125,387 matches
-
radio-televizate. A participat la numeroase sesiuni științifice interne și internaționale, la București, Cluj, Iași, la Moscova (1964), Celje (1965), Sofia (1966), Viena (1981), Haga (1988) etc. A publicat articole, recenzii și studii în principalele reviste de specialitate din țară ("Muzica", "Revista de Folclor", "Studii de muzicologie", "Cercetări de muzicologie", "Biserica Ortodoxă Română", "Glasul Bisericii" etc.) și din străinătate (Franța, Italia, Polonia, Bulgaria ș.a.). A fost distins și încununat cu numeroase de premii, decorații și titluri, datorate activității sale științifice:
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
indicativul YO3FGL. A publicat în "Sport și Tehnică", "Tehnium", "Buletinul tehnic MapN", etc, și a susținut comunicări la sesiunile științifice ale institutului. Între 1994 - 1996 a fost redactor coordonator la "Tehnium" în echipă cu Ilie Mihăescu. A fost colaborator la revista FRR "Radiocomunicații și Radioamatorism" (1996-2012), secretarul general al FRR și redactor-șef al revistei. A colaborat la publicarea unui număr de 9 cărți tehnice, împreună cu Ilie Mihăescu, Vasile Ciobăniță, Laurențiu-Horia Moisin, Ștefan Ianciu, Șerban Naicu, Marius Ungureanu. A fost „senior
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]
-
a susținut comunicări la sesiunile științifice ale institutului. Între 1994 - 1996 a fost redactor coordonator la "Tehnium" în echipă cu Ilie Mihăescu. A fost colaborator la revista FRR "Radiocomunicații și Radioamatorism" (1996-2012), secretarul general al FRR și redactor-șef al revistei. A colaborat la publicarea unui număr de 9 cărți tehnice, împreună cu Ilie Mihăescu, Vasile Ciobăniță, Laurențiu-Horia Moisin, Ștefan Ianciu, Șerban Naicu, Marius Ungureanu. A fost „senior member” al asociației nonprofit „Pro radio antic” din Arad. Începând din anul 2011 devine
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]
-
și a fost ținut ascuns de oaspeți, o situație care i-a dezvoltat un spirit înțepător și un simț al umorului. Tânărul Grimod de La Reynière a început o carieră publică la întoarcerea sa de la studiile efectuate în Lausanne, colaborând la revista "Journal des théâtres" în 1777-1778 și continuând să scrie cronici de teatru, pe care le-a publicat el însuși ca "Le Censeur Dramatique". În timpul absenței părinților săi a organizat petreceri fastuoase la Hôtel Grimod de La Reynière; tatăl său s-a
Alexandre Balthazar Laurent Grimod de La Reynière () [Corola-website/Science/336597_a_337926]
-
După Dan Almagor, el a fost cel dintâi producător independent din istoria teatrului israelian. Născut la București, a studiat literatura și filozofia la Universitatea din București. După 23 august 1944 a condus, alături de Ion Vasilescu și I.Golea teatrul de revistă „Gioconda” (Grădina Gioconda) și, după moartea lui Constantin Tănase, teatrul muzical „Savoy”. ,De asemenea a realizat spectacole la grădinile de vară „Boema” și „Colos”. El a vizitat pentru prima dată Palestina ca turist și ziarist în anul 1935, dar a
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
instalarea regimului comunist în România, a emigrat cu familia în statul Israel, recent creat. În această țară și-a reluat activitatea în domeniul teatrului și în lumea spectacolelor. În anii 1951-1952 a fost regizor si director la teatrul ebraic de revistă „Li La Lo”, înființat la Tel Aviv de Moshe Velin, și care până la venirea lui, se înglodase în probleme financiare. Val a schimbat caracterul producțiilor, a crescut prețul biletelor, a mărit numărul artiștilor, întegrând în rândurile ansamblui un număr de
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
pijama” de Richard Adler și Jerry Ross, și „Annie Get Your Gun” de Irving Berlin pe text de Dorothy Fields și Herbert Fields. Val a înconjurat tinere talente, ca Ephraim Kishon care a scris pentru Do Re Mi spectacolul de revistă „Shalom Shalom”, de asemenea viitorul regizor și producător de film Menahem Golan care a regizat „Pijama Games”. Majoritatea cântecelor în spectacolele de revistă originale ale lui George Val erau compuse de Amos Juster și Sandu Feraru-Barzilay, originari din România. Criza
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
Val a înconjurat tinere talente, ca Ephraim Kishon care a scris pentru Do Re Mi spectacolul de revistă „Shalom Shalom”, de asemenea viitorul regizor și producător de film Menahem Golan care a regizat „Pijama Games”. Majoritatea cântecelor în spectacolele de revistă originale ale lui George Val erau compuse de Amos Juster și Sandu Feraru-Barzilay, originari din România. Criza Suezului și campania din Sinai (1956) au avut consecințe grele pentru producția Shulamit și ansamblul alcătuit de Val, din pricina recrutării rezerviștilor din rândurile
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
de povestiri "The Wheel of Love and Other Stories" (1970) și "Lovely, Dark, Deep: Stories (2014)" au fost nominalizate fiecare la Premiul Pulitzer. Românul "Zombie" a primit Premiul Bram Stoker. Împreună cu fostul ei soț decedat Raymond J. Smith a condus revista literară "Ontario Review". A mai publicat române sub pseudonimul Lauren Kelly.
Joyce Carol Oates () [Corola-website/Science/336607_a_337936]
-
a pierdut fiul și familia acestuia într-un accident de automobil, voia să divorțeze de soția sa și să se reînsoare cu o femeie tânără care să poată să- i nască un nou copil. Versurile i-au fost publicate în revista „Ktuvim” în anul 1935, urmate fiind în 1939 de volumul „Mizavit el zavit” A fost ani de zile celibatar, a trăit în singuratate, fiind îndrăgostit de mai multe femei, unele din ele măritate, până ce, la scurtă vreme înainte de a muri
Avraham Halfi () [Corola-website/Science/336611_a_337940]
-
Einstein în albumul său „Eretz Israel Hayeshaná vehatová” partea a III-a și interpretat în acompanierea cântărețelor Yehudit Ravitz și Corinne Elal. El a fost ales de două ori cel mai frumos cântec israelian din toate timpurile în sondaje ale revistei „Musica” (nr.12 din 12 martie 1988) și ale ziarului „Yediot Aharonot” (12 aprilie 2002).
Avraham Halfi () [Corola-website/Science/336611_a_337940]
-
fi un clasic al literaturii aromâne, deși activitatea sa literară se rezumă la doar câteva poezii și la ”cîte ceva răzleț”, publicat din când în când. El a debutat publicistic în anul 1909, pe când era student, în "Calendarul Armănescu" al revistei "Graiu Bun", cu poezia ”De-acasă”. Întreaga sa operă literară a fost scrisă în dialect aromân. În 1932, pe când Caciona avea 47 de ani, sub îngrijirea lui Tache Papahagi, la Editura Societății ”Apostol Mărgărit”, apare, la București, cartea ”Poeții Z
Tache Caciona () [Corola-website/Science/336610_a_337939]
-
și T. Caciona”. Tot Papahagi s-a ocupat și de transpunerea în limba literară a poeziilor lui Caciona. În perioada 1910 - 1911, Tache Caciona a condus, împreună cu dr. T. Ceapara, dr. Constantin Sufleri, dr. Iancu Mihail și Ion Foti, ”frumoasa revistă "Lilicea Pindului"” ("Floarea Pindului"). În această revistă el a publicat poeziile ” Ah, iară-mi bate ochiul” și ” Di cu noapte”. Caciona este poetul aromân cel mai apropiat structural de George Coșbuc, în unele din versurile lui percepându-se, totuși, și
Tache Caciona () [Corola-website/Science/336610_a_337939]
-
ocupat și de transpunerea în limba literară a poeziilor lui Caciona. În perioada 1910 - 1911, Tache Caciona a condus, împreună cu dr. T. Ceapara, dr. Constantin Sufleri, dr. Iancu Mihail și Ion Foti, ”frumoasa revistă "Lilicea Pindului"” ("Floarea Pindului"). În această revistă el a publicat poeziile ” Ah, iară-mi bate ochiul” și ” Di cu noapte”. Caciona este poetul aromân cel mai apropiat structural de George Coșbuc, în unele din versurile lui percepându-se, totuși, și unele ecouri din poezia lui Octavian Goga
Tache Caciona () [Corola-website/Science/336610_a_337939]
-
numită Dangerous, ce are foarte multe apariții TV. Evans începe să se vândă mai mult pe ea însăși, decât muzica în sine. Concertează îmbrăcată indecent în locuri obscure și are un grup de fani foarte dedicați, fiind constant în atenția revistelor de scandal. Amy se îndrăgostește și reușește să fie cu Jo, împrietenindu-se cu anturajul lui, de aici începând o perioadă critică din viața ei, în care Evans face foarte multe greșeli. Aceasta începe să ia droguri împreună cu prietenii lui
Flori în păr (roman) () [Corola-website/Science/336617_a_337946]
-
al jucătorului român dependent de jocuri de noroc (editura LAP Lambert Academic Publishing).Toate aceste cărți sunt recomandate de European Association for the Study of Gambling. Atât la nivel național cât și internațional, a publicat o serie de articole în reviste de psihologie acreditate, cu peer review și comitet științific internațional: Procedia - Social and Behavioral Sciences; Romanian Journal of Experimental Applied Psychology; SchiTechnol - Addictive Behaviors, Therapy and Rehabilitation; Abnormal and Behavioural Psychology; Romanian Journal of Cognitive Behavioral Therapy and Hypnosis; Journal
Steliana Rizeanu () [Corola-website/Science/336632_a_337961]
-
membru Comitetul Editorial al American Research Journal of Geriatrics and Aging; membru în Comitetul științific al RJEAP - Romanian Journal of Experimental Applied Psychology; membru în Comitetul științific al Conferinței Naționale de Psihologie Experimentală Aplicată - EAPSI; membru în Comitetul științific al Revistei de studii psihologice, Universitatea Hyperion, Departamentul Psihologie; membru în Comitetul de organizare al Conferinței internaționale PSIWORLD.
Steliana Rizeanu () [Corola-website/Science/336632_a_337961]
-
în Scandinavia, a recunoscut cântecul anului. Clipul video a piesei a crescut la a 3-a linie în topurile MTV. «Gorky Park» album în 1989, a avut 81-lea loc în lista de sute de albume cele mai cunoscute ale revistei "Billboard", cât și în Danemarca a fost recunoscută că vânzările "de aur". La începutul anilor 1990, el a părăsit Noskov «Gorky Park», și-a început cariera solo în 1993, crearea unui grup de "Nikolai". Cu el în 1994 a înregistrat
Nikolai Noskov () [Corola-website/Science/336637_a_337966]
-
la dramă. Lumea nu se poate schimba! Această idee trebuie să fie concluzia filmului. Iar conflictul principal: Comșa - lumea înconjurătoare. De la aceste premise cred că trebuie să duc mai departe materia filmului”. Într-un miniinterviu publicat în august 1985 în revistă "Cinema", cineastul își afirmă dorința de a crea o operă de sine stătătoare, care să extragă din carte idei, situații și personaje și să le retopească pe plan cinematografic, păstrând doar spiritul operei literare. Realizarea filmului a fost dificilă după cum
Întunecare (film) () [Corola-website/Science/336657_a_337986]
-
(în română: "Natura") a fost o revistă în limba franceză înființată în 1873 de omul de știință și aventurierul francez Gaston Tissandier și care avea ca scop popularizarea științei. Un rol important în realizarea revistei l-a avut Albert Tissandier, fratele fondatorului, care i-a alocat o
La Nature () [Corola-website/Science/336664_a_337993]
-
(în română: "Natura") a fost o revistă în limba franceză înființată în 1873 de omul de știință și aventurierul francez Gaston Tissandier și care avea ca scop popularizarea științei. Un rol important în realizarea revistei l-a avut Albert Tissandier, fratele fondatorului, care i-a alocat o cantitate enormă de timp și efort, fiind autor și al mai multor articole. Primul număr anual a apărut în perioada 1873-1914 la începutul lunii decembrie, iar cel de-
La Nature () [Corola-website/Science/336664_a_337993]
-
și efort, fiind autor și al mai multor articole. Primul număr anual a apărut în perioada 1873-1914 la începutul lunii decembrie, iar cel de-al doilea semestru începea cu primul număr din iunie. Începând din 1915, anul de publicare al revistei "" a fost sincronizat cu anul calendaristic. Revistă săptămânală până în anii 1920, ea a devenit mai întâi bilunară și apoi lunară în 1948. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, "La Nature" a fost publicată intermitent. Prima întrerupere în publicarea ei
La Nature () [Corola-website/Science/336664_a_337993]
-
multor articole. Primul număr anual a apărut în perioada 1873-1914 la începutul lunii decembrie, iar cel de-al doilea semestru începea cu primul număr din iunie. Începând din 1915, anul de publicare al revistei "" a fost sincronizat cu anul calendaristic. Revistă săptămânală până în anii 1920, ea a devenit mai întâi bilunară și apoi lunară în 1948. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, "La Nature" a fost publicată intermitent. Prima întrerupere în publicarea ei a durat de la 15 septembrie la 15
La Nature () [Corola-website/Science/336664_a_337993]
-
de la 15 septembrie la 15 decembrie 1939, iar în cursul anului 1940 au fost publicate doar șase numere. În 1941 au apărut 12 numere, pe data de 15 a fiecărei luni. A urmat o altă perioadă de întrerupere în publicarea revistei, apărând doar 26 de numere între 1942 și 1945. Revista a revenit la apariția bilunară interbelică în 1945. În 1961, "La Nature" și-a schimbat numele în "La Nature Science Progrès" (titlu tradus vag "Revista Nature: Progrese în știință"), apoi
La Nature () [Corola-website/Science/336664_a_337993]
-
anului 1940 au fost publicate doar șase numere. În 1941 au apărut 12 numere, pe data de 15 a fiecărei luni. A urmat o altă perioadă de întrerupere în publicarea revistei, apărând doar 26 de numere între 1942 și 1945. Revista a revenit la apariția bilunară interbelică în 1945. În 1961, "La Nature" și-a schimbat numele în "La Nature Science Progrès" (titlu tradus vag "Revista Nature: Progrese în știință"), apoi, în 1963, în "Science Progrès La Nature" ("Progrese în știință
La Nature () [Corola-website/Science/336664_a_337993]