13,100 matches
-
a asigura aderența dintre șină și roată, acesta a propus introducerea unei roți dințate care să se angreneze la o a treia șina de tip cremalieră. Locomotivele lui Murray și Blenkinshop, spre deosebire de cele ale lui Trevithick, aveau doi cilindri dispuși vertical. Aveau o putere de 4 CP și, remorcând peste 90 tone, puteau atinge 5,6 km/h. Locomotive similare au fost construite pentru minele engleze din Coxlolodge, precum și pentru minele din Orel (Rusia), Königsgrave (Silezia) și Geislautern (Saar). În 1813
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
introduc piloții. Platformele fixe din zăbrele tubulare sunt alcătuite din trei părți principale: Piloții pentru ancorare au diametre variabile, cel mai mare fiind la linia fundului apei unde poate atinge un diametru de peste un metru. Diametrul lor determină dimensiunile picioarelor verticale sau ale mantalei. Numărul picioarelor mantalei (jacket-ului) legate între ele prin țevi orizontale și oblice (zăbrele) depinde în special de mărimea platformei și poate fi de circa 400. Platformele de tip jacket se construiesc pe uscat în șantiere navale și
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
servește și ca platformă și din 3...4 picioare. La amplasare, picioarele sunt coborâte, se sprijină pe fund și ridică platforma deasupra apei. Picioarele sunt alcatuite din grinzi cu zăbrele sau tuburi de diametre mari. Picioarele platformelor autoelevatoare pot fi verticale, sau ușor înclinate la platformele cu trei picioare, și se construiesc cu secțiune triunghiulară sau pătrată. Coborârea și ridicarea picioarelor se face mecanic sau hidraulic. Pentru acționarea mecanică se utilizează sistemul pinion-cremalieră. În timpul forajului, picioarele se pot înfige în fundul mării
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
legate împreună care alcătuiesc un sistem de țevi și chesoane, susținând platforma prin coloane de diametru mare. Așezarea pe locul de amplasare se face prin inundarea simultană și controlată a corpurilor plutitoare. La scoaterea platformei de pe locație, se golesc coloanele verticale de apă, până ce întrega structură plutește. Platformele marine submersibile sunt utilizate în prezent pe scară restrânsă, până la o adâncime a apei de maximum 25 m, numărul lor fiind foarte redus. Aflându-se printre țările importante din Europa deținătoare de rezerve
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
Până în 1945, aproximativ 900 de rachete au fost asamblate aici în fiecare lună. Odată asamblate, rachetele erau transportate cu trenul în locații secrete, de unde urmau să fie remorcate către o platformă de lansare mobilă, capabil să le ridice în poziție verticală. Operațiunea de lansare dura 4 - 6 ore. Pe 20 mai 1944, o rachetă V-2 a aterizat în râul Bug, în regiunea Sarnaki, la 130 km est de Varșovia. Resturile rachetei au fost găsite de membrii rezistenței. Pe 6 septembrie
V-2 () [Corola-website/Science/314123_a_315452]
-
Wasserfall W-1 Prima lansare a W-1 a avut loc în data de 28 februarie 1944, din poligonul de la Greifswalder OIE, însă fără succes; la cel de-al doilea test, racheta a atins viteza maximă de 2772 km/h în zbor vertical. Wasserfall W-5 Wasserfall W-10 Ultima lansare a unei rachete W-10, a avut loc în data de 30 octombrie 1944.
V-2 () [Corola-website/Science/314123_a_315452]
-
corporală, exprimată în kilograme, împărțită la pătratul înălțimii, exprimată în metri. Formula are ca rezultat un cantitate exprimată în kg/m. IMC se poate determina folosindu-se graficul BMI, care are pe orizontală greutatea (axa orizontală) și înălțimea (pe axa verticală), folosindu-se liniile de contur pentru diferite categorii de valori pentru valoarea indexului IMC.
Indice de masă corporală () [Corola-website/Science/314268_a_315597]
-
mașinii. Când cursa de honuire este mai scurtă, atunci mișcările axiale pot fi realizate și de piesa de prelucrat.. În prezent (2017) honuirea se realizează de obicei pe mașini speciale pentru această prelucrare, denumite mașini de honuit, care pot fi verticale, orizontale sau înclinate (acestea din urmă pentru blocurile motoarelor cu cilindri în V). Aceste mașini pot avea unul sau mai mulți arbori principali (doi, patru, șase, opt etc.). Scula pentru honuire se numește "hon", fiind prevăzută la partea de prelucrare
Honuire () [Corola-website/Science/314271_a_315600]
-
la extremități două benzi de culoare albastru închis cu o lățime de 3 mm. În interior, panglica este formată din două benzi de culoare azurie cu o lățime de 6 mm, separate în mijlocul panglicii de un grup de trei benzi verticale în culorile steagului național: roșu-verde-roșu, cu o lățime de 2 mm fiecare. Pe reversul panglicii se află un ac pentru prinderea decorației de haine.
Ordinul de Onoare (Transnistria) () [Corola-website/Science/313337_a_314666]
-
Приднестровская Молдавская Республика". În mijlocul reversului este gravat numărul decorației. Medalia este agățată cu ajutorul unui inel și a unei urechi de o panglică de pinchbeck, având formă dreptunghiulară (în formă de baretă) și lățime de 30 mm, împărțită în trei benzi verticale smălțuite având următoarele culori: roșu, verde și roșu, care simbolizează steagul național al Republicii Moldovenești Nistrene. Peste imaginea statului este plasată în diagonală o ramură de lauri. În josul imaginii steagului se află o panglică metalică arcuită ale cărei extremități sunt
Ordinul „Mamă-eroină” (Transnistria) () [Corola-website/Science/313334_a_314663]
-
a organelor vamale ale RMN". Medalia "A 15-a aniversare a organelor vamale ale RMN" este formată dintr-o bază și două capace, având dimensiunile 33 mm X 35 mm. Baza medaliei are o formă neregulată de oval având linii verticale și un ornament în relief cu linii curbe. Este confecționată din pinchbeck și placat cu argint. Primul capac are pe el stema stilizată a organelor vamale ale Republicii Moldovenești Nistrene, ocupând secțiunea centrală a acesteia și fiind mărginit de borduri
Medalia „A 15-a aniversare a organelor vamale ale RMN” () [Corola-website/Science/313377_a_314706]
-
Asia Mică și Asia Mijlocie. În Europa, există puncte de confecționare a covoarelor în țări ca Polonia, România, Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Franța, Germania. Covoarele pot fi confecționate manual sau cu mecanic. În condiții casnice covoarele sunt țesute pe un război vertical sau orizontal. După tehnica alegerii ornamentului, sunt deosebite mai multe tipuri de covoare: În spațiul românesc, țesutul covoarelor este una din principalele ramuri ale artei populare. Ajunge la înflorire în sec. XVIII-înc. sec. XIX La confecționarea covoarelor românești erau folosiți
Covor () [Corola-website/Science/313734_a_315063]
-
construite în apă. Prima, era o linie îndepărtata cu o mica gaura în mijlocul sectorului Dog White și una mai mare de-a lungul întregului sector Easy Red. Ea era constituită din 200 de Porți Belgiene având mine agățate pe stâlpi verticali. În spatele acestei linii cu 30 de metri era o alta formată din bușteni îndreptați dinspre uscat spre mare, fiecare al treilea buștean având o mină antitanc. Această linie defensivă nu a fost atât de eficientă cum și-ar fi dorit
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
însă la nivel industrial este controversată, din cauza poluanților gazoși, în special dioxine (dibenzodioxine policlorinate — PCDD și benzofurani policlorinați — PCDF) produși prin ardere. Instalațiile de incinerare sunt cuptoare prevăzute cu focare cu grătar cu împingere directă sau răsturnată, cuptoare rotative, cuptoare verticale, focare cu ardere în strat fluidizat, sau cu ardere în suspensie Ele pot trata (arde) deșeuri cu putere calorifică mică, de doar 10 MJ/kg. În ultima perioadă se discută despre "coincinerarea" deșeurilor. În acest caz deșeurile sunt arse în
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
anii ’70 în S.U.A. unde s-a realizat sistemul Hydrobox, pentru repararea și sudarea în mediu uscat a unor componente ale platformelor marine. Instalația Hydrobox poate fi utilizată pentru sudarea unei conducte atât în poziție orizontală, cât și în poziție verticală. În incintă este introdus aer sau un amestec de gaze (HELIOX, ARGONOX) la o presiune suficientă pentru evacuarea apei și obținerea mediului de sudare uscat. Procedeul de sudare în mediu uscat, la presiune atmosferică, are loc în interiorul unei incinte special
Sudare subacvatică () [Corola-website/Science/313907_a_315236]
-
este un tricolor cu benzi verticale, albastru, galben și roșu, având un raport al proporțiilor de 1:2 între lățime și lungime. Drapelul de stat al Republicii Moldova este asemănător cu cele ale Andorrei și Ciadului, dar evident nu are nici o legătură cu acestea. Este deasemenea asemănător
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
proporția dintre lățime și lungime (1:2, al Republicii Moldova față de 2:3 al României), prin nuanța albastrului (cobalt în România) și prin prezența stemei Republicii Moldova pe culoarea galben. Evoluția istorică a Drapelului de Stat al Republicii Moldova, tricolorul, cu actuala amplasare verticală a culorilor - albastru, galben, roșu - cunoaște o cale lungă și glorioasă. Steagul îmbină vechiul însemn heraldic al Moldovei - tradiționalul cap de bour și culorile naționale ale neamului moldovenesc. Drapelele au existat, cu certitudine, încă din timpul lui Bogdan, voievod al
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
în frunte cu rectorul Mihail Coșcodan și profesorul Ștefan Urâtu . Pe 23 aprilie 2010, Legislativul a declarat această dată drept „Ziua Drapelului de Stat” . Drapelul de Stat - tricolorul - reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîșii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru-azuriu, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Legea nr. 217 din 17 septembrie 2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova stabilește în anexa
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
păstra secretul asupra sistemului de cifrare, nu s-au plătit drepturi de autor pentru utilizarea patentului de către guvernul britanic. O clonă japoneză de Enigma a primit numele de cod GREEN de la criptografii americani. Folosită rareori, ea conținea patru rotoare montate vertical. În SUA, criptologul William Friedman a proiectat M-325, o mașină similară cu Enigma din punct de vedere al funcționalității, dar nu și din cel al structurii. O mașină cu rotoare unică a fost construită în 2002 de Tatjana van
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
un maxim de adâncime de 51 m. Volumul de apă al lacului a fost calculată la 16.855.000 m³, având suprafața oglindei apei de 57 ha. Malul nordic fiind mai lung, și este limitat de un perete de stâncă vertical ce atinge înălțimea de 1.000 m. pe când malul sudic este mai jos, de pe ambele maluri lacul este alimentat de pâraie care au un curs torențial. Lacul König este alimentat de un răuleț cu lungimea de 600 de m care
Lacul König, Obersee () [Corola-website/Science/314832_a_316161]
-
cele mai importante situri arheologice din lume. În 1978, Mary Leakey a mai făcut o descoperire excepțională: urmele fosilizate a trei hominizi, păstrate în cenușă vulcanică la Laetoli, la sud-vest de Olduvai. Urmele au dovedit că "Australopitecus" avea o poziție verticală acum cel puțin 3,6 milioane de ani, mai devreme decât crezuseră oamenii de știință. Richard Leakey a continuat munca părinților săi, făcând descoperiri importante la lacul Turkana, Kenya, și în alte situri din Africa de Est și Etiopia. El
Familia Leakey () [Corola-website/Science/314875_a_316204]
-
luptătorilor aparținând orașului Siena. În fine, ultimul tablou, aflat astăzi în Muzeul "Louvre" din Paris, reda scenă trecerii la atac a căpeteniei florentine, Micheletto Attendolo da Cotignola. Compoziția scenei se caracterizează printr-un mare echilibru - cu ajutorul sulițelor dispuse pe linii verticale, Uccello da o osatura stabilă tabloului. Galerie Frescele din capelă altarului Catedralei "Assunta del Prato" datează din anii 1435-1440 și sunt alcătuite dintr-o serie de compoziții. Arcul intrării și arcada sunt ornate de patru sfinți reprezentând cele patru virtuți
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
instalații - și de vânt) și cea mai mare parte a tipurilor constructive (cu construcții fixe - pe sol, sau plutitoare pe vase), cu transmisie directă sau cu angrenaj de transmisie (într-o treaptă sau în două trepte), cu roți orizontale sau verticale (simple, duble sau triple), cu toate tipurile de aducțiune (inferioară, medie sau superioară), cu aripile de vânt din scândură sau din pânză, cu întreg corpul construcției pivotant sau având doar cupola mobilă - morile "olandeze" etc. Ea demonstrează, între altele, caracterul
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
coloane sau pe stâlpi; ... f) nivel - fiecare dintre părțile unei clădiri cuprinzând încăperile/incintele situate pe același plan orizontal, indiferent că acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice înălțime deasupra solului; ... g) perete - element de construcție așezat vertical sau puțin înclinat, făcut din beton armat, din cărămidă arsa sau nearsă, din piatra, din lemn, din vălătuci, din sticla, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limitează, separa sau izolează încăperile/incintele unei clădiri între ele sau
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
au funcție tactilă, iar la masculi și de organ copulator. Masculii au organe filiere speciale în apropierea orificiului genital. Membrele locomotoare sunt formate din 7 articole, ultimul articol se termină cu gheare. Aceste gheare sunt folosite la deplasare pe suprafețe verticale. Opistosoma este acoperită cu o chitină mai subțire. Pe parte posterioară ventrală a ei se află organele filiere alungite. Culoarația este diferită: unele specii au o culoare de albastru-cobalt ("Haplopelma lividum"), negru cu dungi albe ("Aphonopelma seemanni"), picior cu marcaje
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]