15,743 matches
-
O formulare mult mai dură se găsește la Jean d’Ormesson, care, într-un „Le Figaro magazine” de acum cîțiva ani (no 165, 12-18 juin 1982, p. 32), acuza „egalitarismul criminal” ce împiedică selecția în școală, în universitate, în viață. *Americanii vorbesc de „o tragedie a abundenței” (cf. „Sinteza”, nr. 68/1986). *Iarnă: discuții despre temperaturile joase. Mă alătur, spunînd că în camera în care citesc sînt, constant, 12 grade. Deși încălțat cu ghete, îmi ard tălpile de frig. *„Trebuie să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din subiectele în care ginerele lui Gherea a excelat. *Ridicolul se dezvăluie uneori în trepte. Cu fața înflorită de un amuzament prelung, G. spune cît de flatat a fost Constantin Stan, directorul întreprinderii Cinematografice, atunci cînd, la recepția dată pentru americani, s-a făcut haz de excesiva sa preocupare, pe teren, ca „punctul cinci” (respectiv mîncarea și băutura) să fie întotdeauna foarte bun. L-a imitat, cu pantomima necesară, Petre Vlase, instructorul de dans. Între multele scene descrise de acesta, una
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
parte de familie În care să fi Întâlnit jertfa sfântă a mamei, care i-a crescut, În lipsuri materiale grele poate, dar nu În ură și decadență. Am citit niște note pe marginea unei scrisori a 60 de profesori universitari americani adresată conducătorului țării lor, Între altele spunându-se, citez din memorie,„nu sunt de acord, Între altele, cu părerile acelora care Încurajează tineretul să laicizeze religia, lipsindu-l prin aceasta de o importantă latură a spiritualității!”. și Într-o altă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o dată, cu ingenuă măreție și, iată, Îl deținea și În clipa finală. New York, ianuarie 2000 (Familia, nr. 5/2000) Sinuciderea unui pahar de Bacaratc " Sinuciderea unui pahar de Bacara" Radu Petrescu a fost, „for better or for worse”, cum spun americanii, Întruparea literaturii Înseși. Ne-am Întâlnit prima dată la Brăila (În 1968, cred), la premiera piesei lui M.R. Paraschivescu, Asta-i ciudat, pusă În scenă de prietenii poetului, Ianis și Elena Veakis (văduva lui Lucrețiu Pătrășcanu). Debutasem deja, ca și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cinstirea memoriei dispăruților, ci de o tradiție a modestiei și firescului care nu agreează marile „monumente” funerare și nici nu consideră că ele ar trebui să fie pe „măsura” (mai curând, imaterială) a meritelor marilor dispăruți. În această delicată chestiune, americanii preferă „instituțiilor” individul sau grupul care se simte chemat să Împlinească asemenea datorie. Aducerea rămășițelor lui Eliade În țară ar fi, cine știe, un incitant Început pentru a se face același lucru cu Enescu, Brâncuși, Brauner, Marcel Iancu, Eugen Ionescu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui Eliade. „Le consider lipsite de sinceritate”, spune profesoara americană. „Îmi amintesc gândind că dacă știi, de fapt, publicațiile pentru care scria, poți să-ți dai seama că scria pentru presa fascistă și antisemită; dacă le citeai Însă ca un american naiv, dacă nu le cunoșteai și el spunea « În acest segment al vieții mele am scris pentru x, y, z», totul devenea fără sens.” Referindu-se la cariera lui Mircea Eliade la Universitatea din Chicago, unde a venit, mai Întâi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aici și de acolo. Audiența era divizată, aproape egal, Între studenți americani și est-europeni. Dezbaterea de seminar câștigase o incitantă tensiune a controversei, Între „subtilitatea” de pe vechiul continent și „practicismul” american, deschis, realist. „Metafora” ionesciană a părut mai puțin șocantă americanilor și parțial „datată” deja pentru europeni. Când volubilul student din Tbilisi a argumentat că teatrul lui Beckett i se pare mai rezistent decât cel al lui Ionesco, pentru că irlandezul n-a acceptat nici un compromis cu așa-zisul „umanism” al speranței
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să plătesc. Plătea doar cu bancnote noi, proaspete, neșifonate și nu se uita la sumă. Cine a crescut aici, În timpul Depresiei, nu ignoră asemenea detalii.” Și nu numai cei crescuți În timp de criză, ar fi de adăugat, ci orice american privește cu suspiciune asemenea teatrale acte „europene” de grandomanie și galanterie, venind dintr-o tradiție de curtoazie lipsită de modestie și seriozitate. „Îmi spuneam că totul n-ar fi decât absurdul franco-balcanic. Nu prea puteam lua În serios fasciștii balcanici
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scris, dacă ar fi fost destul de deștepți, dacă ar fi dispus de fraze mai bune și ar fi știut destul despre lume. Cei dintre noi mai puțin Înclinați spre visare sau invidie simțeam că Bellow scrisese cărțile mari și necesare americanilor generației sale și a noastre și că era un privilegiu de a fi reprezentați de el. A fost nu doar cel mai Împlinit dintre scriitorii noștri, ci și cel mai aventuros. Romanele sale trec de la realismul melancolic la fantezia intelectuală
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
căreia i se dedicase, cu bine cunoscuta sa fervoare, În ultimii ani. Nu a venit la lectura mea de la Literatur Haus, cum promisese, dar mi-a telefonat mult după asta și mi-a trimis un plic masiv cu texte la American Academy, unde locuiam. Plecam din Berlin pe un traseu lung, Înainte de a reveni În America, așa că am expediat plicul pe adresa mea din New York, urmând să-l citesc la Întoarcere. Scrisoarea care preceda și explica Dosarul „Țiganiadei” am găsit-o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
râvnite și memorabile, calendarul zâmbea, brusc, Încurajator. În Noul Babylon, musafirul se simțea totdeauna acasă, fără nici una dintre crampele antiamericane ale atâtor intelectuali europeni. Dacă la Paris descoperisem vivacitatea sa latină, la New York poetul Îmi părea o variantă europeană a americanului stenic și eficient, a cărui prezență Însenina, instantaneu, ambianța. * Recent, pisica fără vârstă și fără moarte din lirica lui Michael s-a desprins din rama Însorită a ferestrei unde Își toarce Înțelepciunea, pentru a-mi șopti că limba română este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îmi spusese și mie că dorise În tinerețe să devină scriitor și, nemaiavând, ulterior, o limbă, a recurs la imagini. Complicitatea nu se oprea aici. „Noi nu putem fi americani”, Îmi declarase, nu o dată, ca un fel de concluzie consolatoare, americanul mai vârstnic, considerat „a national treasure” a Lumii Noi. Arhiva românească rămasă În locuința lui Saul, pe care am consultat-o după moartea sa, arată o deloc obnubilată memorie a spațiu-timpului de Început. Arborele genealogic, schițat de mâna sa pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al deposedării și anonimizării, Învață, pur și simplu... americanitatea. În acest sens, și Harold Rosenberg („Statele Unite erau destinate să-și procure un Saul Steinberg”), cât și Arthur Danto („călătoriile au fost Întreprinse În spiritul instruirii În cum să devii un american”) au dreptate. Vastitatea modernă a Americii, imprevizibilele ei amestecuri și colaje, vitalitatea și voioșia și violența ei, creativitatea și surogatele, parăzile și pustiul, inocența și mobilitatea și singurătatea ei. Fastuosul naivității și al spectacolului, travestiul și brutalitatea, optimismul și simplitatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
considerat ca moment oportun pentru trecerea la acțiune. Modalitatea intrării în acțiune ar fi fost dictată de situația ce s-ar fi creat la momentul dat. în cazul izbucnirii unui război sau o revoltă, noi contam pe un ajutor din partea americanilor, care ar fi urmat să ni se trimită pe calea aerului, fapt care rezulta din modul expunerii prezentată de Eugen Theodorescu. Adică, el nu ne-a spus-o expres, la întrebarea pusă de noi, el a spus: „dacă vine de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mi-a vorbit nimic de Mailat. De acesta mi-a vorbit Dragoș Hoinic, care la sfârșitul iernii în februarie-martie a venit să mă vadă și mi-a spus că are legături cu acest - Mailat - și că acesta are legături cu americanii. Dl. Negulescu i-a dat aprobare pentru Andrei, mi s-a adus la cunoștință aceasta și s-a făcut cu aprobarea mea. Mai arăt că atunci când Teodorescu a venit aici, mi-a spus că-i trebuie informații pentru mișcare și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acolo într-o situație foarte grea, că odată cu eliberarea mea, legionarii mei din Germania au fost arestați. Nu știu sigur dacă aceste informații mergeau prin Mailat și la serviciul american. De la Dragos Hoinic am aflat că el are legături cu americanii, că el este curierul și duce aceste informații lui Mailat. Eug. Theodorescu a căpătat în cele din urmă aprobare prin Negulescu, eu am știut și am aprobat și eu, Teodorescu s-a ocupat cu serviciul. Eu personal n-am primit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Nistor: La cererea și în folosul cui ați înființat Serviciului de spionaj? Răspuns: Serviciu de informații a fost înființat la cererea lui Borobaru recte Horia Sima transmisă prin Eugen Teodorescu. Aceste informații mergeau spre Horia Sima și de acolo la americani. (ss) Nistor Chioreanu întrebare Petrașcu Niculae: Știați că informațiile culese sunt predate americanilor prin Vasile Mailat la Salzburg? Răspuns: Știam că informațiile culese sunt predate lui Vasile Mailat care avea legături cu americanii. Acest lucru l-am aflat în februarie-martie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Serviciu de informații a fost înființat la cererea lui Borobaru recte Horia Sima transmisă prin Eugen Teodorescu. Aceste informații mergeau spre Horia Sima și de acolo la americani. (ss) Nistor Chioreanu întrebare Petrașcu Niculae: Știați că informațiile culese sunt predate americanilor prin Vasile Mailat la Salzburg? Răspuns: Știam că informațiile culese sunt predate lui Vasile Mailat care avea legături cu americanii. Acest lucru l-am aflat în februarie-martie 1948 de la Dragoș Hoinic. (ss) Niculae Petrașcu Anchetator Gh. Petrescu Petrașcu Niculae Andreescu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spre Horia Sima și de acolo la americani. (ss) Nistor Chioreanu întrebare Petrașcu Niculae: Știați că informațiile culese sunt predate americanilor prin Vasile Mailat la Salzburg? Răspuns: Știam că informațiile culese sunt predate lui Vasile Mailat care avea legături cu americanii. Acest lucru l-am aflat în februarie-martie 1948 de la Dragoș Hoinic. (ss) Niculae Petrașcu Anchetator Gh. Petrescu Petrașcu Niculae Andreescu Matușei Nistor Chioreanu PROCES VERBAL DE CONFRUNTARE Astăzi 19 octombrie 1948 ora 2230 Noi Petrescu Gheorghe maior de securitate și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Mi-a comunicat că aprobarea este din partea lui Horia Sima prin Borobaru. (ss) Niculae Petrașcu întrebare Eugen Teodorescu: La cererea și în folosul cui ați înființat acest serviciu de informații ? Răspuns: Acest serviciu de informații ne-a fost cerut de americani. Era în folosul americanilor și al Mișcării Legionare. (ss) Eugen Teodorescu întrebare Petrașcu Niculae: Știați dumneavoastră la cererea și în favoarea cui a fost înființat acest serviciu de spionaj? Răspuns: Știam de la Eugen Teodorescu că informațiile culese erau predate lui Vasile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aprobarea este din partea lui Horia Sima prin Borobaru. (ss) Niculae Petrașcu întrebare Eugen Teodorescu: La cererea și în folosul cui ați înființat acest serviciu de informații ? Răspuns: Acest serviciu de informații ne-a fost cerut de americani. Era în folosul americanilor și al Mișcării Legionare. (ss) Eugen Teodorescu întrebare Petrașcu Niculae: Știați dumneavoastră la cererea și în favoarea cui a fost înființat acest serviciu de spionaj? Răspuns: Știam de la Eugen Teodorescu că informațiile culese erau predate lui Vasile Mailat, care avea legături
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al Mișcării Legionare. (ss) Eugen Teodorescu întrebare Petrașcu Niculae: Știați dumneavoastră la cererea și în favoarea cui a fost înființat acest serviciu de spionaj? Răspuns: Știam de la Eugen Teodorescu că informațiile culese erau predate lui Vasile Mailat, care avea legături cu americanii. Acest lucru îl știam de la Dragoș Hoinic. (ss) Niculae Petrașcu Anchetator Gh. Petrescu Petrașcu Niculae Eugen Teodorescu Se constată o oarecare grabă, căci un interogatoriu a avut loc la ora 22.00 în ziua de 19 octombrie și altul în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu America și Anglia, căci în fond tot procesul nu e este decât o răfuială cu anglo-americanii.” Generalul D. Cibuchi, din str. Sf. Constantin nr. 1 face următoarele reflexii cu privire la proces: „Sunt numiți trădători cei care au comunicat englezilor și americanilor, adică foștilor noștri aliați, știri despre viața și activitatea noastră economică. Dar Guvernul actual, care comunică totul rușilor nu este atunci și el trădător?” Generalul Cibuchi afirmă apoi că este foarte mirat că în acest proces ca și în acel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de mijloace trebuie să fi întrebuințat zbirii acestui regim, ca să demoralizeze astfel chiar pe cei mai dârzi legionari și adversari ai acestui regim.” Valeriu Moldovan, fost consilier al C.N.R. În timpul regimului antonescian afirmă: „Acest proces este o acțiune contra anglo americanilor și nu ar trebui să ne apucăm noi la ceartă cu state așa de mari.” „Aceasta este din ordinul URSS, va veni timpul să ne căim că ne pretăm la toate ordinele rușilor. Acuzații nu sunt decât niște figuranți, declarând
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și Țurcanu. La înapoierea de la Securitate spunea că el știe că în Securitate sunt de fapt două grupuri, unul prosovietic, și altul proamerican, care se dușmănesc și se lucrează pe dedesubt, iar el făcuse greșeala să-și arate simpatia pentru americani unui ofițer pe care nu-l știa prosovietic. Astfel, spunea el, își pecetluise soarta. Existența celor două grupuri poate s-a perpetuat în timp și explică chiar fenomenul inexplicabil de mai târziu, trădarea lui Pacepa și poate chiar jocurile Securității
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]