12,570 matches
-
lui Böcklin este consecința contactului îndelungat cu Italia, este vorba de orașe precum Roma sau Florența. Pictorul face parte din grupa artiștilor intitulați Deutschrömer, artiști de origine germană retrași să picteze în Italia. Este perioada în care se fac săpăturile arheologice pentru dezgroparea de sub cenușă și lavă a orașului Pompei, care alături de Herculanum, Stabia și Oplontis, fusese înghițit de erupția Vezuviului în anul 79 î.e.n.. Aveau să fie aduse la lumină o cultură extrem de rafinată și opere de artă precum frescele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sarah". Simonidy face aluzie în mod explicit la modelul picturii murale bizantine, proiectând în fundal o frescă pe care abia se deslușesc figurile încețoșate ale unor personaje din Bizanț și care reproduce pictura murală a bisericilor ortodoxe. Aparentul caracter istorist, arheologic, intră în contrast cu figura împărătesei Theodora, care acaparează prim planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu chipul îndreptat spre cer, împărăteasa ține în mâinile împreunate un lujer de crin care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romanitatea pură a românilor, exterminarea totală a dacilor), cât și replica dacistă (în cea mai autohtonistă formulă aceasta regăsindu-se în fanteziile pelasgice ale lui Nicolae Densusianu). Deși extreme, ambele poziții își au originea în constatări factuale suportate de investigații arheologice și lingvistice. Conștiința istorică românească a fost configurată prin extrapolarea imaginativă pe baza elementelor factuale, mult dincolo de parametri setați de standardele metodologice ale cercetării științifice. Națiunea română, ca de altfel majoritatea națiunilor moderne, este produsul ficționalizării înrădăcinate istoric. Ceea ce face
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încadrat cu prea multă precizie într-o disciplină tradițională clar circumscrisă. În ciuda acestei dificultăți de clasare disciplinară, sociologia continuă să se inspire și să fie fertilizată de ideile foucauldiene, dar și pe plan metodologic, analiza discursului (sub forma metodei genealogice/arheologice) fiind contribuția fundamentală a acestuia. Pentru M. Foucault (1999) nu există discursuri singulare disparate, ci cheaguri interrelaționate de formațiuni discursive. Aceste blocuri discursive sunt alcătuite din întregi corpusuri de cunoaștere care creează obiectul în numele căruia vorbesc. Mai exact, între formațiunile discursive
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Istorie antică și medie a României alocă spații considerabile pentru desfășurarea unei demonstrații xenopoliene a continuității: după modelul marelui istoric care a condus contra- ofensiva românească în bătălia asupra permanenței românești pe teritoriul Daciei Traiane, manualul administrează metodic probele arheologice, numismatice, epigrafice și lingvistice ale continuității în campania de demantelare a teoriei imigraționiste (Daicoviciu et al., 1984, pp. 72-75). Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, teza simplă a continuității etnice pentru care s-au bătut eroic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reinstrumentat cazul istoriografic împotriva "netemeiniciei teoriei imigraționiste", mobilizând o impresionantă colecție de probe moștenite de la acțiunile similare întreprinse de A.D. Xenopol, care ar atesta "continuitatea lor în spațiul carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 59). Mărturiile epigrafice ale continuității, dovezile arheologice ale continuității, dovezile numismatice ale continuității și dovezi lingvistice ale continuității, administrate cu scrupulozitate procedurală pe lungimea a trei pagini, probează fără drept de apel că "teoria roesleriană, care-i aducea pe români din Peninsula Balcanică, este lipsită de orice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe care credincioșii o fac într-un loc sacru, ca formă de manifestare a credinței. Tipuri de pelerinaje: religioase (călătorii ale credincioșilor la un loc sacru în scopul regăsirii de sine); seculare sau civice (călătorii la locuri de importanță istorică, arheologică, geologică etc; de exemplu, americanii merg la Washington pentru a vedea „Declarația de Independență” și „Constituția”, britanicii merg la Londra pentru a asista la aparițiile publice ale reginei, românii merg în Capitala Unirii-Alba Iulia etc.) Obiectivele pelerinajului religios: a vedea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca DoamneiPiatra Neamț și, respectiv, de la Lozna-Dorohoi, OituzBacău, Mănoaia-Costișa, județul Neamt etc., am învățat mult de la regretatul Nicolae Gostar, care mi-a fost și profesor la facultate, și de la distinsul arheolog de azi, prof.univ.dr. Dan Gh. Teodor. Absolvind ca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
abuzivă a regimului ceaușist, în cadrul „revoluției culturale“, după model asiatic, a dus la desființarea Facultății de Istorie Geografie din Bacău, alături de alte facultăți din țară. Din 1975 am trecut în învățământul liceal, dar mi-am continuat activitatea în domeniul cercetării arheologice. Cu Muzeul din Bacău colaborez de peste 40 de ani, dintre care un deceniu am fost angajat, fiind o vreme director și apoi muzeograf principal. Am colaborat foarte bine cu muzeele din Piatra Neamț, Focșani și Onești. După desființarea abuzivă a Facultății
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
toată viața am îmbinat, zic eu benefic și judicios, munca la catedră cu cercetarea științifică. În această complexă activitate v-ați axat cu preponderență, încă din anii studenției, pe studierea epocii de formare a poporului român, investigând sistematic șantierele 125 arheologice de la IzvoareBahna și Davideni, din județul Neamț, ori pe cele băcăuane, de la Curtea Domnească din Bacău, de la Dămienești, Ștefan cel Mare și Oncești. Care dintre ele v-a fost mai aproape de suflet și din ce pricină? Fiecare șantier arheologic îți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
125 arheologice de la IzvoareBahna și Davideni, din județul Neamț, ori pe cele băcăuane, de la Curtea Domnească din Bacău, de la Dămienești, Ștefan cel Mare și Oncești. Care dintre ele v-a fost mai aproape de suflet și din ce pricină? Fiecare șantier arheologic îți rămâne în suflet mai mult sau mai puțin, în funcție de rezultatele obținute în urma cercetărilor. Dacă ar fi totuși să selectez, aș menționa șantierele arheologice de la IzvoareBahna și Davideni. La Izvoare-Bahna am cercetat o intinsă așezare care acoperă o etapă foarte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Oncești. Care dintre ele v-a fost mai aproape de suflet și din ce pricină? Fiecare șantier arheologic îți rămâne în suflet mai mult sau mai puțin, în funcție de rezultatele obținute în urma cercetărilor. Dacă ar fi totuși să selectez, aș menționa șantierele arheologice de la IzvoareBahna și Davideni. La Izvoare-Bahna am cercetat o intinsă așezare care acoperă o etapă foarte importantă, aceea a secolelor VI-IX. Aici, în aceeași vatră de sat a trăit o comunitate în curs de romanizare, în secolele VI-VII
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Dunării. Rodul cercetărilor de la Davideni s-a materializat în lucrarea „Comunități sătești la est de Carpați în epoca migrațiilor. Așezarea de la Davideni din secolele V-VIII”, despre care reputatul istoric Ștefan Olteanu afirma că „marchează o piatră de hotar, fundamentată arheologic, în istoria comunităților rurale din zona dintre Siret și Carpați a Moldovei centrale”. Cu ce ochi au privit-o ceilalți specialiștii din țară și de peste hotare? Rezultatele cercetărilor de la Davideni au fost bine primite de către specialiști. Lucrarea monografică publicată s-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că această recunoaștere științifică, acordarea premiului Academiei, nu a fost întâmplătoare. Ca unul din „cei mai autorizați specialiști ai evului mediu timpuriu”, cum vă consideră istoricul și universitarul ieșean Dan Gh. Teodor, v-ați lăsat amprenta nu doar pe șantierele arheologice amintite, ci și în organizarea a numeroase expoziții județene, interjudețene, naționale și internaționale, care au valorificat descoperirile făcute de-a lungul anilor. Corolarul acestora a fost, dacă nu mă înșel, „I Dacii. Mostra della civilità dacogetica in epoca classica”, deschisă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ce purta titlul „Dacii au cucerit Roma“. Sunteți autor și coautor al mai multor cărți, dar și semnatarul a zeci de studii și articole. Ce considerați că va rămâne peste timp dintre acestea? În timp vor rămâne, cu siguranță, obiectele arheologice descoperite. Interpretările pot fi, și vor fi, amendate, dar piesele scoase din „arhivele pământului“ și publicate, rămân. La cele descoperite prin săpături sistematice, aș adăuga recuperarea a două tezaure de excepție: cel de monede romane imperiale, descoperit întâmplător, în 1976
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ce credeți că mai aveți de făcut în următoarea etapă? Principalul reproș este acela că nu am realizat mai mult, că nu am publicat mai mult în limbi de circulație internațională. Mai am câteva restanțe în valorificarea rezultatelor unor cercetări arheologice. Sper ca acestea, e vorba de două monografii de situri arheologice, să fie recuperate. Mai sunt apoi dator cu o lucrare de sinteză, la care mă gândesc de mult, și lucrez, cu unele întreruperi, la o alta, privind istoria Moldovei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
reproș este acela că nu am realizat mai mult, că nu am publicat mai mult în limbi de circulație internațională. Mai am câteva restanțe în valorificarea rezultatelor unor cercetări arheologice. Sper ca acestea, e vorba de două monografii de situri arheologice, să fie recuperate. Mai sunt apoi dator cu o lucrare de sinteză, la care mă gândesc de mult, și lucrez, cu unele întreruperi, la o alta, privind istoria Moldovei în mileniu I d.Hr. La mulți ani și Dumnezeu să vă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
I ....................................................................................... 11 1. Așezarea geografică și condițiile naturale ..................................... 11 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică ........................... 13 Epoca pietrei ................................................................................ 13 Epoca metalelor ............................................................................ 17 3. Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane ......................... 19 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă, în lumina vestigiilor arheologice, juridico-lingvistice și a structurilor teritoriale ......... 25 Materiale arheologice descoperite în zonă ................................... 26 Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor .......... 30 Structuri teritoriale străvechi. Însorărirea .................................... 33 CAPITOLUL II HOTARE ȘI ENTITĂȚI COMUNITARE VECHI PE TERITORIUL UMBRĂREȘTEAN ............................................ 43 1. Umbrăreștenii între legendă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
11 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică ........................... 13 Epoca pietrei ................................................................................ 13 Epoca metalelor ............................................................................ 17 3. Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane ......................... 19 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă, în lumina vestigiilor arheologice, juridico-lingvistice și a structurilor teritoriale ......... 25 Materiale arheologice descoperite în zonă ................................... 26 Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor .......... 30 Structuri teritoriale străvechi. Însorărirea .................................... 33 CAPITOLUL II HOTARE ȘI ENTITĂȚI COMUNITARE VECHI PE TERITORIUL UMBRĂREȘTEAN ............................................ 43 1. Umbrăreștenii între legendă și adevăr. Antroponime și toponime 43 2. Generic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ne-au fost puse la îndemână cu multă bunăvoință și înțelegere de către oamenii de cultură de la instituțiile care le conservă, motiv pentru care le mulțumim și le rămânem recunoscători. Am folosit și urmele documentare descoperite pe cuprinsul localității, de natură arheologică, și acte scrise, materiale depistate prin investigații personale desfășurate pe parcursul multor ani de trudă, mai intens din 1971 încoace, materiale rămase, în cea mai mare parte, încă inedite, cu toate că unele prezintă interes științific substanțial. De un real ajutor în munca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ioniță, Gheorghe Agache, Sandu Marin din Torcești și alți săteni, cei mai mulți dintre ei acum decedați. Toți aceștia ne-au oferit și ne-au pus la dispoziție pentru studiu și colecție documentară acte vechi, monede din diferite epoci și emisiuni, obiecte arheologice găsite întâmplător în zonă, materiale etnografice și alte vestigii din trecutul nostru. Nu pot uita imboldul primit din partea preotului cărturar Igor Jechiu, pe când păstorea la Ivești, de la care am luat exemplul colecționării dovezilor istorice și încercarea de a le valorifica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ele au fost (și sunt încă) favorabile satisfacerii necesităților și vieții oamenilor, astfel încât e lesne de înțeles de ce zona a fost locuită din vremuri străvechi, o locuire relativ densă și continuă, așa după cum se poate constata pe baza studiului urmelor arheologice și al documentelor scrise, prin care este atestată prezența vechilor comunități umane pe acest teritoriu. 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică „... un adânc fond de cultură populară, o succedare de epoci, cu un caracter de tenacitate excepțională...” I. Andrieșescu Epoca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
epoci, cu un caracter de tenacitate excepțională...” I. Andrieșescu Epoca pietrei Așa cum am arătat deja mai sus, urmele prin care se atestă primele forme de viață omenească între limitele teritoriului istoric al actualului sat și comună Umbrărești sunt de natură arheologică. Ele au fost identificate de noi începând din anul 1970, punctele unde au fost găsite au rămas încă necercetate de specialiști, excepție făcând un sondaj arheologic efectuat în septembrie 1988 la nord de biserica satului Siliștea, unde Muzeul din Tecuci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
omenească între limitele teritoriului istoric al actualului sat și comună Umbrărești sunt de natură arheologică. Ele au fost identificate de noi începând din anul 1970, punctele unde au fost găsite au rămas încă necercetate de specialiști, excepție făcând un sondaj arheologic efectuat în septembrie 1988 la nord de biserica satului Siliștea, unde Muzeul din Tecuci, reprezentat de doamna Stela Țau, a făcut câteva săpături, fără a încerca o extindere prin care să scoată la iveală o cantitate de vestigii în măsură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dacă provine de la animale ce ar fi trăit prin partea locului sau dacă a fost adus de apele Siretului odată cu pietrișul. Perioada în care se cuprinde cel mai îndepărtat trecut al unei așezări omenești pe teritoriul comunei, dintre cele documentate arheologic până în prezent, este epoca neolitică, respectiv neoliticul târziu, denumit și eneolitic. Urmele materiale ale unei asemenea așezări se află în partea de nord-est a satului Tămășeni, prin grădinile locuitorilor Pricope Bulai, Ion Șt. Bulai și pe fostul teren al C.A
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]