13,790 matches
-
cât se poate, dată deoparte. Această situație, descrisă în lucrarea de față, este cea a barbariei caracteristice vremurilor noastre. În societatea pe care o inaugurează, nu mai este loc pentru Universitate dacă aceasta, ca loc al învățării, uceniciei și cercetării, reunește ansamblul proceselor de autodezvoltare și auto-înfăptuire a vieții. Distrugerea Universității de către lumea tehnicii îmbracă o formă dublă: este mai întâi de toate abolirea graniței care, în calitate de indice al diferențierii lor funcționale, separa până în prezent Universitatea de societate; este, în al
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
născut aici, nu am izbutit nicicând să găsesc mai mult de cinci oameni vrednici de stimă. Iar trei dintre ei au murit. Celălalt zâmbi. — Oh, nu e vorba, firește, de Academia lui Platon! Suntem doar un mic grup care se reunește, din când În când, pe timp de seară, după ce ne-am dus la bun sfârșit meseriile noastre, ca să vorbim despre subiecte virtuoase. Încercăm să Împărțim Între noi acea pâine a Îngerilor pe care fiecare a scos-o din propriile studii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de a scormoni În vremurile tulburi. Însă nu s-ar fi gândit niciodată că erau Într-un număr atât de mare. Iar În nord, pe timpul călătoriei la Paris, văzuse chiar și lucruri mai rele. Acea drojdie a seminției omenești se reunise Într-o ligă Îndeajuns de puternică Încât să se târguiască, nici mai mult nici mai puțin, cu regele Franței asupra posesiunii unor Întregi cartiere din oraș. Florența avea să cadă și ea În haosul care se revărsa asupra Întregii creștinătăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
priorule. Eu am intrat acolo nu o dată, ca să cântăresc... situația. Singura persoană pe care am văzut-o la lucru era meșterul mozaicar, acela care a murit. Nu se desfășura nici o lucrare. Ziceam de ceilalți. — De cine? De bărbații care se reunesc În fundul cisternei, pentru ceremonie. Credeam că știi. Nu știu nimic... Care ceremonie? — Nu o dată, tot pe timp de noapte, pe fundul catacombei de sub biserică am văzut un grup de bărbați care se Întrunesc pentru conciliabulele lor. Noi nu ne ducem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
deplasă și ea spre ieșire, cu pasul ei mlădios. Pentru câteva momente, poetul avusese impresia că Noffo Îi făcuse un semn atunci când trecuse pe lângă dânsa. Un inchizitor, un ereziarh, o târfă. Trei cărți ieșite dintr-un absurd pachet de tarot, reunite Într-o biserică. Nu izbutea să priceapă relația dintre ele. Poate că Noffo nu venise să Îl supravegheze pe Bruno, ci pentru femeie. Așteptă preț de câteva clipe În spațiul porții, Înainte să iasă În stradă. Afară nu mai exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să vină. Toată lumea se adună ca să mănânce, să bea și să recite poeziile lor favorite. În anul precedent, strânseserăm destui bani din donații ca să instituim o bursă universitară în numele tatei. La început, petrecerea reprezentase o întâlnire între vreo doisprezece oameni, reuniți în sufrageria casei noastre, însă, în timp, totul crescuse, devenind un eveniment popular în întreg campusul universitar. Anul ăsta, mama se aștepta ca peste două sute de oameni să ne viziteze casa. — Deci, ce crezi? Bucătăria ar arăta mai bine într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
a reînvia taoismul filozofic pur al lui Lao și Zuang. De asemenea, ei credeau că taoiștii trebuie să trăiască în lume alături de bărbați și femei, și nu ca niște pustnici, izolați de lume, în peșteri din munți. În general, se reuneau într-o pădure de bambuși de lângă vila din Honan a poetului Chi Kang (223-262). După câte o după-amiază de „conversație pură”, mergeau până la o tavernă din apropiere pentru a petrece o noapte de băut, care dura până când se îmbătau toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
a ridica energia din centrele palmelor dumneavoastră în canalele care se află de-a lungul părților interioare ale brațelor, până la piept, unde se oprește; - expirați pentru a împinge energia în jos spre Canalul-Centruă, unde cele două ramuri ale sale se reunesc sub ombilic, înainte de a se întoarce în zona genitală; - inspirați pentru a ridica energia din zona genitală prin Canalul Pătrunzător și ridicați-o până la o distanță de cinci centimetri de inimă. Nu trebuie să se ridice mai sus de inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mixte. În clasa a VII-a, când se înfiripă dorința cuplului, despărțim fetele de băieți pe timp de trei ani. În toată această perioadă dorința se coace, așa că, în momentul când fetele au ajuns în clasa a X-a, le reunim într-un colectiv școlar cu băieții din clasa a XII-a. Interesant este că toți părinții au înțeles ideea. La catedră stătea un robot-profesor, urmărind preocupat dârele lucioase pe care le lăsa pe suprafața cristalină un melc. La vederea pedagogului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
asupra nudului se formaseră În urma unei experiențe din adolescență. Una dintre numeroasele cariere Încercate și abandonate de fratele său William fusese cea de artist plastic. La Întoarcerea lui Henry dintr-o perioadă de studiu În Germania, În 1860, când se reunise cu familia la Newport, În Rhode Island, William studia sub Îndrumarea pictorului William Hunt; neavând nimic mai bun de făcut și Împins de spiritul competițional care caracterizase dintotdeauna relațiile dintre cei doi frați, Henry Își umplea timpul desenând modelele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-se din nou să zâmbească. Făcu un calcul rapid: Fenimore trebuie să fi trecut de cincizeci de ani, mult dincolo de vârsta la care mai putea avea copii. Să fi nutrit oare cine știe ce vis În care nu trupurile, ci spiritele se reuneau, ei doi lucrând fiecare În biroul său, Întâlnindu-se pentru mese și plimbări plăcute, așa cum făcuseră la Bellosguardo? Acolo funcționase, dar farmecul aranjamentului stătuse tocmai În faptul că fusese unul temporar, deschis și supus oricând suspendării. Căsătoria Însemna inevitabil renunțarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să nu uite cât de important era ca povestea să aibă un final fericit, prin căsătoria lui Guy cu dna Peverel. Corespondența aceasta continuă mai multe săptămâni, timp În care Henry se mută de la Paris la Lucerna, pentru a se reuni cu William și familia lui, al căror an sabatic În Europa se apropia de sfârșit. Nu vedea nici un motiv pentru care i-ar fi arătat lui Compton alte fragmente din piesă, atâta vreme cât aveau păreri atât de fundamental diferite cu privire la final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să se descurce pe cont propriu, pentru că, din clipa aia, Julia l-a angajat pe James într-o conversație sclipitoare pe tema fundației de caritate și a eforturilor „absolut minunate“ pe care aceasta le făcea ca să susțină cluburile de fotbal reunite în fiecare sâmbătă în beneficiul celor proveniți din medii defavorizate. Ca o maestră în arta construirii relațiilor, Julia a aflat în mai puțin de un minut că bărbatul trecuse de treizeci de ani, că era bancher și că-l chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a tinereții”, fără să modifice aproape nici un rând. Ecoul delicatului volum nu Întârzie să se simtă În epocă. Peste doar doi ani, mai exact În 1863, Le Figaro Începe să publice o suită de articole semnate de Charles Baudelaire și reunite sub titlul Pictorul vieții moderne. Portretul dandy-ului trasat cu geniu de către Baudelaire, extraordinara forță de șoc a paginilor sale Îi fac pe toți istoricii să afirme că din acel moment se poate vorbi cu Îndreptățire despre apariția unei doctrine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
d’Orsay, deși Împărtășește cu numeroșii prieteni dandy același refuz al sufocantului spirit burghez, paradoxal, el ajunge „portdrapelul revoltei intelectuale Împotriva dandy-lor. Ambiguitatea acestui comportament, specifică numeroșilor detractori ai dandysmului, provine din caracterul ambivalent al Însuși fenomenului: În fapt, el reunea, Într-un amestec insolit, apologia ideilor progresiste și o tendință net reacționară”1. Prin ultimele sale romane, Dickens propune Europei un nou tip de erou dandy: ratatul, marginalul neliniștit, Însă stoic În fața dezastrului, tot mai departe și de aristocrație, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
stranie a omului care trăiește În sfere fantastice și care urmărește pe pământ o viziune”2. Una dintre aceste viziuni este cu siguranță cea a bărbatului superior, inclus - și totuși inconfundabil - Într-o castă, un ordin, un cult, o religie, reunite de Baudelaire sub un singur nume: dandysmul. Rândurile sale despre orgoliul, blazarea, narcisismul, onoarea, demnitatea, eleganța, eroismul, spiritualitatea, stoicismul, frumusețea dandy-ului compun pagini de o splendoare neegalată nici până azi. ...et comp.tc "...et comp." Dar ceilalți dandy? Nimic mai simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
sustrage; o domină și este, la rândul său, dominat de ea. Ce fire dublă și schimbătoare! Pentru a putea intra În acest joc, dandysmul recurge la toate subtilitățile alcătuitoare ale grației care o compun asemeni nuanțelor prismei, ce alcătuiesc opalul reunindu-se. Asta avea Brummell! Avea grație, așa cum o dăruiește cerul și cum, deseori, constrângerile sociale o falsifică. El o avea din plin și răspundea astfel nevoii de capriciu a societăților cotropite de plictis și prea puternic Încovoiate sub rigorile stricte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Bulwer, nu există În Anglia nici o carte care să ni-l Înfățișeze pe Brummell așa cum a fost și care să poată explica limpede forța personajului său. E drept, nu demult, un bărbat distins a publicat două volume În care a reunit cu o răbdare de Înger curios toate faptele cunoscute ale vieții lui Brummell. De ce oare trebuie ca atâtea strădanii să nu ducă decât la o cronică timorată, fără referire la subteranele istoriei? Căci explicația istorică Îi lipsește lui Brummell. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cuprins de vârtejul celor pe care Îi tulbura. Într-o țară ca Anglia, unde orgoliul și lașitatea reunite nasc o ipocrizie a pudorii, a fost de-a dreptul ațâțător să vezi un bărbat, și Încă unul atât de tânăr, care reunea În el toate seducțiile convenționale și naturale, pedepsind femeile pentru pretențiile lor lipsite de bună-credință și oprindu-se cu ele la limita galanteriei, când, de fapt, ele doreau ca această limită să fie Încălcată. Astfel reușea Brummell să acționeze, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
se afla total sub înrâurirea prietenului meu Guicciardini, care-l convinsese „să-i țină piept lui Cezar“ și să fie sufletul coaliției anti imperiale. Pe 22 mai 1526, o „Ligă Sfântă“ s-a născut în orașul francez Cognac: ea îi reunea, în afară de Francisc și de papă, pe ducele de Milano și pe venețieni. Asta însemna război, unul dintre cele mai cumplite pe care le-a cunoscut vreodată Roma. Căci, dacă până atunci tărăgănase, împăratul era de data asta hotărât să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
șofer, bodyguard, curier și alte asemenea. Personal, pentru astfel de atribuții aș fi ales pe cineva cu o fizionomie mai umană. În sala Consiliului, șase inși cu figuri grave mă fixau din semiîntuneric nu foarte prietenoși. Un complet de judecată reunit pentru condamnarea unui criminal În serie nu ar fi adunat În priviri mai multă ostilitate. Și eu care credeam că fusesem chemat pentru a mi se zâmbi drăgăstos și a primi niscai scuze și explicații. Da’ de unde! Plasat sub un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
veridicității asasinării lui Alexandru cel Mare În Împrejurările acelea stranii: om trăi și-om vedea ce și cum, atunci când circumstanțele vor fi favorabile formulării unei concluzii judicioase. Până una-alta, mai incitant Îmi părea faptul că oculții din antichitate erau reuniți sub aceeași titulatură cu subteranii de azi. Centrum... Centru... Simplă coincidență? N-am Încredere În așa ceva. Asumându-mi riscul unei concluzii pripite, m-am decis să contraatac. 18 Fizicianul era În biroul lui și n-a părut deloc mirat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ale plantelor spinoase, rădăcinile - Într-un cuvânt - sunt În stare să parcurgă lungi distanțe Învingând unele obstacole, pătrunzând prin altele și strecurându-se În crăpături Înguste. Astfel au străbătut grădinile și parcurile Împreună cu noi, Europa Centrală. Alei cu pietricele se reuneau și se opreau la un roind-point spre a ne privi pe tine sau pe mine cum ne aplecăm și ne concentrăm pentru a căuta o minge pe sub un gard viu din lemn câinesc unde, pe pământul negru și umed nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
seniori în grupuri informale de șase. Fiecărui grup i s-a dat un set de întrebări pentru discuție și după un început un pic emoționat cred că am avut o contribuție sănătoasă la discuție. Duminică dimineața toți delegații s-au reunit în sala de bal, iar liderii grupurilor (eu nefiind inclus de data aceasta, dar am fost anunțat că am șanse mari să fiu ales anul viitor) s-au ridicat și au citit rezultatele deliberărilor din ziua trecută. A fost excelent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
unicizată, singularizată, reprezentată de Sfânta Biserică, corabia cea sigură care ajunge totdeauna la țărmul ceresc, căci este păstrătoarea credinței celei drepte. În acest context, trebuie să privim și materialul epic cuprins în volumul său de debut, „La lumina candelei”, care reunește un număr de 30 de povestiri, unele de mică întindere, altele de mai mare întindere, dar care, deși separate, pot fi privite unitar, ele având același filon, am spune, autobiografic, fiind, de aceea, asimilabile, memorialisticii, gen fără pretenții prea mari
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]