioasa alegorie nuntă-moarte, episod prezent exclusiv în versiunea baladă a Mioriței. În monografia "Miorița - tipologie, circulație, geneză, texte" (Adrian Fochi), publicată sub auspiciile Editurii Academiei Române (1964), A. Fochi (1920-1985
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
a folclorului românesc”. Iar Adrian Fochi (1985) susține că motivul se numără, alături de alte 17 texte, printre creațiile folclorice ce compun “zestrea patrimoniului culturii stră-românești” Un alt pretext, cu totul insolit pentru "versinea-colind" și semnalat sporadic, este proiecția unei imposibile nunți: “Nu si, mamă, întristată / C-a zini și el odată. Nu si, mamă, cu bănat / Fecioru tău s-o-nsurat / C-o mîndră crăiasă / Dintre fete mai aleasă”. Un ritual arhaic, păstrat destul de fidel în folclorul transilvănean, se referă la moartea celor
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
neîmpăcați cu lumea, deci fără un destin împlinit: “Numai tu te-ai măritat / Dup-un fecior de-mpărat / Și te-ai dus la casa lui, / În fundu pământului / Unde leac de soare nu-i” - bocet după fată. “Măi frate, la nunta ta / Nu-s feciori să chiotea` / Și nici fete să horea`. / Feciorii-s fără de clop, / Nu-i mere cu ei la joc; Și fetele-s despletite, / După tine-s bănuite” sau “Vai, puiuț, dragu tatii, / Vai, bine te-ai însurat
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
După tine-s bănuite” sau “Vai, puiuț, dragu tatii, / Vai, bine te-ai însurat, / Fată din sat n-ai luat, / Da` din poarta cerului / Pă fata-mpăratului” - "bocet după fecior". Destinul omului este alcătuit din trei momente esențiale: naștera, căsătoria (nunta) și moartea. În concepția populară, dacă moartea survine înaintea nunții, înseamnă că feciorul sau fata rămân "nelumiți". Menirea lor creatoare și integratoare a rămas neîmplinită. Situația e socotită nefastă, iar comunitatea (care nu își permite să își asume nici un risc
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
că feciorul sau fata rămân "nelumiți". Menirea lor creatoare și integratoare a rămas neîmplinită. Situația e socotită nefastă, iar comunitatea (care nu își permite să își asume nici un risc) se simte obligată să împlinească destinul și să oficieze, simbolic, o nuntă necesară: “...tinerii care mureau necăsătoriți erau îmbrăcați în haine de mire sau de mireasă (...). La înmormântare erau prezenți și muzicanții, care la scoaterea mortului din casă și la coborârea lui în groapă, cântau marșul de cununie. Obiceiul a dispărut la
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
ci de una ipotetică și rituală. În schimb, "versiunea-baladă" îl valorifică din plin (iar Constantin Brăiloiu și Adrian Fochi îl socotesc drept întemeietor): “Să le spui curat / Că m-am însurat / Cu-o mîndră crăiasă, / A lumii mireasă; / Că la nunta mea / A căzut o stea...” ("varianta Alecsandri"). A treia secvență se desfășoară după același tipic funerar, preluând o altă imagine ades utilizată în bocete, în care măicuța îl așteaptă (în zadar) pe fecior, cu masa pusă: “Măicuța m-a agodi
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
constituie drama existențială a boierului Radu Gorj, stăpânul misteriosului castel : “Mândru și demn până la excentricitate, eroul moare ca un simbol intransigent al independenței, iar romantica lui figură continuă să impresioneză peste ani, stăruind în conștiința cititorului...” Romanul începe cu proiectata nuntă a Mioriței, fiica jupânului Colț, cu logodnicul ei, Nicolae Deac, paznic de pădure și se sfârșește cu săvârșirea nunții, la care participă toate personajele, mai puțin nefericitul boier Radu Gorj. Deși nu se află în prim-planul acțiunii, Miorița (în
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
simbol intransigent al independenței, iar romantica lui figură continuă să impresioneză peste ani, stăruind în conștiința cititorului...” Romanul începe cu proiectata nuntă a Mioriței, fiica jupânului Colț, cu logodnicul ei, Nicolae Deac, paznic de pădure și se sfârșește cu săvârșirea nunții, la care participă toate personajele, mai puțin nefericitul boier Radu Gorj. Deși nu se află în prim-planul acțiunii, Miorița (în ediția franceză Miorita) e un personaj bine conturat. “Frumoasa Miorița” era “tare admirată din Verești până în Vulcan, ba chiar
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
pe care Mărgelatu le-a protejat cu greu de hoți și de oamenii Agiei, sunt cumpărate arme pe care conjurații le transportă de la Viena în Țara Românească. Cu ajutorul acelor arme, organizația conspiraționistă „Frăția” vrea să declanșeze o revoluție. La o nuntă la care participă protipendada Bucureștiului o caretă din care cad morți patru boieri: Mitiță Cantacuzène (nașul), Costache Marinescu, Hristu Vlădoianu și Iancu Iatropol. Pe pieptul unuia dintre ei se află un trandafir galben. Careta fusese atacată de niște bandiți, iar
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
în timp ce Corden conducea prin Londra. Pe data de 15 aprilie 2011, Michael a lansat un cover după cântecul lui Stevie Wonder din 1972, "You and I", ca un dar în format MP3 pentru Prințul William și Catherine Middleton, cu ocazia nunții lor din 29 aprilie 2011. MP3ul a fost de asemenea disponibil pentru descărcare gratuită, Michael a făcut apel la cei care au descărcat piesa, să facă o donație pentru fundația caritabilă "The Prince William & Miss Catherine Middleton Charitable Gift Fund
George Michael () [Corola-website/Science/314336_a_315665]
-
nu își dezmințea niciodată curtoazia, se ridică să o întâmpine, doamna de Maintenon nu o face, astfel că umilința ei este completă. După retragerea de la curte la abația din Fontevrault, doamna de Montespan va reveni la curte numai cu ocazia nunților copiilor săi. În anii care au urmat, drept recunoștință pentru retragerea sa de la curte, regele l-a făcut pe tatăl ei guvernator al Parisului, iar pe fratele ei, ducele de Vivonne mareșal. Doamnei de Montespan i s-a dăruit o
Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan () [Corola-website/Science/313298_a_314627]
-
1988]); Te cântăm, Românie, (B.S.M.M.); U, iu, iu - suită tinerească (B.S.M.M.); Suită românească (B.S.M.M.); Hora concertantă în stil popular (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Uvertura concertantă (B.U.C.M.R. [1990]); Când eram pe Ialomița - fantezie (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Cimpoiul la nuntă - suită simfonică (B.U.C.M.R.); Din Avrig în vârf de munte - suită pentru fanfară (B.U.C.M.R. [1994]); Cafe concert (I) - suită simfonică în 6 părți (B.U.C.M.R. [1997]); Cafe concert (II) - suită (B.U.C.M.R. 1997); Dulce soare
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
tabloului, sunt reprezentate stâncile Capului Norfeu, situat pe Costa Brava în Catalonia). Tabloul este expus în Teatrul și Muzeul Dalí din Figueres. Leda era o regină a Spartei, admirată de Zeus, care, metamorfozat în lebădă, a violat-o în noaptea nunții ei, aceeași noapte în care s-a culcat și cu soțul ei Tyndareos. În urma acestei duble împerecheri, ea a făcut două ouă. Din fiecare ou au ieșit gemeni: din primul Castor și Pollux iar din al doilea Elena și Clitemnestra
Leda atomica () [Corola-website/Science/313444_a_314773]