24,313 matches
-
există o serie de legi și organizații, care au drept scop vegherea la respectarea legilor. „De la sfârșitul Războiului Rece, sancțiunile economice sunt deseori, direcționate împotriva statelor care iau în bătaie de joc normele fundamentale ale societății internaționale și care aduc amenințări serioase la adresa securității internaționale, 304 Hans Kelsen, Colective security under international law, Editura The Lawbook Exchange, New Jersey, 2001, p. 108; 1 precum cea a promovării terorismului."5 Sancțiunile economice au o istorie săracă în privința soluționării unei crize de securitate
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
nu este suficient, fie și pentru simplul temei că stabilirea și menținerea ordinii politice (spre exemplu, prin intermediul statalității moderne) a presupus mereu crearea unor "ceilalți" externi care nu beneficiau de protecție și care puteau să ajungă să fie văzuți ca "amenințări". În mod analog, suntem scandalizați de utilizarea torturii de către stat nu în primul rând - sau nu exclusiv - pentru că ea reprezintă o provocare la adresa precondițiilor ordinii politice (de vreme ce în unele rare cazuri tragice, ea poate sprijini ordinea), ci pentru că ea este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
totalitatea actelor de violență comise de un grup sau de un regim reacționar 94 sau prin ,,atitudine, manifestare teroristă"95. Acțiunea teroriștilor se bazează pe teroare (lat. terror, terroris'. fr. terreur), realitate definită prin "Groază, spaimă, frică provocată intenționat prin amenințări sau prin alte mijloace de intimidare sau de timorare"96. Mai plastic și mai simplu. Xavier Raufer stigmatizează fenomenul terorist drept "arma celui slab îndreptată împotriva celui puternic sau atacul viespei împotriva elefantului". Nuanțe mai subtile intervin atunci cînd se
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Dâncu, " Între Big Brother și Mad Max", în revista Sinteza. Revistă de cultură și gândire strategică, nr. 13 (februarie, 2015), p. 3. 182 Un sondaj Ifop din 2012, realizat pentru Le Figaro, arată că 43% dintre francezi consideră islamul o amenințare pentru Franța, 63% se opun construcției de moschei, 67 % cred că persoanele de religie musulmană nu vor să se integreze în societatea franceză. Un sondaj Harris Interactive din 2013 aduce informația că "73% dintre francezi au o părere proastă despre
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; * Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului sau de anihilare a intențiilor acestuia. * Condiția fundamentală ca explicația pe baza modelului etologic al agresivității să fie operantă la om, este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001ă și include: 1. Agresiuni active fizice directe:lovirea unui coleg; 2. Agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei; 3. Agresiuni active verbale directe:injuria, amenințarea; 4. Agresiuni active verbale indirecte: calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ceea ce unii autori numesc atitudini antișcolare. O formă de violență extrem de răspândita În mediile școlare este violența verbală. Englezii folosesc, așa cum am mai menționat, termenul de bullyng pentru a desemna atât atacurile verbale, cât și intimidările (presiunea psihicăă exercitată prin amenințări, Înjurii, umilințe. In al doilea rând, a califica un fapt da violență Înseamnă, În esență, a emite o judecată de valoare asupra acelui fapt. Judecata corespunde unor norme sociale determinate de cultura societății, dar ea se face și În funcție de valorile
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
educațional asupra violenței școlare permite stabilirea unor direcții de acțiune pentru prevenirea și stăpânirea acestui fenomen. Anchetele de teren au pus În evidență o mare diversitate a formelor de violență ce se manifestă În mediul școlar: de la violența școlară (injurii, amenințări, jigniri), la violențele fizice (loviri, Încăierări), degradări de bunuri (scris pe pereți, spart geamuri, deteriorat mobilier etc.), refuzul de a lucra, absenteism, perturbarea cursurilor, agresiuni cu arme, violențe sexuale, consum de droguri. Este firesc ca În asemenea condiții unii dintre
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
proprii de asigurare a integrității teritoriale, suveranității și independenței. Astfel, s-a ajuns la acțiunea de reorganizare a Micii Înțelegeri, la alcătuirea unui pact și a unui program comun, destinate să dea acestei organizații o întreită capacitate de rezistență în fața amenințării hitleriste ca și a intensificării revizionismului horthyst . “ Reorganizarea Micii Înțelegeri la 16 februarie 1933, marca încă o dată, hotărârea de a acționa împotriva oricăror încercări, indiferent de proveniența, de dominare, disociere sau de provocări menite să amenințe pacea, suveranitatea și independența
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
pe un termen de zece ani, de pildă, cât va dura convențiunea, un plafon pe baza programului ei de investire militară”. În septembrie l932, lucrările Conferinței dezarmării s-au reluat în condiții internaționale mai defavorabile; guvernul german a trecut la amenințări directe, anunțând că numai acordarea egalității în drepturi în materie de înarmare, ar putea determina Germania să nu părăsească conferința. Ca o replică la puternica ofensivă declanșată de naziști în Germania, dar și la intențiile anglo-americane de a satisface revendicările
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
politică a Europei interbelice, prin ocuparea lui de către trupele germane și prin organizarea Boemiei și Moraviei într-o unitate administrativă aflată sub protectorat german. Pentru România, politica externă a Germaniei promovată de regimul condus de A. Hitler reprezenta o dublă amenințare. Mai întâi, exista primejdia ca marile democrații occidentale să nu fie în măsură să desfășoare un amplu efort de înarmare ca mijloc de descurajare a intervențiilor revizioniste și expansioniste ale Germaniei pentru a se lăsa antrenate în formule de compromis
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
mai amenințătoare, chiar și după cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, opinie confirmată și de istoricul Radu Ștefan Vergatti, care apreciază că Ungaria a primit și sprijinul nesperat al Moscovei, ceea ce constituie, în opinia aceluiași istoric, o noutate documentară; b. amenințările la adresa României, formulate de ministrul de externe al Reich-ului ( la Viena, Ribbentrop și Ciano informează ca " arbitrajul urmează să fie acceptat fără nicio rezervă și condiție, sau respins". În caz de neacceptare, Axa "se va dezinteresa de soarta sud-estului Europei
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
nordul Transilvaniei, prin intermediul ministrului Italiei la București, Pellegrino Ghigi . Inițiativa era a lui Ion Antonescu. Se menționau "masacrele masive ”, "situația extrem de gravă pentru populația româneasca" și " foarte defavorabilă pentru menținerea unor bune relații între România și Ungaria". Era o adevărată amenințare cu declanșarea unui război Ungariei, amenințare care având în vedere știutele interese din acel moment ale puterilor Axei, se considera că va avea efect. Guvernul României cerea o anchetă internațională, mai ales la Trăznea și Ip, ” unde aproape totalitatea populației
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
București, Pellegrino Ghigi . Inițiativa era a lui Ion Antonescu. Se menționau "masacrele masive ”, "situația extrem de gravă pentru populația româneasca" și " foarte defavorabilă pentru menținerea unor bune relații între România și Ungaria". Era o adevărată amenințare cu declanșarea unui război Ungariei, amenințare care având în vedere știutele interese din acel moment ale puterilor Axei, se considera că va avea efect. Guvernul României cerea o anchetă internațională, mai ales la Trăznea și Ip, ” unde aproape totalitatea populației masculine a fost masacrată." Același demers
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
conform propriilor interese. Dar , pe măsura înrăutățirii situației militare, au ieșit la iveală și limitele acestei poziții, și anume, refuzul României și Ungariei de a spori contribuția lor materială și umană - la „lupta împotriva bolșevismului" - măsură justificată și argumentată prin amenințarea reprezentată de partea adversă. Având nevoie de aportul ambelor state, inițial, Hitler, considerându-se stăpân pe situație, a refuzat să adopte o poziție tranșantă, rezolvarea acestei probleme fiind amânată pentru sfârșitul războiului. Totuși, în primăvara lui 1944, sub povara înfrângerilor
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
pervers, astfel că un mare număr de obiecte pot produce plăcere sexuală, care rămâne în memoria unui copil. Inițial este plăcerea copilului de a suge (faza orală), de a defeca (faza anală), de a-și atinge organele sexuale (faza falică). Amenințarea de a rămâne "fixat" pe mamă sau pe tată dezvoltă "complexul lui Oedip" sau "complexul Electra". Freud vede în dezvoltarea psihosexuală un model universal și, de aceea, îl numește cu un termen mitologic preluat de la Sofocle ("Complexul Oedip": Găsesc în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
măiestrie și cu o putere rară.Nu orice romancier, oricât de mare ar fi el, poate mânui într-un ritm atât de viu mulțimile:” Zeci de glasuri răspunseră deodată, răcnind care de care mai vârtos.Erau sudălmi și ocări și amenințări,toate topite într-un vacarm asurzitor din care nu se înțelegeau decât frânturi de vorbe murdare”. Încetineala relativă a acțiunii din primele capitole face să prețuim și mai mult încordarea din ultimele capitole.Cuvintele se încarcă de sens, o vorbă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
și pe părinții lui. Le-a mai dat câte-o cârjuliță sî, pfiu! Bătea cârjulița la ele." Se admite astfel o formă de protest contra unei legi severe primite la naștere, care prinde conturul unei încercări de depășire a unei amenințări. La fel ca în cazul nașterilor miraculoase, și în cazul ursitoarelor, se-ncearcă deci aceeași "raționalizare a iraționalului". Oamenii au constatat dintotdeauna, în mod tacit și repetat, absurdul existenței, lipsa de logică dintre faptele unui om și destinul real al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fi pusă și "povestea cânepii" - un fel de parolă cu ajutorul căreia persoanele inițiate puteau dovedi ființelor malefice că sunt la curent cu "marea taină". Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.") Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
concluzie pe care și istoriografia, și imaginarul medieval românesc o confirmă, și anume că în orice cultură există un mit central care o reprezintă și care se găsește în toate marile sale creații (43). Dintr-o istorie trăită sub semnul amenințării și al instabilității, imaginarul istoriografic preia în principal din folclorul local motivul jertfei, integrând astfel și un important element comun al mitologiilor balcanice. Eliade scrie în același loc despre Monastirea Argeșului că românii au ales-o pentru că ... sufletul lor se
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
într-un timp al fondării instituțiilor de drept), corelat cu o nouă tipologie voievodală, a apărătorului creștin. Fixarea în memoria colectivă a atâtor ipostaze ale regalității poate fi pusă tot pe seama faptului că medievalii români au trăit sub presiunea permanentei amenințări venite dinspre puterea otomană, asimilată în imaginarul popular, în cel istoriografic și în programele iconografice ale lui Petru Rareș cu imaginea (anti-modelul) diavolului. A transforma un chip voievodal într-un mit, a concentra o întreagă arie imaginară în jurul eroicului și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai puțin creativi; 2. supravegherea - oamenii care sunt conștienți că sunt urmăriți devin mai puțin creativi; 3. recompensele - oamenii care realizează o sarcină pentru a fi recompensați sunt mai puțin creativi; 4. competiția - oamenii care percep competiția ca pe o amenințare a muncii lor devin mai puțin creativi; 5. alegeri restrictive - oamenii ce trebuie să-și realizeze sarcinile conform unor restricții determinate sunt mai puțin creativi; 6. orientarea extrinsecă - oamenii ce realizează o sarcină din motive externe sunt mai puțin creativi
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
-și fi irosit dorința în desfătare, loc comun al neputinței. El i se potrivește lui Faust, care a crezut îndeajuns de mult în Dumnezeu spre a se vinde diavolului. Pentru Don Juan, lucrurile sunt mai simple. "Burladorul" lui Molina răspunde amenințărilor Infernului doar atât: "Nu-ți cer decât să-mi dai un lung răgaz!" Ce vine după moarte e fără însemnătate; în schimb, ce șir lung de zile îl așteaptă pe cel care știe să fie viu! Faust cerea bogățiile acestei
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
cheltuirii de sine. Invocăm, în cazul lui, geniul, care scuză totul. Dar, dimpotrivă, geniul nu scuză nimic, tocmai pentru că refuză s-o facă. În acea vreme, actorul știa ce pedeapsă îl așteaptă. Dar ce puteau să însemne pentru el niște amenințări atât de vagi când le asemuia cu pedeapsa ultimă pe care i- o rezerva viața însăși? Această pedeapsă el o suferea dinainte, acceptând-o pe de-a-ntregul. Pentru actor, ca și pentru omul absurd, o moarte prematură este ireparabilă. Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Dar, când a văzut din nou chipul acestei lumi, când s-a bucurat de apă și de soare, de pietrele calde și de mare, n-a mai vrut să se întoarcă în umbra Infernului. Nici chemările, nici mânia și nici amenințările divine nu l-au clintit din hotărârea lui. A mai trăit mulți ani încă, privind linia rotunjită a golfului, în fața mării strălucitoare și a pământului surâzător. Spre a-l supune, a fost nevoie de o poruncă a zeilor. Mercur a
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]