12,787 matches
-
ar fi cerut acest lucru și deci putem vorbi de un „contract ipotetic” între conduc]tori și cei conduși. Dar o promisiune ipotetic] nu mai e o promisiune, din moment ce nimeni nu și-a asumat vreo obligație. Trebuie s] îmi respect promisiunile, nu promisiunile ipotetice. Ideea contractului social pare, astfel, fie absurd] din punct de vedere istoric, dac] se încearc] identificarea promisiunilor propriu-zise, fie nesemnificativ] din punct de vedere moral, dac] se încearc] identificarea unor promisiuni pur ipotetice. Chiar dac] presupunem c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cerut acest lucru și deci putem vorbi de un „contract ipotetic” între conduc]tori și cei conduși. Dar o promisiune ipotetic] nu mai e o promisiune, din moment ce nimeni nu și-a asumat vreo obligație. Trebuie s] îmi respect promisiunile, nu promisiunile ipotetice. Ideea contractului social pare, astfel, fie absurd] din punct de vedere istoric, dac] se încearc] identificarea promisiunilor propriu-zise, fie nesemnificativ] din punct de vedere moral, dac] se încearc] identificarea unor promisiuni pur ipotetice. Chiar dac] presupunem c] apariția unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o promisiune ipotetic] nu mai e o promisiune, din moment ce nimeni nu și-a asumat vreo obligație. Trebuie s] îmi respect promisiunile, nu promisiunile ipotetice. Ideea contractului social pare, astfel, fie absurd] din punct de vedere istoric, dac] se încearc] identificarea promisiunilor propriu-zise, fie nesemnificativ] din punct de vedere moral, dac] se încearc] identificarea unor promisiuni pur ipotetice. Chiar dac] presupunem c] apariția unui guvern]mânt s-a bazat pe un contract, cum justific]m obligația politic] a generațiilor care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vreo obligație. Trebuie s] îmi respect promisiunile, nu promisiunile ipotetice. Ideea contractului social pare, astfel, fie absurd] din punct de vedere istoric, dac] se încearc] identificarea promisiunilor propriu-zise, fie nesemnificativ] din punct de vedere moral, dac] se încearc] identificarea unor promisiuni pur ipotetice. Chiar dac] presupunem c] apariția unui guvern]mânt s-a bazat pe un contract, cum justific]m obligația politic] a generațiilor care s-au n]scut pur și simplu sub acel guvern]mânt și trebuie s] se supun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
politic] a generațiilor care s-au n]scut pur și simplu sub acel guvern]mânt și trebuie s] se supun] automat legilor acestuia? În al doilea rând, contractualiștii susțin c] trebuie s] ne supunem deoarece trebuie s] ne respect]m promisiunile, dar, așa cum remarcă Hume, si ei „sunt puși în dificultate de întrebarea: De ce ar trebui s] ne respect]m promsiunile?” (Barker, 1960, p. 229). Aceleași elemente care pun în discuție existența unei obligații politice naturale arunc] o umbr] de îndoial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de întrebarea: De ce ar trebui s] ne respect]m promsiunile?” (Barker, 1960, p. 229). Aceleași elemente care pun în discuție existența unei obligații politice naturale arunc] o umbr] de îndoial] asupra existenței unei obligații personale naturale de a ne respecta promisiunile. Se pare deci c] teoria contractului social, venit] că un r]spuns la disoluția eticii preiluministe, nu a f]cut decât s] înlocuiasc] o datorie natural] discutabil] cu o alta. În ciuda acestor defecte, teoria contractualist] clasic] conține elemente de atracție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
baze contractuale pentru obligațiile personale este aproape o imposibilitate logic]. Nu are sens s] susținem c] oamenii ar putea s] semneze un contract prin care se angajeaz] s] își respecte promsiunile contractuale. Totuși, contractualismul contemporan nu pune accentul pe respectarea promisiunilor, ci pe alte dou] elemente tradiționale: 1) obligațiile au o natur] convențional], nu divin] și provin din interacțiunea indivizilor egali de la natur]: 2) obligațiile convenționale protejeaz] interesele umane fundamentale. Combinând aceste dou] elemente, putem (re)interpreta contractele sociale nu că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci pe alte dou] elemente tradiționale: 1) obligațiile au o natur] convențional], nu divin] și provin din interacțiunea indivizilor egali de la natur]: 2) obligațiile convenționale protejeaz] interesele umane fundamentale. Combinând aceste dou] elemente, putem (re)interpreta contractele sociale nu că promisiuni în primul rând, ci ca instrumente de identificare a convențiilor sociale care promoveaz] interesele membrilor unei societ]ți. îi. Abord]ri contractualiste curente în etic] Teoria contemporan] a contractului social se prezint] sub dou] forme principale. Deși ambele accept] viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
specificate în mod clar și concis, rezult] c], condițiile moralei, pot fi eliminate (pentru majoritatea subiecților și în cele mai multe cazuri). Cu toate c] este recunoscut faptul c] indivizii pot avea și obligații pozitive - acestea trebuie, de exemplu, s]-și respecte promisiunile și angajamentele voluntare, s] își asume r]spunderea pentru copiii pe care decid s] îi aib] - condițiile de moral] pot inc]lcate cu ușurinț]. S] ne amintim cuvintele lui Fried: „Dup] evitarea r]ului și îndeplinirea obligației proprii, măi r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vor face, dar numai datorit] faptului c] au promis. Ins] ei nu se gândesc la aceste datorii morale că la o suit] de consecințe. Urm]rile acțiunilor lor se reg]sesc în viitor, dar ei cerceteaz] cu prec]dere trecutul (promisiunile pe care le-au f]cut). Exemplul este urm]torul: s] presupunem c] ați promis s] îndepliniți o sarcin] simpl] - ați promis s]-l luați pe vecinul dumneavoastr] la cump]r]turi în aceast] dimineaț] pentru c] mașina lui s-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
duceți alți doi vecini care nu au mașin] la aeroport, unde se vor întâlni cu fiica lor. Ross sugereaz] c] abordarea problemei doar din punctul de vedere al consecințelor înseamn] s] accepți faptul c] ar fi trebuit s] îți încalci promisiunea f]cut], pentru c] dezam]girea vecinului 1 (care nu a fost ajutat) ar fi contrabalansat] de mulțumirea vecinilor 2 și 3 (care nu vor schimba trei autobuze pentru a ajunge la aeroport). Totuși, susține Ross, împotriva acestei balante a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care nu a fost ajutat) ar fi contrabalansat] de mulțumirea vecinilor 2 și 3 (care nu vor schimba trei autobuze pentru a ajunge la aeroport). Totuși, susține Ross, împotriva acestei balante a consecințelor vine faptul c] ați f]cut o promisiune. Ați putea simți c], în ciuda câștigului potențial în ceea ce privește consecințele, ar trebui s] respectați promisiunea f]cut]. Bineînțeles, nu ați simți la fel dac] beneficiul obținut prin inc]lcarea promisiunii ar fi mai mare, dar acest fapt nu demonstreaz] cu nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care nu vor schimba trei autobuze pentru a ajunge la aeroport). Totuși, susține Ross, împotriva acestei balante a consecințelor vine faptul c] ați f]cut o promisiune. Ați putea simți c], în ciuda câștigului potențial în ceea ce privește consecințele, ar trebui s] respectați promisiunea f]cut]. Bineînțeles, nu ați simți la fel dac] beneficiul obținut prin inc]lcarea promisiunii ar fi mai mare, dar acest fapt nu demonstreaz] cu nimic c] opțiunea cea bun] ar fi aceea de a v] inc]lca promisiunea. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestei balante a consecințelor vine faptul c] ați f]cut o promisiune. Ați putea simți c], în ciuda câștigului potențial în ceea ce privește consecințele, ar trebui s] respectați promisiunea f]cut]. Bineînțeles, nu ați simți la fel dac] beneficiul obținut prin inc]lcarea promisiunii ar fi mai mare, dar acest fapt nu demonstreaz] cu nimic c] opțiunea cea bun] ar fi aceea de a v] inc]lca promisiunea. Prin urmare se poate afirma c], desi consecințele viitoare ale faptelor s]vârșite de o persoan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respectați promisiunea f]cut]. Bineînțeles, nu ați simți la fel dac] beneficiul obținut prin inc]lcarea promisiunii ar fi mai mare, dar acest fapt nu demonstreaz] cu nimic c] opțiunea cea bun] ar fi aceea de a v] inc]lca promisiunea. Prin urmare se poate afirma c], desi consecințele viitoare ale faptelor s]vârșite de o persoan] sunt importante, exist] și alte lucruri care conteaz] în egal] m]sur]. Consecințialismul nu este atotcuprinz]tor. (Philip Pettit arăt] cum ar reacționa un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot fi percepute ca elemente de comportament diferențiat (de exemplu, sub forma unor consecințe ale faptelor). Dar acțiunile viitoare pot fi influențate, de asemenea, si de alte lucruri, ca, de exemplu, de acțiunile proprii (în cazul nostru fiind vorba despre promisiunea f]cut] anterior) sau de acțiunile trecute efectuate de c]tre alții (atunci când o persoan] este recunosc]toare cuiva pentru un act de bun]țațe efectuat în trecut). Ross își susține poziția folosind noțiunea de datorie prima facie. Astfel, spune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toare cuiva pentru un act de bun]țațe efectuat în trecut). Ross își susține poziția folosind noțiunea de datorie prima facie. Astfel, spune el, o datorie prima facie este s] îi ajut]m pe ceilalți, sau s] ne respect]m promisiunile, s] întoarcem faptele bune, s] nu-i dezam]gim pe cei care se bazeaz] pe noi. De fapt Ross vrea s] spun] c] aceste lucruri conteaz] din punct de vedere moral: ele ne ajut] s] ne d]m seama ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] spun] c] aceste lucruri conteaz] din punct de vedere moral: ele ne ajut] s] ne d]m seama ce ar trebui s] facem și dac] am procedat corect în urmă alegerii f]cute. Dac] alegem s] respect]m o promisiune, acțiunea noastr] este îndrept]țiț]. Astfel, Ross susține c] acțiunea noastr] este o datorie prima facie tocmai pentru c] este un act de respectare a promisiunii. Desigur, faptul de a fi sau nu o respectare a promisiunii nu este singura
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am procedat corect în urmă alegerii f]cute. Dac] alegem s] respect]m o promisiune, acțiunea noastr] este îndrept]țiț]. Astfel, Ross susține c] acțiunea noastr] este o datorie prima facie tocmai pentru c] este un act de respectare a promisiunii. Desigur, faptul de a fi sau nu o respectare a promisiunii nu este singura condiție relevant]. Și alte aspecte conteaz], dup] cum am v]zut; acestea reies atunci când spunem c] avem și alte datorii prima facie, spre exemplu datoria prima
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respect]m o promisiune, acțiunea noastr] este îndrept]țiț]. Astfel, Ross susține c] acțiunea noastr] este o datorie prima facie tocmai pentru c] este un act de respectare a promisiunii. Desigur, faptul de a fi sau nu o respectare a promisiunii nu este singura condiție relevant]. Și alte aspecte conteaz], dup] cum am v]zut; acestea reies atunci când spunem c] avem și alte datorii prima facie, spre exemplu datoria prima facie de a asigura bun]starea celorlalți (datoria prima facie a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
facie relevant] va fi cea mai semnificativ] în situația cu care ne confrunt]m. Tot ce putem face este s] analiz]m circumstanțele și s] încerc]m s] ne d]m seama dac] este mai important s] ne respect]m promisiunea său s] îi conducem pe vecinii 2 și 3 la aeroport. Nu exist] nici o regul] care s] ne poat] ajuta în luarea acestei decizii. Prin urmare, o acțiune dat] poate fi privit] că o datorie prima facie în virtutea unui singur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conducem pe vecinii 2 și 3 la aeroport. Nu exist] nici o regul] care s] ne poat] ajuta în luarea acestei decizii. Prin urmare, o acțiune dat] poate fi privit] că o datorie prima facie în virtutea unui singur aspect (poate respectarea promisiunii), o datorie prima facie în virtutea unei alteia (ajutorul oferit vecinului 1 ar fi foarte binevenit) și o datorie prima facie greșit] în virtutea unui al treilea aspect (vecinii 2 și 3 nu vor putea ajunge la aeroport). Cu alte cuvinte, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nimic folositoare. Ea ne-ar putea fi de ajutor numai dac] am organiza datoriile prima facie în ordinea importanței, astfel încât s] știm dinainte c], de exemplu, întotdeauna este mai important s]-i ajut]m pe ceilalti decât s] respect]m promisiunile f]cute. Ins] nici o asemenea ordonare nu este în concordant] cu acțiunile noastre. De fapt, uneori ar trebui s] ne respect]m promisiunile, chiar dac] acest lucru este în defavoarea celorlalți, iar alteori prețul respect]rii unei promisiuni presupune de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c], de exemplu, întotdeauna este mai important s]-i ajut]m pe ceilalti decât s] respect]m promisiunile f]cute. Ins] nici o asemenea ordonare nu este în concordant] cu acțiunile noastre. De fapt, uneori ar trebui s] ne respect]m promisiunile, chiar dac] acest lucru este în defavoarea celorlalți, iar alteori prețul respect]rii unei promisiuni presupune de fapt nerespectarea ei. Ross ar afirmă, astfel, c] acest fapt este doar o tr]s]tur] a situației de cump]n] în care se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] respect]m promisiunile f]cute. Ins] nici o asemenea ordonare nu este în concordant] cu acțiunile noastre. De fapt, uneori ar trebui s] ne respect]m promisiunile, chiar dac] acest lucru este în defavoarea celorlalți, iar alteori prețul respect]rii unei promisiuni presupune de fapt nerespectarea ei. Ross ar afirmă, astfel, c] acest fapt este doar o tr]s]tur] a situației de cump]n] în care se afl] judecată noastr]. F]r] îndoial], ar fi frumos dac] lumea ar fie ordonat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]