12,603 matches
-
Le român réaliste américain dans le champ littéraire français (1920-1960), op. cît. V. Jean-Marie Gouanvic, Sociologie de la traduction. La science-fiction américaine dans l'espace culturel français des années 1950, Arras, Artois Presses Université, collection " Traductologie ", 1999. 167 V. Jean-Marie Gouanvic, Sociologie de la traduction. La science-fiction américaine dans l'espace culturel français des années 1950, op. cît., p. 91. 168 Christiane Nord, Translation aș a Purposeful Activity. Funcționalist Approaches explained, St Jerome, Manchester, 1997, p. 27: " le principe fondamental qui détermine le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
attribué à la traduction par rapport aux disciplines linguistiques ou la linguistique elle-même. [...] Leur mérite est d'avoir eu l'idée de libérer la traduction de l'asservissement (dans le temps et dans l'espace) de la philosophie, la rhétorique, la sociologie, la psychologie et surtout la linguistique. Dans cette perspective, îl est à mentionner que la traduction a commencé son existence indépendante seulement dans la deuxième moitié du XXe siècle. " Leș termes soulignés șont de l'auteur. 237 V. Paul Ricœur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Studii de traductologie, op. cît. Nous accompagnons leș versions en roumain de quelques commentaires. 258 V. Magda Jeanrenaud, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, op. cît., p. 337. 259 Claude Lévi-Strauss, " Introduction à l'œuvre de Marcel Mauss ", în Marcel Mauss, sociologie et anthropologie, Paris, PUF, collection " Quadrige ", 1983, p. XIX. 260 Michel de Certeau, La culture au pluriel, Seuil, Paris, 1993, p. 123. Leș termes soulignés șont de l'auteur. 261 V. Georgiana Lungu-Badea, " La problématique du transfert culturel ", în Annales
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 276. C'est nous qui soulignons. 585 André Meynieux, " Sur l'article D'Edmond Cary "Traduction et poésie" ", extrait de Babel, vol. 3, 3 septembre 1957, p. 137. C'est nous qui soulignons. 586 V. Jean Peeters, Sociolinguistique et sociologie de la traduction, op. cît., p. 32. 587 V. Salah Mejri, " Traduction, poésie, figement et jeux de mots ", în op. cît., p. 415. 588 Muguraș Constantinescu, La traduction entre pratique et théorie, op. cît., p. 135. C'est nous qui soulignons
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
o activitate a oamenilor îndreptată, direct sau indirect, spre rezolvarea unor probleme ale oamenilor. În general, o instituție (iar organizațiile sunt un tip specific de instituție) este ,,entitatea care există grație legii, normelor în vigoare” <footnote Speranția, Eugeniu, Introducere în sociologie, vol. II, Casa Școalelor, București, 1944, p. 137. footnote> stabilite de colectivitate și adresate unei colectivități, este orice ,,mod de conduită instituit de colectivitate” care ,,nu depinde de fiecare voință particulară luată în parte”<footnote Durkheim, Émile (a se vedea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de vedere al unui mare spectru de științe și formațiuni profesionale. În acest „spectru” formativ vom întâlni managementul afacerilor, marketingului, calității, conducerii, serviciilor, comerțului, merceologiei; studiem diferențiat managementul macroeconomiei și al microeconomiei; facem apel la abordarea managementului din perspectiva economiei, sociologiei, psihologiei, dreptului etc. Pentru fiecare dintre aceste „corpuri” disciplinare avem la dispoziție definiții și caracterizări, de asemenea, diversificate. Și totuși, toate acestea au o realitate esențială comună, ele referindu-se la aspectele particulare ale activităților umane. „Managementul calității” nu se
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o măsură uneori determinată, de factorii de natură societală. De aceea, vorbim și de comportamentul colectiv, „termen generic care desemnează tipurile de comportament proprii unor indivizi care, sub influența unei credințe împărtășite, acționează uneori în «concentrat»”<footnote Larousse. Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 56. footnote>. Comportamentele de grup (care nu se confundă cu cele colective) se referă la „ansamblul comportamentelor realizate de membrii unui grup în calitatea lor de membri ai grupului și în legătură cu poziția lor în cadrul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
vor întâlni în forma lor „pură” (ca „tipuri ideale” după terminologia lui Max Weber). Omul real „va prezenta o combinație a unora dintre aceste tipuri, putând a se detașa predominanța unuia sau a altuia”<footnote A se vedea Hoffman, Oscar, Sociologia organizațiilor, Editura Economică, București, 2004, paragrafele 2, 3. footnote>. Așa cum a arătat sociologul Max Weber (1864-1920) în organizații se manifestă forțe social-politice diferite, față de care oamenii iau atitudini în raport cu poziția lor față de autoritate, iar această poziție, la rândul său, depinde
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
esențial; dacă mentalitățile omului sunt un puternic determinant al acțiunilor sale, atunci măsura în care viziunea religioasă generează o clasă diferențiată de percepere socială a lumii va avea influențe majore asupra întregului mod de viață al oamenilor. Cel care în „sociologie” a studiat și a statuat cu claritate acest mod specific de comportament al omului religios, a fost sociologul francez Émile Durkheim (1858-1917), după care „religia este în definitiv sistemul de simboluri prin care societatea își capătă conștiința de sine, este
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Percepția socială a omului religios este generată de principiul funcțional „iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți”, ceea ce va impune un sistem motivațional specific, o conducere bazată pe luarea în considerare a „trăirilor sufletești” specifice. Astfel, întâia problemă a sociologiei nu se referă la instituțiile, nici la structurile sociale, ci la cadrele trăirii colective, care sunt totdeauna cadre de actualizare a „latențelor sufletești”. „Sociologia este știința acestor cadre sociologice sau spirituale, care se actualizează proporțional cu intensitatea trăirilor spirituale, individuale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
specific, o conducere bazată pe luarea în considerare a „trăirilor sufletești” specifice. Astfel, întâia problemă a sociologiei nu se referă la instituțiile, nici la structurile sociale, ci la cadrele trăirii colective, care sunt totdeauna cadre de actualizare a „latențelor sufletești”. „Sociologia este știința acestor cadre sociologice sau spirituale, care se actualizează proporțional cu intensitatea trăirilor spirituale, individuale și colective, dar care se pot dezactualiza atunci când această intensitate scade, oricând asemenea trăiri sunt derivate (recanalizate) de la rânduiala creației”<footnote Bădescu, Ilie, Noologia
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care aduce în discuție aspectele psihologice ale muncii, condițiile de lucru, concentrându-se asupra sensului conceptului de „climat psihosocial” al întreprinderii<footnote Mayo, Elton, The Human Problems of an Industrial Civilization, Macmillan, New York, 1933; a se vedea și Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion, București, 1996, pp. 19-22. footnote>; etapa managementului personalului - (cele două faze) pune în evidență viziunea managerială bazată pe funcțiunea de personal (Fayol); etapa managementului resurselor umane - valorizează și valorifică în special conceptul de „resursă umană”, ca element
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
utilă, muncește?”. Dacă vom căuta răspunsuri la aceste întrebări vom vedea că dificultățile rezultă din aceea că suntem obligați să schimbăm criteriile de evaluare a activităților menționate, că rămâne discutabil prin lipsa unor cadre de judecată constante<footnote Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Victor, București, 2002, paragraful 2. footnote>. Fără a mai intra în dezbaterea acestei probleme, vom spune că există, în această privință, două abordări<footnote Freyssenet, Michel, „The Emergence Centrality and End of Work”, Current Sociology, SAGE Public, London
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
aspecte) și pot mai bine dezvălui complexitatea unor realități. „Această reprezentare, ce se sprijină pe o observație, este o construcție care urmărește explicarea obiectului, în sincronia și diacronia sa. Produsul acestei elaborări va fi numit «model»”<footnote Larousse, Dicționar de sociologie, p. 176. footnote>. Termenul de „model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, pp. 365-366. footnote>. Sunt modele axiomatizate, logice, matematice
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sa. Produsul acestei elaborări va fi numit «model»”<footnote Larousse, Dicționar de sociologie, p. 176. footnote>. Termenul de „model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, pp. 365-366. footnote>. Sunt modele axiomatizate, logice, matematice, formatizate, conceptuale orientate sau scheme conceptuale etc. Modelele managementului resurselor umane reprezintă modalități de exprimare a unor aspecte esențiale ale acestuia (alcătuire, funcționare etc.) prin dezvăluirea a ceea ce
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
taylorismului, acordând unui post sarcini (operații) mai multe și mai complexe, mărind interesul și satisfacția. „Rotația muncii” (job rotation) constă în trecerea periodică a unui om de la un post la altul<footnote Pentru aceste experiențe, a se vedea Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion, București, 1996, pp. 23-25. footnote>. Mai recent, locul de muncă începe a fi conceput în raport direct cu problematica umană generală a unei instituții și cu cerințele tot mai presante ale democratizării vieții în „spațiul social al
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și importantă între o relatare făcută într-un roman, fie chiar într-un roman istoric sau într-un roman de Balzac, care pare să ne dea "informații" despre întâmplări reale, și aceleași informații conținute într-o carte de istorie sau sociologie. Chiar și în lirica subiectivă, "eu"-ul poetului este un "eu fictiv, dramatic. Un personaj de roman se deosebește de o figură istorică sau de o persoană din viața reală. El este făcut numai din propozițiile care-l descriu sau
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
căsătorit cu o venețiană. *4 Teoria și apologetica literară pot pune accentul fie pe caracterul tipic al literaturii, fie pe caracterul ei particular; pentru că literatura, putem spune, este moi generală decît istoria și biografia, dar mai particularizată decât psihologia sau sociologia. Dar asemenea schimbări de accent nu există numai în .teoria literară, în practica literară, gradul specific de generalitate sau particularitate variază de la operă la operă și de la perioadă la perioadă. Pilgrim (Pelerinul) și Everyman (Fiecare om) vor să reprezinte omenirea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
1889, dar aproximarea împinge dispariția curentului spre sfârșitul secolului, așa cum consideră, de pildă, Rapetti. Portanța decadentismului este cu mult mai mare, ca și în cazul simbolismului, termenul cunoaște o deflagrație, fiind împins în zonele cele mai diverse, de la filozofie la sociologie sau științe ale naturii, la medicină și istoria artei etc. Se poate observa cu ușurință că tematica decadentă va depăși frontiera finiseculară nu numai în literatură, dar și în artă, devenind caducă cu apariția avangardelor, către începutul Primului Război Mondial, când suportă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
definire și Înțelegere a individului uman În contextul mediului turbulent macro și micro economic raportat la cerințele europene și mondiale. De asemenea, studiile și datele prezentate se situează la confluența mai multor domenii științifice și aplicative cum ar fi: psihologia, sociologia, economia, managementul, tehnica. Comportamentul consumatorului este creionat În funcție de o serie de fenomene psihosociale care i-au determinat devenirea cum ar fi mediul cultural și tradițiile popoarelor, identitatea de gen, prejudecățile și schimbarea mentalităților, dinamica de grup și manipularea. De la fenomenele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și comportamente variate și creatoare pentru rezolvarea lor. Pe măsura ce studiile au progresat În acest domeniu, a devenit clar că investigarea comportamentului consumatorului necesită o abordare pluridisciplinară În care un rol esențial revine științelor comportamentale mai ales psihologiei și sociologiei de la care au fost preluate concepte și idei fundamentale. De altfel, specialiștii apreciază că economia politică, psihologia, sociologia și antropologia au pus bazele conceptuale ale cunoștințelor actuale din acest domeniu și susțin dezvoltarea domeniului. 1.2.1. Comportamentul consumatorului: delimitări
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
devenit clar că investigarea comportamentului consumatorului necesită o abordare pluridisciplinară În care un rol esențial revine științelor comportamentale mai ales psihologiei și sociologiei de la care au fost preluate concepte și idei fundamentale. De altfel, specialiștii apreciază că economia politică, psihologia, sociologia și antropologia au pus bazele conceptuale ale cunoștințelor actuale din acest domeniu și susțin dezvoltarea domeniului. 1.2.1. Comportamentul consumatorului: delimitări conceptuale Ca domeniu actual de cercetare, comportamentului consumatorului și abordările conceptuale În această sferă cunosc o mare varietate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
exemplu, atitudinea față de sine, atitudinea față de muncă, atitudinea față de instituțiile statului, etc). Varietatea de forme și conținuturi ale atitudinilor existente În realitatea psihologică umană a determinat abordarea fenomenului din unghiul de vedere al mai multor discipline: psihologia generală, psihologia socială, sociologie, pedagogie etc. Se poate spune că, până acum, principalul loc În studiul atitudinilor Îl deține psihologia socială care le-a acordat, lecenii de-a rândul, o mare atenție și a reușit să treacă de la descrierea, definirea și clasificarea or la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și un control al pieței. IV. Depășirea granițelor. O altă strategie a creativității stă la baza afirmării colaborării, ca tendință a lumii contemporane, dintre specialiștii din domeniul economiei, marketingului și reprezentanți, teoreticieni și practicieni din domeniul științelor umaniste, a psihologiei, sociologiei, educației și ecologiei. Corelarea eforturilor lor În a găsi noi soluții la problemele inedite, surprinzătoare și grave cu care se confruntă omenirea face ca fenomenul analizei și transcenderii granițelor dintre științe să facă posibilă adaptarea și progresul În secolul XXI
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
O NOUĂ PROVOCARE: DEZVOLTAREA SOCIALĂ CUPRINS: Partea I. Paradigma dezvoltării sociale: Controverse istorice și actuale Dezvoltarea socială: câteva elemente teoretice Cătălin Zamfir Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească Maria Larionescu Teorii ale dezvoltării Ilie Bădescu O viziune globală a dezvoltării sociale Mircea Malița, Elena Gheorghiu Partea II. Tranziția ca dezvoltare; Politica europeană de dezvoltare socială Capitalismul de tranziție Vladimir Pasti Modelul social European Simona Stănescu Politica de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]