125,387 matches
-
revistei sale cu banii proprii, în parte din cauza efectelor crizei de după Panica din 1837, și a căutat investitori. Pe 17 ianuarie 1840, Poe i-a scris o scrisoare prietenului și confratelui scriitor John Pendleton Kennedy, cerându-i ajutor pentru finanțarea revistei: „Din moment ce tu mi-ai dat primul start în lumea literară... nu te vei mai simți surprins de faptul că mă uit cu nerăbdare la tine pentru o încurajare în această nouă întreprindere”, a scris el. George Graham i-a oferit
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
te vei mai simți surprins de faptul că mă uit cu nerăbdare la tine pentru o încurajare în această nouă întreprindere”, a scris el. George Graham i-a oferit sprijin financiar și l-a angajat pe Poe ca redactor la revista sa, sugerând că-l va ajuta cu finanțarea revistei "The Penn" după șase luni. După ce Poe a început să lucreze la "Graham's Magazine", Graham a publicat un anunț în "Saturday Evening Post" prin care informa publicul că publicarea revistei
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
uit cu nerăbdare la tine pentru o încurajare în această nouă întreprindere”, a scris el. George Graham i-a oferit sprijin financiar și l-a angajat pe Poe ca redactor la revista sa, sugerând că-l va ajuta cu finanțarea revistei "The Penn" după șase luni. După ce Poe a început să lucreze la "Graham's Magazine", Graham a publicat un anunț în "Saturday Evening Post" prin care informa publicul că publicarea revistei "The Penn" va fi „suspendată”. Un alt posibil finanțator
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
revista sa, sugerând că-l va ajuta cu finanțarea revistei "The Penn" după șase luni. După ce Poe a început să lucreze la "Graham's Magazine", Graham a publicat un anunț în "Saturday Evening Post" prin care informa publicul că publicarea revistei "The Penn" va fi „suspendată”. Un alt posibil finanțator a fost colegul poet Thomas Holley Chivers, un prieten bogat al lui Poe, care va apăra mai târziu reputația postumă a lui Poe. Chivers credea că Poe era subapreciat la acel
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
fi oferit, de asemenea, poziția de coredactor. El a refuzat propunerea din cauza faptului că atenția sa era distrasă de moartea fiicei sale, în vârstă de trei ani. La începutul anului 1843, Poe l-a contactat pe Thomas C. Clarke, proprietarul revistei "Saturday Museum" din Philadephia. Un contract a fost semnat pe 31 ianuarie 1843, prin care s-a convenit ca primul număr să apară la 1 iulie. Ei s-au gândit să achiziționeze lista de abonați de la "Southern Literary Messenger" prin
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
apară la 1 iulie. Ei s-au gândit să achiziționeze lista de abonați de la "Southern Literary Messenger" prin luna februarie. Prin luna mai a aceluiași an, Clarke și-a retras sprijinul său parțial din cauza unor dificultăților întâmpinate cu propria lui revistă, dar și din cauza temerilor legate de obiceiul de consum de alcool al lui Poe. În februarie 1848, Poe a susținut o prelegere intitulată „On The Cosmography of the Universe” (publicată mai târziu ca "Eureka: A Prose Poem") la Biblioteca Societății
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
prelegerii și a recunoscut importanța sa ca strângere de fonduri: Poe a avut parte de o susținere rezonabilă pentru "The Stylus" în lumea literară. William Gilmore Simms a scris în iunie 1843: „Dl. Poe este potrivit pentru a conduce o revistă literară. El este recunoscut ca unul dintre cei mai buni scriitori și critici ai noștri”. Mai multe persoane și organizații s-au abonat la revistă înainte de moartea lui Poe. O listă de potențiali abonați îi includea pe Nathan C. Brooks
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
Gilmore Simms a scris în iunie 1843: „Dl. Poe este potrivit pentru a conduce o revistă literară. El este recunoscut ca unul dintre cei mai buni scriitori și critici ai noștri”. Mai multe persoane și organizații s-au abonat la revistă înainte de moartea lui Poe. O listă de potențiali abonați îi includea pe Nathan C. Brooks, William Cullen Bryant, Sarah Josepha Hale, Charles Fenno Hoffman, John Pendleton Kennedy, George Lippard, James Russell Lowell, Anna Cora Mowatt, Frances Sargent Osgood, James Kirk
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
societăți studențești au fost interesate, de asemenea, să se aboneze, inclusiv cele de la Colegiul Dickinson, Colegiul Hampden-Sydney, Colegiul Jefferson, Colegiul Lafayette, Colegiul Marshall, Colegiul St. John's și Colegiul St. Mary's din Maryland. Poe avea planuri mărețe pentru aspectul revistei. El plănuia să stabilească standarde foarte ridicate, dorind o hârtie fină, gravuri de calitate superioară, critici ascuțite și o ficțiune originală îndrăzneață. Aceste standarde înalte urmau să se reflecte într-un abonament de 5 dolari, mai mare decât în mod
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
planificare, el a promis finanțatorilor că va începe cu 500 de abonați; numărul de abonați urma să crească la 5.000 până la sfârșitul celui de-al doilea an. „Nu există nici un motiv pentru care”, a spus el, „o astfel de revistă nu ar putea, în cele din urmă, să ajungă la un tiraj la fel de mare precum cel al "Graham's" din prezent - și anume de 50.000 de exemplare”. De asemenea, el a anticipat că va avea corespondenți la Berlin și
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
tablouri. La sfârșitul anului 2001, pe 16 decembrie, debutează în artă fotografică la ediția a IV-a la Târgului Internațional de Artă Vizuală din București.Debutează în literatura în anul 2006. Din martie 2011 este Redactor șef și fondator al revistei Galeria naivă, Revista Artei Naive din România, prima de acest gen din țară. Sub egida revistei organizează: "Salonul Național de Artă Naivă „Policarp Vacarciuc”" - Iași, (2012, 2013, 2014, 2015); " Expoziția Națională de Artă Naivă „Iarnă naivilor”" - Suceava, 2013; "Tabăra Națională
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
anului 2001, pe 16 decembrie, debutează în artă fotografică la ediția a IV-a la Târgului Internațional de Artă Vizuală din București.Debutează în literatura în anul 2006. Din martie 2011 este Redactor șef și fondator al revistei Galeria naivă, Revista Artei Naive din România, prima de acest gen din țară. Sub egida revistei organizează: "Salonul Național de Artă Naivă „Policarp Vacarciuc”" - Iași, (2012, 2013, 2014, 2015); " Expoziția Națională de Artă Naivă „Iarnă naivilor”" - Suceava, 2013; "Tabăra Națională de Artă Naivă
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
-a la Târgului Internațional de Artă Vizuală din București.Debutează în literatura în anul 2006. Din martie 2011 este Redactor șef și fondator al revistei Galeria naivă, Revista Artei Naive din România, prima de acest gen din țară. Sub egida revistei organizează: "Salonul Național de Artă Naivă „Policarp Vacarciuc”" - Iași, (2012, 2013, 2014, 2015); " Expoziția Națională de Artă Naivă „Iarnă naivilor”" - Suceava, 2013; "Tabăra Națională de Artă Naivă, Păltinoasa", 2013; "Tabăra Națională de Artă Naivă, Giulești-Sârbi, București," 2013. "Doctorul de pantofi
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
râmâne în cercetare în Arhivele Securității și părăsește Radio România. Activitate prodigioasă în domeniul istoriei recente cu noutăți de interes pentru istoriografia literară românească, pentru istoria României în general, atât în presa literară cât și în volume. a debutat în revista “Contemporanul” în anul 1966 cu șase poezii prezentate de poetul Geo Dumitrescu. Revistele literare încep să-i publice grupaje de versuri în: Luceafărul, România literară, Steaua, Convorbiri literare, Tribuna, Viața Romănească, etc., colaborează cu traduceri și la Secolul 20. Debutul
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
domeniul istoriei recente cu noutăți de interes pentru istoriografia literară românească, pentru istoria României în general, atât în presa literară cât și în volume. a debutat în revista “Contemporanul” în anul 1966 cu șase poezii prezentate de poetul Geo Dumitrescu. Revistele literare încep să-i publice grupaje de versuri în: Luceafărul, România literară, Steaua, Convorbiri literare, Tribuna, Viața Romănească, etc., colaborează cu traduceri și la Secolul 20. Debutul editorial se produce precoce, în anul 1967 în cunoscuta colecție pentru debutanți “Luceafărul
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
a scrie”- București 1980) sau Laurențiu Ulici (în volumul „Literatura Română contemporană - I. Promoția 70” - București 1995) etc. Se împrietenește cu Ileana Mălăncioiu și Gabriela Melinescu, surori mai mari întru poezie. Ioana Diaconescu publică poezie timp de câteva decenii, în revistele literare din țară și străinătate, în limba română și tradusă în limbile germană, engleză, italiană, georgiană, ploneză etc. Pe de altă parte, este prezentă cu eseuri, traduceri, cronici și recenzii literare precum și cronici muzicale etc. în revistele de cultură cu
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
câteva decenii, în revistele literare din țară și străinătate, în limba română și tradusă în limbile germană, engleză, italiană, georgiană, ploneză etc. Pe de altă parte, este prezentă cu eseuri, traduceri, cronici și recenzii literare precum și cronici muzicale etc. în revistele de cultură cu o bogată și masivă activitate publicistică, iar după deschiderea Arhivelor Securității publică periodic, începând cu anul 2005, în revista „România literară” documentare ample și noi informații istorico-literare pe baza documentelor primare de arhivă. Ana Blandiana și Romulus
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
Pe de altă parte, este prezentă cu eseuri, traduceri, cronici și recenzii literare precum și cronici muzicale etc. în revistele de cultură cu o bogată și masivă activitate publicistică, iar după deschiderea Arhivelor Securității publică periodic, începând cu anul 2005, în revista „România literară” documentare ample și noi informații istorico-literare pe baza documentelor primare de arhivă. Ana Blandiana și Romulus Rusan, ca Fondatori ai Academiei Civice și ai Memorialului Sighet îi propun colaborarea la departamentul editorial. Este prezentă în emisiuni de radio
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
Sighet îi propun colaborarea la departamentul editorial. Este prezentă în emisiuni de radio cu grupaje de poeme inedite, interviuri dar și cu rubrica „Jertfa cuvântului. Document inedit” pe care a susținut-o începând cu anul 2000 până în 2013 în cadrul emisiunii “Revista literară radio” de la Radio România și pe care o continuă de atunci și în prezent la radio “Trinitas” în cadrul emisiunii „Revista culturală Trinitas” Participa in emisiunile de televiziune „Memorialul Durerii” și „Rezistența prin cultură” (în problema scriitorilor, cărturarilor și preoților
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
cu rubrica „Jertfa cuvântului. Document inedit” pe care a susținut-o începând cu anul 2000 până în 2013 în cadrul emisiunii “Revista literară radio” de la Radio România și pe care o continuă de atunci și în prezent la radio “Trinitas” în cadrul emisiunii „Revista culturală Trinitas” Participa in emisiunile de televiziune „Memorialul Durerii” și „Rezistența prin cultură” (în problema scriitorilor, cărturarilor și preoților supuși regimului concentraționar al închisorilor politice sau a celor urmăriți politic de regimul comunist). De asemenea este prezentă frecvent în emisiunea
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
cald, a luminii care întunecă, neguraliva care pe toate le descurcă, grăbita ori prearăbduria cumătră neciclică a Proserpinei...”. Alte referințe critice: Grete Tartler (în volumul “Melopoetica” - București 1984), Mircea Iorgulescu (în volumul “Scriitori tineri contemporani “- București 1984), Aurel Martin( în revista “Contemporanul”, 1982), Mircea Scarlat (în revista” Romania literară”, 1982), Alex Ștefănescu (în revista “România literară”, 1984), Daniel Dimitriu(în revista “Convorbiri literare”, 1985), Elena Tacciu (în revista” România literară”, 1986) Liviu Grăsoiu (în emisiunea “O carte pentru biblioteca dumneavoastră” - 1997
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
care pe toate le descurcă, grăbita ori prearăbduria cumătră neciclică a Proserpinei...”. Alte referințe critice: Grete Tartler (în volumul “Melopoetica” - București 1984), Mircea Iorgulescu (în volumul “Scriitori tineri contemporani “- București 1984), Aurel Martin( în revista “Contemporanul”, 1982), Mircea Scarlat (în revista” Romania literară”, 1982), Alex Ștefănescu (în revista “România literară”, 1984), Daniel Dimitriu(în revista “Convorbiri literare”, 1985), Elena Tacciu (în revista” România literară”, 1986) Liviu Grăsoiu (în emisiunea “O carte pentru biblioteca dumneavoastră” - 1997 Radio România), Petru Poantă ( în volumul
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
prearăbduria cumătră neciclică a Proserpinei...”. Alte referințe critice: Grete Tartler (în volumul “Melopoetica” - București 1984), Mircea Iorgulescu (în volumul “Scriitori tineri contemporani “- București 1984), Aurel Martin( în revista “Contemporanul”, 1982), Mircea Scarlat (în revista” Romania literară”, 1982), Alex Ștefănescu (în revista “România literară”, 1984), Daniel Dimitriu(în revista “Convorbiri literare”, 1985), Elena Tacciu (în revista” România literară”, 1986) Liviu Grăsoiu (în emisiunea “O carte pentru biblioteca dumneavoastră” - 1997 Radio România), Petru Poantă ( în volumul “Radiografii” - Cluj 1978), Sultana Craia (în revista
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
critice: Grete Tartler (în volumul “Melopoetica” - București 1984), Mircea Iorgulescu (în volumul “Scriitori tineri contemporani “- București 1984), Aurel Martin( în revista “Contemporanul”, 1982), Mircea Scarlat (în revista” Romania literară”, 1982), Alex Ștefănescu (în revista “România literară”, 1984), Daniel Dimitriu(în revista “Convorbiri literare”, 1985), Elena Tacciu (în revista” România literară”, 1986) Liviu Grăsoiu (în emisiunea “O carte pentru biblioteca dumneavoastră” - 1997 Radio România), Petru Poantă ( în volumul “Radiografii” - Cluj 1978), Sultana Craia (în revista “Luceafărul”, 1986), Octavian Soviany (în revista”Luceafărul
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
1984), Mircea Iorgulescu (în volumul “Scriitori tineri contemporani “- București 1984), Aurel Martin( în revista “Contemporanul”, 1982), Mircea Scarlat (în revista” Romania literară”, 1982), Alex Ștefănescu (în revista “România literară”, 1984), Daniel Dimitriu(în revista “Convorbiri literare”, 1985), Elena Tacciu (în revista” România literară”, 1986) Liviu Grăsoiu (în emisiunea “O carte pentru biblioteca dumneavoastră” - 1997 Radio România), Petru Poantă ( în volumul “Radiografii” - Cluj 1978), Sultana Craia (în revista “Luceafărul”, 1986), Octavian Soviany (în revista”Luceafărul” nr. 20, 24 mai 2000) etc. O
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]