14,079 matches
-
24 mai 1974 Gabriela, mon cœur. Azi-noapte, neputând să adorm, m-am pus pe citit celebra Biografie a lui John Cowper Powys. Ascultă ce spune, pentru că asta ne privește pe toți: „Dacă arunc pe viața mea o privire de ansamblu, zburând ca un vultur deasupra peisajelor variate pe care le oferă, cred că voi descoperi anumiți «curenți de tendințe» pe această hartă nedesfășurată - în partea dinspre viitor. Îmi imaginez, de exemplu, felul meu de a lăsa dispozițiile mele romantice și mistice
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
comunicăm și cu restul lumii, când vom petrece. La ora două după-amiaza, primul oaspete: Birgitta (Trotzig), cu un tablou mare în brațe și chip strălucind de iubire. E o gravură de Ulf, totul în nuanțe de albastru, cu motivul păsării zburând deasupra apei. Ceva care amintește și de bluza mea de mătase, cumpărată de la „Maison de France” pentru această petrecere. Fiica Birgittei, Erika, a venit cu prietenul ei, subțire ca o nimfă tânără, cu miros de pădure și râuri repezi. Fata
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cofetărie, amintindu-mi de atmosfera din cafenelele din Elveția și Franța, pe drum ne-am întâlnit cu scriitoarea Sigrid Combuchen: plăcută, secretă, erotică. Birgitta venise cu o bicicletă, cu o plasă mov pe roata din spate, pe această bicicletă, a zburat ca un arhanghel, la plecare. Eu și cu Inger ne-am dus să vedem din nou mormântul lui Hill. Avea o piatră separată de a tatălui său, profesor universitar cu care pictorul s-a luptat o viață. Am șoptit lângă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de măciucă în cap, exact cum văzusem că se face aici, în Suedia, și chiar peste tot în lume. Dar nu mă înduram. Fanny (Kempe) vroia să-i tai o bucată de pește, dar, deodată, peștele s-a ridicat, scăpând, zburând în aer! Am răsuflat ușurată privind solzii de argint ai peștelui, spunând că era un somon, rudă cu cel sculptat la Stadshuset (primăria orașului) în piatră. Era chiar istoria fondatorului orașului, existând și în faldurile secrete ale memoriei misterioase. Astfel
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
-l intens, de o mie de ori dacă e nevoie, cum făceau marii pictori, Rembrandt, de exemplu, simt cum inanimatul se mișcă, dând semne că a primit viață de la mine, se mișcă, face ochi, mâini și picioare, dansează și chiar zboară: există! Revăzut filmul lui Bergman, „Nattvardsgästerna” (invitații la altar, la împărtășanie), drama unui preot care, după moartea soției iubite, se simte sărac, încolțit de disperare, fără puterea de a iubi și a da din acest plin al său și altora
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
aici, la Stockholm, atât de frumos, ca și cum cineva ar vrea să corecteze desenul negru al zilei. Lucrez cu încăpățânare la noua carte de nuvele, Schimbare de pene, inspirată pur și simplu de penele papagalului meu iubit, Vasuki, cel care a zburat într-o zi pe fereastră, sfâșiindu-mi inima de durere, cel pe care l-am așteptat ca pe un iubit, ani de-a rândul, să se întoarcă. Scriind despre el este ca și cum eu aș fi reușit să-l întorc în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să fiu cu tine în mine: pe scurt, să fiu iubit prin tine și în mine! Te îmbrățișez, „femeia mea cu păr de foc de pădure”, te îmbrățișez, „sunt cu totul scena și teatrul tău unde cortina de a iubi zboară nu știu unde...” René. Ianuarie Singură, liniștită, la începutul acestui an, 1996. La ora șase m-a sunat Claude (Kayat), spunând că trebuie să ne vedem în acest an. Senzație ciudată, indiferență la vocea unui prieten, coleg și bărbat atât de plăcut
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
într-adevăr răsfățată, știi, asta uneori mă înfricoșează. Ți-am citit eseul despre Istrati și mi-a încălzit inima. Ce sensibilitate extraordinară! Mă simt ca un subdezvoltat. Ce prospețime ai! Ești un miracol, mon miracle! Mâine dimineață, foarte devreme, voi zbura la Helsinki, unde voi rămâne câteva zile. Sunt pe punctul de a trata cu o editură finlandeză pentru drepturile lui Stancu, e vorba de 50 000 de exemplare. Cred că e destul de bine. Am comandat o comunicare telefonică cu tine
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Parcă-l văd pe tânărul locotenent aviator Rusescu Radu cum a venit să închirieze islazul comunei pentru aerodrom. Aveau avioane, aveau și coruri ostășești pe două voci. și iată că locotenentul se îndreaptă spre mine: Hai puștiule, nu vrei să zburăm? Sigur că voiam dar spre deosebire de preot care fusese ajutat de prezența evangheliei, eu nu aveam nimic care să-mi fie de bună menire. Ba da. Aveam uimirea cunoașterii lumii.și am zburat. Din Brandemburgul ușor ca o pană m-am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
îndreaptă spre mine: Hai puștiule, nu vrei să zburăm? Sigur că voiam dar spre deosebire de preot care fusese ajutat de prezența evangheliei, eu nu aveam nimic care să-mi fie de bună menire. Ba da. Aveam uimirea cunoașterii lumii.și am zburat. Din Brandemburgul ușor ca o pană m-am prins ca de un fir de ață de apa Bârladului și am tăiat toată mămăliga pământului să-mi umplu foamea sufletului. Dar de ce să vă pierdeți vremea cu povești?! Iatămă cu lădița
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
arvună și arvunită a rămas pe vecie. Câte odată îl visez, că se mai întâmplă și așa ceva, cum pedalează pe bicicleta mea printre nori. Bicicleta strălucește de mama focului, magazia de vise conservând ca nimeni altcineva închipuirea. Dar dacă chiar zboară ?! Ne-am urcat în tren cu banii cusuți în căptușala hainelor. De la Galați iată-ne coborînd de pe vapor la Ismail unde nu cunoșteam pe nimeni, nimeni. Pe stradă se vorbea mai mult rusește. Orașul, mai mare ca Tecuciul, foarte
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
conducea spre ieșire. Când am rămas singură pe hol, m-am oprit puțin să văd ce mi-a dat. În plicul pe care mi l-a pus în mână erau două tichete de benzină și două de butelie. Fericită, am zburat spre ușă. Colegii dispăruseră, dar așa, ca din întâmplare, când am ieșit în strada principală, a oprit lângă mine părintele Domnescu cu mașina. Am avut ceva treabă prin oraș. Dacă mergeți la comună, vă pot duce eu. Am scos din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mașina, mahmur cum era. Nu sunt supărată. Sunt obosită. Am nevoie de o mașină să merg la centru mai pe seară. Mai am două tichete de benzină. Dacă nu găsiți pe altcineva, o să meargă părintele să vă ducă. Timpul a zburat repede. Totul a decurs fără incidente. Oamenii veneau în grupuri, grupuri la votare. Prezența la vot era obligatorie și nimeni nu risca să primească amendă neprezentându-se la vot, de aceea procentul de persoane participante la vot era de peste nouăzeci
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
totodată calde mulțumiri. A fost o manifestare de dragoste pentru că face legătura frățească Între toți vorbitorii de limbă și origine Latină din Diaspora. 6.XI.1994. Credeam că va să revedem Iașul cel mușat cu călduroșili Omeni și avem să zburăm (vorbim) multe care nu se scriu În una scrisoară. Vă urăm numai ghine.” P.S. Am visatu ca altcum va curge soarta pentru Aromâni... Gogu Padioti (Atena) 24.I.1993 ... din conținutul scrisorii primite se vede interesul vostru pentru Ginta Latină
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de gândurile astea cât a durat zborul până la Santiago, 18 ore, deși am căutat să le cufund sau să le diluez în whiskyul oferit cu generozitate la traversarea Oceanului Atlantic. Vorba maestrului Cioran: "Oriunde am fugi, ducem iadul cu noi"! Am zburat cu TAROM-ul până la Frankfurt și de acolo ne-am continuat drumul cu un avion al companiei columbiene AVIANCA. Personalul de bord era amabil, stewardesele minione, drăguțe, deosebite de "luptătoarele de sumo" de la TAROM, majoritatea, în acele vremuri, fiind "nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
frumusețe. Erau toate minunat de tinere și frumoase, vesele, sporovăind în cor ca niște vrăbiuțe, așa că primul contact cu "țara de reședință" a fost OK! Drumul de la Lima la Santiago a fost superb! Aveam noroc de o zi senină, avionul zbura paralel cu țărmul oceanului, în stânga defilau munții, cu crestele lor de nea, așa că nu ne mai săturam să privim. Din lecturile copilăriei și adolescenței, partea aceasta de lume mă fascinase nu numai cu Robinson Crusoe, Insula Paștelui, Țara de Foc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și fonduri forestiere și discuții cu "factorii de decizie". Pe durata a 7 zile erau prevăzute deplasări pe ruta Concepcion, Temuco, Valdivia, Puerto Montt, Chiloe, Punta Arenas, Țara de Foc. De la Santiago la Concepcion, cale de 500 de kilometri, am zburat cu un avion al companiei Lan Chile, un zbor de o oră liniștit și plăcut. Concepcion este ca mărime al doilea oraș al țării, centru industrial, fondat de Pedro de Valdivia la 1550, sediu în trecut al Real Audiencia reședința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pe lângă speciile locale de arbori existente plantându-se masiv conifere și eucalipt, cu creștere rapidă. Din pădure copacii uriași erau scoși cu ajutorul a două sau patru perechi de boi la fel de uriași, cu coarne fantastice, de peste un metru! De la Valdivia am zburat spre Puerto Montt, localitate fondată la 1853, în perioada primului val de emigrație germană, purtând numele președintelui Manuel Montt (1851-1861), cel care avea să aprobe finanțarea emigrației germane, de care sudul nepopulat și subdezvoltat avea atâta nevoie. Puerto Montt este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
originea în adâncul vulcanilor. Am înnoptat într-o astfel de pensiune amenajată după ultimul catalog Neckerman, cu toate comoditățile, oferind servicii de 5 stele la prețuri modice. În dimineața următoare ne aștepta un drum lung și deosebit de interesant, urmând să zburăm de la Puerto Montt la Punta Arenas, deasupra faimoasei Patagonii. Prin dosarele personale cu amintiri-fotografii, articole de ziar, scrisori, am găsit nu demult și o diplomă atestând trecerea prin orașul situat pe malul strâmtorii Magellan. Pe un imprimat cu stemele Republicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ultima noastră escală. Țara de Foc! Pământ straniu, la capăt de lume, teritoriu bântuit, conform scrierilor lui Herman Melville, Jules Vernes, Allan Poe..., de fantasme, pirați și monștri marini, tărâm de mister și aventură la care oricare tânăr a visat! Zburam la joasă înălțime deasupra Insulei Mari, cu o suprafață de 48.000 km2, împărțită între Chile (70%) și Argentina (30%). Arhipelagul Țara de Foc este format din peste 5 mii de insule, mai mari sau mai mici, cu o suprafață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
stafii, vârcolaci și vrăjitoare ce bântuie pădurea. Mi-am făcut cruce când am ajuns la avion, mulțumind gazdelor și Celui de Sus că plec din Chiloe cu amintiri de neuitat și în sens pozitiv și viceversa, întreg și nevătămat. Am zburat până la Concepcion cu avioneta și de acolo am luat avionul de linie până la Santiago. Aveam pregătite de la ambasadă "atenții lichide" și artizanat pentru cei doi piloți, în mâinile pricepute ale cărora ne pusesem viețile timp de o săptămână, străbătând mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu papion, nici șampanie, nici caviar..., dar toate astea nu mai aveau nici o importanță, mergeam ACASĂ! Am decolat la ora 22,30 și urma să ajungem la Madrid la ora 10,00. Așadar un drum lung, traversând oceanul și apoi zburând pe lângă coastele Africii până la Gibraltar. Citisem cu ani în urmă cărțile lui Saint Exupéry "Curierul de Sud" și "Zborul de noapte", despre deschiderea liniei aeriene peste ocean spre America Latină și mă gândeam că acum făceam aproape același drum ca minunatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
siguranță"! Noroc de filmul care se transmitea, cu Robert Redford, unul din actorii mei preferați! Din când în când, mai butonam și eu apărățelul de televiziune de pe brațul scaunului pentru a afla pe unde mai suntem și când citeam că zburăm deasupra Atlanticului la 10.000 de metri altitudine, că în exterior sunt -40 de grade... îl închideam rapid din motive "personale"! După ce în finalul filmului Robert Redfort s-a despărțit lacrimogen de femeia iubită, am oftat și am început și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
aprilie. Având în vedere problemele cu podul de la Novi Sad, ni se dăduseră asigurări că tehnicienii au studiat cotele apelor Dunării pe ultima sută de ani, că motonava a fost construită cu coșurile rabatabile și că va trece pe sub pod "zburând". Eram cu toții fericiți, ministrul, Dr. L..., Eroul muncii socialiste și eu bineînțeles. Când s-a discutat ce nume punem navei, Dr. L... a spus că trebuie ales ceva frumos, dar și comercial, care să sune bine în toate limbile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fălesc cu cele 115 personalități mai de seamă, din ultimile secole, dintre care 33 de profesori universitari și 16 academicieni născuți pe raza județului, din care amintim pe aviatorul Bănciulescu Gheorghe, care, în anul 1928, a fost primul aviator care zboară cu ambele piciare în proteze; ofițerul Dunca Nicolae, după ce a intrat și luptat cu armata lui Galibardi, în 1862 luptă în S.U.A. În Războiul de Secesiune; de actorul îndrăgit Miluță Gheorghiu, bine cunoscut de toți „Milu”; Kogălniceanu om istoric, om
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]