13,247 matches
-
din juniorat? Pentru că ex-sovieticii plătesc. E mulțumit jucătorul care se sacrifică și lipsește pentru cîțiva ani din lumea bună a discotecilor bucureștene, dar o face pentru un scop nobil. Sînt mulțumiți impresarii, pentru că niște oameni ca Surkis sau Ahmetov, care umblă cu gărzile de corp după ei și la toaletă, nu se uită la un comision de cîteva sute de mii de dolari, acolo. Sînt satisfăcute și cluburile românești, pentru că nimeni nu mai are habar cît a fost rubla sau grivna
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Trebuie să fim stoici, pentru a nu ne șoca schimbarea de peisaj. După cum, în măsura în care vom fi învățat ceva din acest Mondial, trebuie să rezistăm tentației de a fi noi înșine. Asta e cel mai greu: să nu fii tu, să umbli mereu cu batista în buzunar și cu unghiile tăiate. Adică: - nu va mai trebui să ne defenestrăm de bucurie pe geamul lojei oficiale; - va fi riscant să ne tăiem venele în geamurile vestiarelor, cum au făcut steliștii la Bistrița, încercînd
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și îi iau la palme. La Mamaia, musca, jurnaliștii și alte forme primitive de viață n-au voie să intre în cantonamentul echipei naționale, unde, în schimb, se lăfăie, naiba știe în ce calitate, Ioan Becali. Și pe unde nu umblă liberi noaptea tot felul de indivizi, aflați, după caz, în relație conflictuală sau de protecție cu fotbaliștii? Iar Pițurcă recunoaște senin ca o zi de mai că da, l-a văzut noaptea acolo pe acel tip. Dacă o echipă de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ratăm vreo moleculă de oxigen inspirată de plămînii vedetelor. Se plătesc gras cheliile starurilor, tegumentele depigmentate ale megastarurilor, fesele divelor, sînii cîntărețelor și mizeriile dintre deștele idolilor. Prostimea cască gura - auzi, dom’le, cîți bani i-au dat ăluia să umble chel -, vedetele sînt asigurate financiar pentru o sută de vieți, iar diverși tipi cu globula marketingului în sînge adună comisioane. Asta e lumea în care ne învîrtim: fraierul n-are cum să devină șmecher, în vreme ce șmecherul genetic, dacă nu profită
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Maidin din Singapore sau Peter Prendergast din Jamaica. Cu toții căliți în campionate puternice, în care se înfruntă pe tăpșane semidesțelenite echipe de care n-a auzit nimeni. De la derby-ul Beninului, disputat între o formație neelectrificată și una ai cărei jucători umblă desculți prin savană, marele arbitru Codjia poate plonja direct în cazanul unui meci decisiv, cu 60 000 de oameni în tribune. În timpul ăsta, Portugalia și Olanda n-au arbitri la Mondiale și, conform unei logici globalizate și ilogice, Italia, Spania
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Asta înseamnă că au o cultură fotbalistică, pe care destule păreri cu iz intelectualoid o consideră un grav defect al spiritului. Și-au format acest fundament pe vremuri, cînd încă nu dădeai enter ca să afli prin ce cluburi de noapte umblă pseudovedetele de astăzi. Adolescentul Cioroianu era pe gardurile „Centralului“ Băniei, după care comenta în podul liceului, la un Carpați fără filtru sau la un Bucegi ceaușist, cu schiorul desenat pe pachet, golul lui Negrilă cu Kaiserslautern. Tînărul T.U. Înșira
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
două penalty-uri la Euro 2000 și la Ljubljana. Acest sentiment de dezamăgire în ceea ce vă privește ne-a încolțit pe vremuri la Kosice, cînd ați făcut tot posibilul ca noi să cîștigăm, dînd doi oameni ai adversarului afară. Din ce umblă vorba pe la noi (sîntem seminție balcanică și multe dintre raționamentele noastre irefutabile au ca punct de pornire bîrfa!), atunci, în calitate de tînăr arbitru ce erați, ați consimțit să ajutați România, însă compatrioții noștri nu s-au ținut de cuvînt pînă la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la o vîrstă la care nu mai poate face tumbe prin economia de piață. Habar n-are ce înseamnă imaginea, sponsorizarea, marketingul, publicitatea. Dacă vrea bani, să-i facă, pentru că, acum, cel puțin teoretic, nu mai e activist sportiv care umblă cu mapa colectivizării sub braț, ci președinte de Federație, adicătelea manager. N-are cum, fiindcă limitele îi sînt clare, în concepția sa centralist democratică, singura sursă de finanțare ar fi dijmuirea gimnaștilor, care, atunci cînd luptă pentru buzunarele personale, trebuie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
acestea, nu s-au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se mai închine idolilor de aur și de argint și de aramă și de piatră și de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble" (Apocalipsa 9.20). Idolul reprezintă aici un nou termen-simbol menit să indice modul în care vede și acționează Divinul pedepsitor. Astfel, ceea ce pentru omul decadent reprezintă, în mare parte, reperele progresului vieții sale, idealitățile spre care trebuie să tindă și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
hiarelor sălbatice? Polcovnicii ce erau, unul un cuvânt nu cuteza să zică; că numai pentru un cuvânt, cu sabia smultă da ca într-un câne într-însul. Și Bohul polcovnicul cu mâna legată de rană de sabie, făcută de Timuș, umbla ca fără sine." Observația generală se sublimează în aforisme, în cea mai mare parte scoase din Biblie: "Neștiutoare firea omenească de lucruri ce vor să fie pre urmă..."; Zice un cuvânt leșesc: sula de aur zidul pătrunde"; "...Zice Isus Sirah
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au rămas un fel de "caractere" de forma ghicitorilor. Micile caricaturi într-un limbaj bufon romîno-turco-grec sunt pline de savoare. Iată un strâmb încrezut: Un om nalt și deșirat, La față foarte scurmat, Cu barbă dintr-însu, Vrednic de tot rîsu, Umblă crăcănat, Din șolduri legănat, La chip urât și slut, Are un picior mai scurt, Se socotește ariftè, Ocara lumii și eglengè, Se mândrește, fudulește, Gâci cine este... o bătrână cochetă: Pe aceasta îi gîci-o, Grăiește cu necontenire, Lesne îi nimeri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cel frumos și despre Elena cea frumoasă a lui Ioan Popovici Barac, traducător din Halimà, din Shakespeare, editor a o mulțime de scrieri populare obscure, versificator după Iosephus Flavius al unui poem Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului. Arghir umblă prin lume după Ileana cea vrăjită și o găsește după un șir de piedici fabuloase. Narațiunea lui Barac are farmec (bineînțeles, nu e originală ci prelucrată după Argirus Historiaja a ungurului Albert Gergey) și o certă coloare. În drum spre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ruina, parcul englezesc, prețuind vechile monumente franceze pentru valoarea lor educativă. E chiar punctul de vedere al lui Cîrlova. Însă tehnica descriptivă, redusă la naive exclamații, lipsește. Totuși pe alocuri apare câte o adevărată imagine: Și-ntocmai cum păstorul ce umblă pe câmpii La adăpost aleargă, când vede vijelii, Așa și eu acuma, în viscol de dureri, La voi spre ușurință cu triste vin păreri. I. ELIADE RĂDULESCU Personalitatea cea mai mare a literaturii române îndată după D. Cantemir este I.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tratat cu zâmbete molierești. Postelnicul Zimbolici e un Arnolphe și Agapița o Agnés. Puțini umoriști români au o mai cristalină "joyeuseté" decât Negruzzi, care în "fiziologiile" lui reia portretul labruyerian, caricîndu-l cu mari pete de coloare în maniera Hogarth: " Provincialul umblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente ale boierului ținutaș; fără ele nu se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
altfel cu mari îndemînări tehnice (rime interioare, armonizare a colorilor țipătoare). O galerie de "caractere" este alcătuită numai dintr-o combinație obiectivă de proverbe și zicători, plină de nuanțe invizibile, de o truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate servi ca specimen: Deci crescând băiatul mare, Ș-alt miros dă bălăria". Și-ntîi și după-nțărcare, Astfel dar și copilașul, Și de când umbla ca broasca Ce-l numea toți coconașul, Începu să se cunoască: S-a văzut de vârstă mică Că este o floricică C-o să iasă o urzică, Nasul care îți bășică"; Sau o floricea de laur, "C-alta e mirosul floarei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ce scot la morți arterele Ce cade în ruine. Și hîrcele uscate. Aci se fierb și oasele În vase aurite, Aci s-adun frumoasele Când nu mai sunt dorite. Iar liliecii nopților Ce au aicea locul - Ascunși în hârca morților - Umblau să stingă focul. O flacără misterică Dă palidă lumină; Iar stâlpii în biserică Păreau că se înclină. O babă ce oroarele Uscaseră în lume Tot răscolea vulvoarele, Șoptind încet un nume. Intriga poemului e bizară și în definitiv de ordin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Voltaire etc.), piesele originale (Candidat și deputat, La Plevna) sunt fără însemnătate. Interesant e doar memorialistul din Suvenire contimporane. Emanciparea țiganilor, istorie a unui țigan rob, născut din legăturile boierului Cantacuzin Pașcanu cu o frumoasă țigancă, împins la sinucidere, fiindcă, umblat prin lume, în Franța, nu capătă slobozenia spre a se căsători cu o franțuzoaică, e o narațiune condusă în tonul unui memorial francez din sec. XVIII. Frații Cuciuc tratează problema eredității criminale cu elemente de basm arab. Un turc paricid
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
istorică în cinci acte, e plină de anacronisme și stângăcii, în proasta tradiție Bolintineanu. La curtea lui vodă sunt "o mie de lampe, de lustruri și de candelabre", vase de China și de Japonia, Ghica are "minister" cu "miniștri", cutare umblă cu "carabina", iar altul rămâne "stupefact". Doar câteva versuri luate în sine sunt sugestive, precum: ...aș vrea să sparg un cap! De solzii Majestății să-l rad ca pe un crap. G. CREȚEANU, M. ZAMPHIRESCU G. Crețeanu (1829-1887), autorul popularului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vrăjitoare, locuind în ruinile palatului Dudeștilor; după ea vine Călina, fata ei, nevasta lui Soare potcovaru țiganul întîi, apoi a lui Stoian, zavergiu cu "tarabulus la cap și cu iatagan la brîu"; în sfârșit, urmează nepotul Radovencei, bonjurist de la Paris umblând "cînd răsturnat în droșcă sau în carâtă, când călare pe cai de soi, când mâind armăsarii din faeton". E o înscenare muzeală savantă, plină de umor, în prezentări dioramatice, întrunind toate elementele pătrunderii modului de existență al individului. Aci vedem
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
depărtată, Noaptea de te-ai plânge Lumea-ntreagă o colindă, Ca o pasăre măiastră Mergi la noi în grindă, La noi în fereastră. Spune-i mamei ce-am făcut Vai de picioarele mele De m-a mai născut, Pe-unde umblă ele! Căci ar fi făcut mai bine Vai de ochișorii mei Să mă ia de mână, Pe-unde umblă ei! Prefăcută că mă scapă Inima-n mine-i bolnavă, Să m-arunce-n apă. Floare de dumbravă, Căci de cer ar fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
La noi în fereastră. Spune-i mamei ce-am făcut Vai de picioarele mele De m-a mai născut, Pe-unde umblă ele! Căci ar fi făcut mai bine Vai de ochișorii mei Să mă ia de mână, Pe-unde umblă ei! Prefăcută că mă scapă Inima-n mine-i bolnavă, Să m-arunce-n apă. Floare de dumbravă, Căci de cer ar fi iertată Și vai, lacrimile mele, Și de lumea toată. În poezie, Eminescu are câteva imagini obsedante ce indică o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de ieșire din cursul zgomotos al timpului. El se îneacă în grosimea tăcerii absolute: În odaie prin unghere În această dulce pace S-a țesut painjiniș Îmi ridic privirea-n pod Și prin cărțile în vravuri Și ascult cum învălișul Umblă șoarecii furiș De la cărți ei mi le rod. Se trage în concavitatea odăii, reintră în cursul propriei existențe și de aci în mitul nației, încît, pierdut departe în fabula fără fund, abia simte mâinile reci ale femeii. Se-ntunecă. Apoi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sora cea de scoarță". Fata moșului muncește de "nu-și mai strânge picioarele". E "piatra de moară în casă", iar soră-sa "busuioc de pus la icoane". Fata babei iese gătită dumineca "de parc-a lins-o vițeii". Gura babei "umbla cum umblă melița". În casa lui "a apucat a cânta găina", fiindcă dacă îndrăznește "să se întreacă cu dedeochiul", baba și fata ei "îl umple de bogdaprosti". În încheiere, fata moșului se mărită cu "un bun om și harnic", nescăpând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]