12,660 matches
-
Sub îndrumarea profesorilor Traian Herseni și Dimitrie Gusti, aprofundează cu cu precădere sociologia rurală. În anul 1939 se angajează ca asistent la Institutul de Cercetări Sociale, iar în anul școlar 1939/1940 fiind încă student devine custode la Seminarul de Sociologie. A luat licența în anul 1941 cu “magna cum laude” obținând imediat o bursă de studii în Jena, Germania, unde a continuat studiile de etnografie și folclor în perioada 1941-1943. Susține teza de doctorat în anul 1948 cu tema “Relațiile
Cornel Irimie () [Corola-website/Science/321049_a_322378]
-
din El, care l-a determinat să nu se limiteze la abordarea pur juridică a organizării și funcționării administrației publice, ci să întreprindă cercetări deosebit de importante în domeniul Teoriei și Științei Administrative, apelând la metode și tehnici de căutare proprii sociologiei, științei politice sau managementului public. Numeroasele lucrări în domeniul juridic ori în care a abordat fenomenul administrativ în plan interdisciplinar pentru care a fost laureat de opt ori cu premii ale Uniunii Juriștilor din România, i-au îngăduit autorului să
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
în 1946 cu "magna cum laude", având ca lucrare de licență Psihologia percepției auditive. A beneficiat de îndrumarea unor profesori de renume: Ion Petrovici (istoria filozofiei), Mircea Florian (istoria filozofiei vechi și medievale; logică), Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl (sociologie), Traian Herseni (sociologie rurală) Mircea Vulcănescu (etică), Tudor Vianu (estetică și critică literară), Nicolae Bagdasar (teoria cunoașterii), Anton Dumitriu (logică), G. Zapan (psihologie), G. G. Antonescu și Constantin Narly (pedagogie). și-a început activitatea ca profesor de muzică la liceele
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
magna cum laude", având ca lucrare de licență Psihologia percepției auditive. A beneficiat de îndrumarea unor profesori de renume: Ion Petrovici (istoria filozofiei), Mircea Florian (istoria filozofiei vechi și medievale; logică), Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl (sociologie), Traian Herseni (sociologie rurală) Mircea Vulcănescu (etică), Tudor Vianu (estetică și critică literară), Nicolae Bagdasar (teoria cunoașterii), Anton Dumitriu (logică), G. Zapan (psihologie), G. G. Antonescu și Constantin Narly (pedagogie). și-a început activitatea ca profesor de muzică la liceele "Spiru Haret" și
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
de la Sighet, pe probleme de comunism și studiul acestuia, organizată de Academia Civică și Fundația Konrad Adenauer. La ediția a VI-a a obținut Marele premiu ,Gheorghe Arvunescu” iar la ediția a VII- a a obtinut Premiul I la secțiunea Sociologie, inițiată de doamna Stela Rusu (KOLN). În anul 2008 a publicat teza de licență susținută la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, rezultând volumul Tănase Todoran martir al neamului și Bisericii noastre, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008, ISBN
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
1. Realitatea socială Sociologia este o cunoaștere obiectivă a realității sociale. Obiectul ei este de a studia acțiunea umană colectivă sau acțiunea oamenilor trăind în grup. În viața socială, în domeniul economic, politic, juridic, religios, cosmic, omul este spectator și actor, adică, el este
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
viața socială, în domeniul economic, politic, juridic, religios, cosmic, omul este spectator și actor, adică, el este parte a fenomenului social, dar și acționează ca parte a lui. În domeniul social, există interacțiunea dintre teorie și practică. Crearea sau apariția sociologiei coincide cu perioada de transformări economice și de perturbări politice din a doua jumătate a secolului 19 și începutul secolului 20. Misiunea ei este de a remedia , „organizând” producția, criza revoluționară și „anarhia” industrialismului care apărea. După A. Comte, pe
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
cu perioada de transformări economice și de perturbări politice din a doua jumătate a secolului 19 și începutul secolului 20. Misiunea ei este de a remedia , „organizând” producția, criza revoluționară și „anarhia” industrialismului care apărea. După A. Comte, pe baza sociologiei, se întemeia o „politică pozitivă” care realiza „ordinea” și „progresul” în societate. Deci, cunoașterea obiectivă a realității sociale impunea o legătură strânsă între teorie și practică, un dualism al lor, o strânsă solidaritate între ele. Obiectivismul sociologic impune tratarea fenomenelor
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
a oamenilor. Oamenii nu sunt liberi să aleagă o formă sau alta de societate, să-și aleagă forțele productive create de generațiile anterioare. c. Conștiința colectivă este un alt criteriu al socialului. 3. Determinismul sociologic este al treilea postulat al sociologiei, indispensabil științei. El semnifică existența legităților în fenomenele sociale, a cauzelor care determină un fenomen sau altul. Ex. sărăcirea oamenilor are drept cauze: distribuirea inechitabilă a veniturilor, fraudele, corupția etc. Determinismul sociologic are la bază următoarele noțiuni: fapt social, tip
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
științei. El semnifică existența legităților în fenomenele sociale, a cauzelor care determină un fenomen sau altul. Ex. sărăcirea oamenilor are drept cauze: distribuirea inechitabilă a veniturilor, fraudele, corupția etc. Determinismul sociologic are la bază următoarele noțiuni: fapt social, tip în sociologie, cauză în sociologie și legi sociologice. a. Faptul social Ca noțiune, semnifică un eveniment istoric și fenomen sociologic. Sociologia vreasă fie o știință experimentală, vrea să se întemeieze pe fapte și nu pe idei ( ca filosofia). b. Noțiunea de „tip
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
existența legităților în fenomenele sociale, a cauzelor care determină un fenomen sau altul. Ex. sărăcirea oamenilor are drept cauze: distribuirea inechitabilă a veniturilor, fraudele, corupția etc. Determinismul sociologic are la bază următoarele noțiuni: fapt social, tip în sociologie, cauză în sociologie și legi sociologice. a. Faptul social Ca noțiune, semnifică un eveniment istoric și fenomen sociologic. Sociologia vreasă fie o știință experimentală, vrea să se întemeieze pe fapte și nu pe idei ( ca filosofia). b. Noțiunea de „tip” în sociologie Nu
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
are drept cauze: distribuirea inechitabilă a veniturilor, fraudele, corupția etc. Determinismul sociologic are la bază următoarele noțiuni: fapt social, tip în sociologie, cauză în sociologie și legi sociologice. a. Faptul social Ca noțiune, semnifică un eveniment istoric și fenomen sociologic. Sociologia vreasă fie o știință experimentală, vrea să se întemeieze pe fapte și nu pe idei ( ca filosofia). b. Noțiunea de „tip” în sociologie Nu prezentul, actualul ca atare este obiectul sociologiei, ci tipicul. Sociologii au arătat că anumite instituții morale
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
în sociologie și legi sociologice. a. Faptul social Ca noțiune, semnifică un eveniment istoric și fenomen sociologic. Sociologia vreasă fie o știință experimentală, vrea să se întemeieze pe fapte și nu pe idei ( ca filosofia). b. Noțiunea de „tip” în sociologie Nu prezentul, actualul ca atare este obiectul sociologiei, ci tipicul. Sociologii au arătat că anumite instituții morale, juridice, credințe religioase se regăseau identice pretutindeni, unde condițiile vieții sociale prezentau aceeași identitate. Trebuie să plecăm de la concret, iar după aceea, de la
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
Ca noțiune, semnifică un eveniment istoric și fenomen sociologic. Sociologia vreasă fie o știință experimentală, vrea să se întemeieze pe fapte și nu pe idei ( ca filosofia). b. Noțiunea de „tip” în sociologie Nu prezentul, actualul ca atare este obiectul sociologiei, ci tipicul. Sociologii au arătat că anumite instituții morale, juridice, credințe religioase se regăseau identice pretutindeni, unde condițiile vieții sociale prezentau aceeași identitate. Trebuie să plecăm de la concret, iar după aceea, de la concret să ne înălțăm progresiv spre abstract, abstracție
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
prezentau aceeași identitate. Trebuie să plecăm de la concret, iar după aceea, de la concret să ne înălțăm progresiv spre abstract, abstracție care să rezulte dintr-o analiză realizată cum se cuvine asupra unor fapte bine observate. c. Noțiunea de „cauză” în sociologie Fenomenele sociale, odată inventariate și clasate, trebuie explicate. Aici intervine noțiunea de cauză - ca o putere producătoare, eficientă, creatoare. Voința umană devine tipul cauzalității. d. Legile sociologice Se poate vorbi de legi în sociologie. Determinismul social este tot atât de riguros ca
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
observate. c. Noțiunea de „cauză” în sociologie Fenomenele sociale, odată inventariate și clasate, trebuie explicate. Aici intervine noțiunea de cauză - ca o putere producătoare, eficientă, creatoare. Voința umană devine tipul cauzalității. d. Legile sociologice Se poate vorbi de legi în sociologie. Determinismul social este tot atât de riguros ca oricare altul, dar prevederea evenimentelor singulare, a localizării lor în timp și în spațiu este aproape imposibilă. Dar este posibilă predicția sau previziunea fenomenelor sociale în mersul lor general, în evoluția lor de ansamblu
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
a devenit primul profesor de pedagogie din Portugalia. A condus catedrele de Istoria educației, Organizare și administrație școlară, Morală, și Istoria filozofiei antice (1943-47), precum și cursul de Pedagogie și didactică din 1948. A fost, de asemenea, profesor de psihologie și sociologie la (Institutul de înalte studii militare) în diferiți ani școlari între 1955 și 1962. A participat la numeroase congrese internaționale de filozofie din Europa, iar în 1949 a făcut parte din delegația portugheză la Congresul Național de Filozofie din Mendoza
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
aproape toate țările lumii. Din august 2009 devine invitat permanent al emisiunii „Q&A” cu Alessandra Stoicescu la televiziunea Antenă 3, timp de doi ani. Educație Este absolventa a Facultății de Administrație Publică din cadrul Universitătți „Gheorge Cristea”și a Institutului Sociologie Juridică, Oniati Spania. În 2000 urmează cursuri Postuniversitare de Criminalistică la Academia de Poliție Al. I. Cuza (2000). În 2001 a absolvit Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”. În prezent, urmează cursurile Facultății de Studii
Floriana Jucan () [Corola-website/Science/320792_a_322121]
-
(n. 12 ianuarie 1976, Urziceni) este o poetă contemporană. S-a născut în localitatea Urziceni, din Ialomița. Studii de sociologie la Universitatea din București, studii postuniversitare la Facultatea de Informatică, Universitatea Politehnica, București. Debut absolut cu volumul " Elefantul din patul meu". A publicat în majoritatea revistelor literare importante din România. Poezii ale ei au fost traduse în engleză, franceză, portugheză
Ofelia Prodan () [Corola-website/Science/320801_a_322130]
-
istoria literaturii dramatice la Conservatorul de Artă Dramatică și Muzică din București. Conferințele sale erau considerate adevărate prelegeri de umanism. Cursurile sale universitare acopereau dramaturgia clasică franceză, tragedia greacă și drama elisabetană (cu precădere Shakespeare). A ținut și cursuri de sociologie la Înalta Școală de Asistență Socială, militând penru emanciparea și educarea femeilor. În 1940 ia atitudine publică împotriva asasinării lui N. Iorga de către legionari. În 1948 a fost pensionată. A afirmat că "O țară care își reneagă trecutul, nu are
Alice Voinescu () [Corola-website/Science/315352_a_316681]
-
cu specializările: Drept, Administrație publică), Facultatea de Stiinte Economice (specializările: Finanțe-bănci, Contabilitate și informatică de gestiune, Management, Informatică economică), Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice (specializările: Jurnalism, Relații internaționale și studii europene, Științe politice), Facultatea de Psihosociolologie (specializările: Psihologie, Sociologie, Asistență socială) și Facultatea de Navigație și Transport Maritim și Fluvial (specializarea: Navigație și transport maritim și fluvial). Universitatea "Andrei Șaguna", singura universitate particulară acreditata din Dobrogea, pregătește din 1992 specialiști de elită printr-un program de învățământ superior calitativ
Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța () [Corola-website/Science/317322_a_318651]
-
cele mai prestigioase și mai interesante festivaluri de film din Europa. Festivalul beneficiază de o audiență numeroasă reprezentată prin vârste și pregătiri profesionale variate. Spectatori din toată Europa și nu numai, dar mai ales tineri studenți la facultăți de antropologie, sociologie și etnologie iau cu asalt fiecare ediție a festivalului. Astra Film Festival aduce în prim plan problematici contemporane de pretutindeni prezentate din perspectiva sensibilității antropologice, urmărind să creeze o pistă de comunicare și de înțelegere interculturală. Filmul documentar iese din
Festivalul Astra Film () [Corola-website/Science/317430_a_318759]
-
piață referitoare la clienți, produse sau servicii. s-a conturat ca domeniu în prima parte a secolului XX. Premisele dezvoltării ei au fost atât de natură tehnică (avansul produs în statistică matematică și teoria probabilităților, management și marketing, psihologie și sociologie) cât și elemente de context economic (creșterea producției de masă, dezvoltarea canalelor de comunicare, progresele din domeniul reclamei și brand). Cercetarea pieței este înrudită că abordare cu cercetarea socială, de asemenea dezvoltată intens la nivel empiric la jumatatea secolului trecut
Cercetarea pieței () [Corola-website/Science/317449_a_318778]
-
cantitative sunt: Ce? Cât? Care? Se estimează structuri de piață, indicatori de creștere, volume. Este fundamentală în luarea deciziilor Cercetarea calitativa implică mai mult nuanțele, creează legături cu zone mai puțin tangibile. Se bazează cu precădere pe cunoștințe provenind din sociologie și psihologie. Rolul ei este puternic interpretativ, încercând să ajute la întrebări precum: Cum? În ce fel? De ce? Rezultatele sunt rapoarte descriptive, deseori însoțite de citate ale clienților (verbatimuri), imagini, fotografii. Este mai puțin utilizată ca suport al unor decizii
Cercetarea pieței () [Corola-website/Science/317449_a_318778]
-
și în Europa Occidentală drept o problemă generală gravă a societății abia în ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea. Anii ’90 au adus recunoașterea violenței domestice drept o încălcare a drepturilor omului. (Sewall et alii, 1996). În domeniul sociologiei, cercetătorii lipsiți de perspectivă de gen și-au limitat studiile la identificarea și explicarea cauzelor individuale ale fenomenului violenței domestice (consum de alcool sau droguri, probleme de sănătate mintală) și a cauzelor generale de natură socială și economică (sărăcie, lipsa
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]