15,863 matches
-
Londra 130; Luvru 114; Macedonia 130; Manuc (Dacia) 128, 130, 142, 218, 255, 266, 303, 380; Metropole 120, 131, 397; Minerva 124; Moldo-Român 130; Negoiu 125; Nemțoaica 130; Neubauer 130; Orient (al Piteșteanului) 116, 129, Orient Nou 104; Oteteleșanu 115; Patria 130; Pesth 118, 130; Princiar 130; Principatele Unite 130; Regal 125; de Rusia 130; Simion 129, 133; Simplon 146, 378, 419; Splendid 116, 129; Stănescu 125; Transilvania 130; Victoria (Calea Victoriei) 113; Victoria („din Șelari“) 130 Hristodor (birtul): 49, 113, 114
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Râureanu 49; Mihai-Vodă 113, 149, 215, 222, 376; Constan tin Mille (Sărindar) 114; Ministerului 125; Mircea Vulcănescu 376; Modei (pictor Nicolae Grigorescu) 116, 397; NegruVodă 142; Nouă (Edgar Qui net) 124, 126, 167, 264; Paris (Mauriciu Blank; Doamnei) 124-126, 358; Patrie 130; Piața Amzei 122; Poetului (Ienă chiță Văcărescu) 130; Polonă 197; Poșta Veche (Nicolae Golescu) 121; Ed gar Quinet (Nouă) 124, 126, 264; RaduVodă 258; Regală (Aristide Briand; 13 Decembrie) 125, 130, 134, 136, 398; Remus 258; Renașterii 394, 395
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
timp de 70 de ani, aș opta la fel ca profesorul ieșean -, „traducînd” și mai pe înțelesul nostru ideea de caracter: loialitate, consecvență, responsabilitate. Cei ce au caracter ajung și la drepturile omului și nu ezită să devină eroi pentru patria lor. Dar unde găsești britanici la noi, chiar printre anglofili?! și mă mai întreb: noi de ce n-am avea propriul memento pedagogic? (în anii școlarității mele era cel împrumutat de la sovietici cu triplul îndemn leninist de a învăța.) *Am redactat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
istorie literară”, că se poate descoperi literatură și în ce zice badea sau lelea Cutare etc. Poartă, de aceea, mereu, un carnețel în care conspectează „pe țăran și pe academician”, nășește pe oricine ține un plaivaz în mînă, de la „șoimul patriei” la veteranul din Primul Război Mondial, îndrăgește prezidiile reuniunilor culturale, „oficiază” vernisaje, seri muzicale, „se implică” în simpozioane științifice etc., fără teamă că se repetă și se banalizează cu fiecare nouă apariție în public. Deși nu lucrează la „Propagandă”, O.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu doi ioni activi în pat”! etc. *„Pentru bani, ăsta l-ar vinde și pe tat su!”, izbucnește de la locul său Sporici, văzînd în ziarul local, imprimate cu roșu, în chenar șerpuit, pe pagina întîi, versurile lui Ovidiu Genaru, intitulate „Patria, Partidul Comunist”. Îmi întinde ziarul, ca să mă conving. Are fața crispată și buzele strînse a scîrbă. Pentru mine, faptul că O.G., poet talentat, ocupă din cînd în cînd, de bunăvoie, poziția unui versificator ocazional, nu constituie o surpriză. Cîndva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Viața a devenit mai veselă, mai frumoasă”. Recenzenta dă exemplul auzit mereu la noi: „Epoca de aur, de lumină”. Sau gogomănia rezultată din aplicarea unor termeni noi la realități vechi: „în secolul al XII-lea s-au așezat pe teritoriul patriei unii oameni ai muncii de alte naționalități” (adică, explică ea: cavalerii teutoni!), frază debitată, cică, la Congresul al III-lea al Culturii. *Cu o voce sugrumată de emoție, Ioan Petru Culianu a vorbit la timpul trecut (BBC, 4 decembrie 1987
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
precizat că e vorba de 1 Mai 1988, sărbătoarea oamenilor muncii etc.” * Întrebat de mine cum de atîția oameni valoroși n-au reușit să convingă autoritățile că „Meditația transcendentală” (atacată, mai întîi, printr-un articol de Petre Vârlan, în „Pentru Patrie”) e ceva ireprehensibil, Virgiliu Radulian mi-a răspuns: „N-am avut niciodată un interlocutor valabil. Cel trimis de Colegiul de Partid nici nu știa să pronunțe cuvîntul transcendental! în timp ce-și citea raportul, a greșit de două ori. L-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prin referirile la articole din „Commentary” și „Temps nouveaux”. Eseul a fost și o „apărare”. Ascultînd-o, m-am convins că hotărîrea lui A.D.M. de a se opune celor ce pun semnul egalității între anumite opțiuni religioase și trădarea de patrie n-a fost actul de bravură al unui „ins care face salturi mortale știind că are plasă de siguranță”, cum mi l-a comentat Bălăiță, ci o manifestare de demnitate intelectuală. *Scriitor: „L’écrivain est d’abord une voix singulișre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
teză de licență despre reportaj de numai 25 (douăzeci și cinci) de pagini și fără bibliografie!” Odată pornit, a continuat să-l atace la fel de vehement: „Un asemenea ins, suferind de imaturitate politică, nu are cădere să ia atitudine în fața partidului și a patriei. În casa lui nu se vorbește românește. Îl foarfecă pe ăla și pe ăla? Să termine și să pună mîna să muncească!” Provocat de afirmațiile sale, i am pus cîteva întrebări: dacă e solidar (tipul a făcut cîndva exces de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am răcit puțin. Din tot ce a îndrugat după asta, am reținut doar o exprimare comică („în timp unora li se strică celula politico-morală”) și aprecierea că „am ajuns aproape să ținem singuri socialismul științific pe aicea prinprejur și valorile patriei”. Felul în care a trăit generația din care fac parte ar putea fi rezumat cu versurile lui Victor Hugo: „...demain! et puis demain encore, / Et puis toujours, demain!...” puse de Traian Demetrescu motto la poemul „Ziua de mîine”. Am fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
175, la marele act al Unirii din 1918176. Sbor despre care eu v-am vorbit. Despre aceasta s-a scris și În ziarul „Zori noi” din 1.12.'83, iar pe data de 27 nov. '83 la rubrica „De strajă patriei” orele 930 am vorbit la T.V.R. Stimate tov. Dimitriu! Ultima dată când am fost la dumneavoastră, era de față și domnul avocat 177 care administrează fondul Casei „Simion Florea Marian”178. Rămăsese stabilit ca Într-un interval de timp de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1974. Cuprinde și o contribuție autobiografică a artistului liric Al. Alger („Amintiri”). 357 De fapt Bilca, În zona Rădăuților, comuna de baștină a scriitorului George Muntean, a prof. univ. dr. Filimon CÎrdei de la Univ. din Iași ș.a. 836 3. - Pitorescul patriei noastre. 4. - Folclorul ca expresie a sensibilității și geniului românesc. 5. - Meleaguri și citadele turistice românești. În cazul În care d. Buzilă acceptă propunerile mele, aș aduce, eventual, diapozitive și filme documentare. Trebuie, Însă, să-mi răspundeți grabnic, ca până la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și dragostea, Vă transmit mai ales D-Voastră, sincere și respectuoase urări de ani mulți cu sănătate, cum și cele mai frumoase Înfăptuiri În activitatea ce o desfășurați cu tot devotamentul pentru cultura și Înălțarea poporului, care duce la Înflorirea patriei noastre. Cu toată stima, V.N. Tomegea 2 (Boroaia, 6.1.1974) Mult Stimate Domnule Dimitriu, Mulțumesc foarte mult, pentru frumoasa D-Voastră scrisoare de anul nou și ziua numelui meu. Nobilele D-Voastră cuvinte, m-au mișcat adânc sufletește. și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Cosmin) sau inițiale (V.Ax.), dar mai des formule anodine: Întâlnim însă și formule mai sugestive care indică vârsta, ocupația ori profesia sau starea socială: Apar și expresii care indică protestul sau disperarea: Un român cinstit, nu un dușman de patrie, Un sclav al lui Ceaușescu. Alteori, formula de prezentare este strict legată de conținutul scrisorii: Un reporter în salopetă de blană (ambele despre pregătirea și derularea manifestației de la 23 august 1983), Un pamflet din România (despre Adrian Păunescu) Un fenomen
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Vlad Georgescu 1, și uneori redactorilor săi: Nicolae Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu etc., postului de radio, considerat din ce în ce mai apropiat, devenit indispensabil pentru ascultători. Radio București IV, cum îl numește un corespondent în 1980 ( Un român cinstit, nu un dușman de patrie, 20 august 1980) este privit ca principala, dacă nu unica sursă de informație corectă: întâmplarea face să pot trimite rândurile de mai jos pentru a fi citite la postul dvs. de radio. Situația din țara noastră este deseori comentată, explicată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sume importante de bani și, în plus, capătă cheltuielile de întreținere a acestor case. Vă mulțumim anticipat și vă dorim numai bine. Ascultătoarea numită Olga, Frankfurt, 6 noiembrie 1979, difuzată pe 9 decembrie 1979 Stimate domnule director, în 1968, când patria mea Cehoslovacia a fost invadată de Uniunea Sovietică, mă găseam în vacanță în România. În acele zile grele pentru noi, am cunoscut poporul român și am învățat să-l stimez. Între timp, mi-am găsit o nouă patrie în Republica
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1968, când patria mea Cehoslovacia a fost invadată de Uniunea Sovietică, mă găseam în vacanță în România. În acele zile grele pentru noi, am cunoscut poporul român și am învățat să-l stimez. Între timp, mi-am găsit o nouă patrie în Republica Federală Germania. în ultimii ani, soțul meu și cu mine ne-am petrecut de mai multe ori concediile în România, unde întreținem relații de prietenie cu mai multe familii. De curând, am participat întâmplător, la Bonn, la o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
întâmplat cu greviștii mineri din Valea Jiului? Domnule președinte, vă rog să țineți cont de o situație nou-creată în toate țările comuniste, de fenomenul disidență, fenomen necunoscut până acum câțiva ani. Acest fenomen este ireversibil. Acești disidenți nu sunt trădători de patrie, nici renegați. O parte din ei înfruntă persecuțiile cele mai atroce, își ruinează familiile și pe ei înșiși pentru adevăr, pentru dreptate, nu mai pot suporta minciuna și poliția. Acești oameni sunt adevărații reprezentanți ai popoarelor, cele spuse de ei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în viață. Un creștin prigonit, București, 25 noiembrie 1979, difuzată la 8 martie 1980 Domnule director Noël Bernard, în primul rând doresc să vă mulțumesc în numele mai multor ascultători ai postului dvs. de radio pentru serviciile ce le aduceți cetățenilor patriei noastre, printr-o corectă informare a lor cu privire la ce se întâmplă atât în țara noastră, cât și în lumea întreagă. Aici domnesc minciuna, dezinformarea, frica, teroarea, iar pentru credincioși, prigoana, amenințarea, segregația etc... De aceea socotim că postul de radio
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și lucrurile bune existente acolo. În ce mă privește, doresc să vă asigur că eu, ca româncă, voi vorbi întotdeauna și despre lucrurile bune, frumoase care există în România de azi, pe care eu continui să o consider ca fiind patria mea. Dezvoltând acest raționament, eu consider că și secția română a postului dvs. de radio ar trebui să vadă lucrurile în felul acesta. Discutând aici cu mai mulți români, ei își exprimau nemulțumirea pentru faptul că postul dvs. de radio
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de partid din România numește cea mai liberă și mai dreaptă societate din lume. Domnule director, vă mulțumim dvs. și colaboratorilor postului dvs. de radio, pentru contribuția neobosită ce o aduceți poporului român. Un român cinstit, nu un dușman de patrie, Târgoviște, 20 august 1980, difuzată la 19 octombrie 1980 Stimate domnule Noël Bernard, Stimați domni onești de la Radio București 4, Am acționat ca om de bună-credință la nivelul meu, dar nicio umbră de schimbare în bine a patriei mele România
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dușman de patrie, Târgoviște, 20 august 1980, difuzată la 19 octombrie 1980 Stimate domnule Noël Bernard, Stimați domni onești de la Radio București 4, Am acționat ca om de bună-credință la nivelul meu, dar nicio umbră de schimbare în bine a patriei mele România nu apare la orizont. Se duce o politică pe marginea prăpăstiilor din care cei mulți nu beneficiază cu nimic, ba din contră, li se cer mereu noi sacrificii. Munca ne este o veșnică campanie de partid. Omul societății
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
viitor un dicționar cu cuvintele și obrăzniciile lor, va fi un adevărat folclor de mahala. Am descris trei armate pe care le avem și pe care clasa muncitoare le duce în spinare, dar de o fi cazul de apărare a patriei, tot muncitorul și țăranul sunt carnea de tun, căci ei sunt soldații țării. Securiștii vor fi tot la mafie, milițienii tot opresori, activiștii tot cu pălăvrăgeala și cu acțiunea invizibilă a sarcinilor și instrucțiunilor verbale, și nu pe hârtie. De
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu ochii dvs. și în interesul poporului cele ce v-am spus. Aș vrea să cred că greșesc, dar, din păcate, aceasta este realitatea zilelor noastre în România. Este păcat ca tineretul unei țări să nu-și dorească decât părăsirea patriei. Mulți o fac, obligați, din neputință, să se exileze. Un sistem nedrept face ca o mulțime de oameni, în special oameni de valoare, să aleagă acest drum. Nu este vorba, cum spun ziarele românești, de puterile străine care cumpără creiere
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
iei mai puțin decât câștigă un șef de aprozar într-o lună. Astea toate, și altele care nu încap aici, m-au determinat să iau drumul Occidentului în acord cu una dintre propriile mele sentințe aforistice în care susțineam că Patria nu e doar pământul de sub picioare, ci și locul de sub o anume stea! Și acum, după această destul de lungă introducere, din care sper că v-ați edificat asupra neînsemnatei mele persoane și asupra motivelor ce m-au determinat să iau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]