12,919 matches
-
31 mai 2007 până pe 10 septembrie 2008. Tragerea la sorți pentru rundă de calificări a avut loc pe 13 februarie 2007, la Stockholm, Suedia. Cele zece câștigătoare de grupa și cele mai bune patru ocupante ale locului 2 au participat barajul pt accederea în grupele turneului final din Suedia. Meciurile s-au disputat în octombrie 2008. Tragerea la sorți pentru turneul final a avut loc pe 3 decembrie 2008 la Complexul Expozițional Svenska Mässan din Gothenburg. Încă dinaintea extragerii, Suedia era
Campionatul European de Fotbal sub 21 UEFA 2009 () [Corola-website/Science/316379_a_317708]
-
evidențiate două niveluri ocupate de pădure: nivelul luncii inundabile și nivelul primei terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor crește și afectează orizonturile inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
a fost demis la mijlocul sezonului. Semnează apoi cu FC Baia Mare, echipă pe care o promovează în Divizia A în 2001, dar nu antrenează în prima ligă după ce băimărenii cedează locul lui FCM Bacău. În sezonul următor ajunge din nou la baraj, dar de această dată echipa din Baia Mare este învinsă de Farul Constanța. Însă Orac face pasul spre Divizia A, semnând un contract cu Oțelul Galați. În sezonul 2002-03 încheie pe locul 13, jucând un meci de baraj pierdut în fața lui
Costel Orac () [Corola-website/Science/316429_a_317758]
-
din nou la baraj, dar de această dată echipa din Baia Mare este învinsă de Farul Constanța. Însă Orac face pasul spre Divizia A, semnând un contract cu Oțelul Galați. În sezonul 2002-03 încheie pe locul 13, jucând un meci de baraj pierdut în fața lui FC Bihor. Echipa rămâne însă în Divizia A, tot cu Orac la timonă, tehnicianul fiind demis în sezonul următor, deși echipa se afla în acel moment pe locul șase. Ajunge tocmai în Divizia C, la FC Botoșani
Costel Orac () [Corola-website/Science/316429_a_317758]
-
Botoșani, punând umărul la promovarea echipei în al doilea eșalon. În 2005, Orac este ofertat de Unirea Urziceni, echipă aflată în Liga a II-a. Reușește la finalul sezonului 2005-06 promovarea echipei în premieră în Liga 1, după victoria din barajul cu FC Bihor și Forex Brașov. Antrenează doar câteva etape pe Unirea în Liga Întâi, fiind apoi înlocuit cu Dan Petrescu. Revine în Liga a II-a, la CS Otopeni, cu care este aproape de promovare în 2007, când încheie în preajma
Costel Orac () [Corola-website/Science/316429_a_317758]
-
în principal ca: Amplasamentul lucrărilor se află la 576 km de la vărsare, într-o zonă în care lățimea albiei majore de cca 3 - 4 km este strangulată și redusă la cca 400 m prin recifuri calcaroase care practic constituie un baraj natural. Geologia sectorului în care este situat lacul de acumulare este destul de uniformă, formată din depuneri de prafuri argiloase cu nisipuri și pietrișuri sub care se găsesc argile și calcare sarmatice. Grindul recifal din amplasamentul uvrajelor principale este constituit din
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
MW, la debitul de 2 x 65 m³/sec, cu o energie medie anuală de 2 x 65 GWh. Graficul de exploatare a centralelor hidroelectrice este subordonat celorlalte folosințe. Nodul hidrotehnic Stînca-Costești este constituit din principalele obiecte: - frontul de retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
65 m³/sec, cu o energie medie anuală de 2 x 65 GWh. Graficul de exploatare a centralelor hidroelectrice este subordonat celorlalte folosințe. Nodul hidrotehnic Stînca-Costești este constituit din principalele obiecte: - frontul de retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și golirile de fund pentru
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
medie anuală de 2 x 65 GWh. Graficul de exploatare a centralelor hidroelectrice este subordonat celorlalte folosințe. Nodul hidrotehnic Stînca-Costești este constituit din principalele obiecte: - frontul de retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și golirile de fund pentru devierea apelor și evacuarea debitelor mari
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
liniștire și deznisipatoare, lacul de compensare, stăvilarul lacului de compensare; - lucrările de protecție, etanșare, drenaj și consolidare a frontului de retenție; - consolidări de mal, lucrări anexe, amenajări. - Cu o înălțime maxima de 47 m și o lungime de 740 m, barajul principal este realizat cu pământuri din lunca Prutului: partea centrală din nisip argilos, prismele amonte si aval din balast, iar ecranul înclinat, fundat pe stânca, din argile prăfoase. Ecranul înclinat are la bază o galerie de injecții. S-a ales
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
o galerie de injecții. S-a ales soluția cu ecran înclinat, care prezintă avantajul unei mai bune și mai economice etanșări a fundației, precum și a executării independente a corpului central din nisipuri argiloase și a zonelor laterale din balast. Corpul barajului include batardoul amonte. Protectia taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - Pentru evacuarea viiturilor cu asigurare de peste 1% (2.940 m³/sec) s-a prevăzut un evacuator de suprafață, amplasat pe grindul recifal mal
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
amonte. Protectia taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - Pentru evacuarea viiturilor cu asigurare de peste 1% (2.940 m³/sec) s-a prevăzut un evacuator de suprafață, amplasat pe grindul recifal mal drept, între barajul de pământ și barajul de închidere mal drept. Este constituit dintr-un prag deversant, canalul rapid, disipatoarele de energie și un canal de evacuare cu debușare în lacul de compensare. Pragul deversant este un deversor cu profil practic, de 117
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - Pentru evacuarea viiturilor cu asigurare de peste 1% (2.940 m³/sec) s-a prevăzut un evacuator de suprafață, amplasat pe grindul recifal mal drept, între barajul de pământ și barajul de închidere mal drept. Este constituit dintr-un prag deversant, canalul rapid, disipatoarele de energie și un canal de evacuare cu debușare în lacul de compensare. Pragul deversant este un deversor cu profil practic, de 117 m lungime, dispus în
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
metalice care la montaj era goală, iar la betonare se umplea cu apă pentru ca greutatea să preia presiunea betonului proaspăt vibrat. - Grindul recifal la ambele maluri prezintă cote joase, fapt ce a necesitat supraînălțarea crestei sale până la cota coronamentului cu baraje de greutate de 10 - 20 m înălțime. Pe malul drept barajul, de 460 m lungime, s-a realizat din beton monolit. Pentru realizarea cotei de fundare pe calcare sănătoase, s-au efectuat excavații prin metoda „bioge”, respectiv în incinte locale
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
cu apă pentru ca greutatea să preia presiunea betonului proaspăt vibrat. - Grindul recifal la ambele maluri prezintă cote joase, fapt ce a necesitat supraînălțarea crestei sale până la cota coronamentului cu baraje de greutate de 10 - 20 m înălțime. Pe malul drept barajul, de 460 m lungime, s-a realizat din beton monolit. Pentru realizarea cotei de fundare pe calcare sănătoase, s-au efectuat excavații prin metoda „bioge”, respectiv în incinte locale mărginite de pereți de beton armat consolidați între ei, pe orizontală
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
locale mărginite de pereți de beton armat consolidați între ei, pe orizontală, cu grinzi metalice. Excavarea s-a realizat cu excavatorul cu cupă inversă până la adâncimea de 6-8 m și cu greiferul până la cota finală, după care a urmat betonarea. Barajul de la malul stâng, lung de 180 m, s-a executat din prefabricate spațiale din beton armat umplute cu balast. - Pentru evitarea degradării versanților grindului din cauza valurilor, variației nivelului apelor și fenomenul de îngheț-dezgheț, s-a prevăzut protecția stâncii cu dale
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
din cauza valurilor, variației nivelului apelor și fenomenul de îngheț-dezgheț, s-a prevăzut protecția stâncii cu dale de beton turnate pe loc, armate și ancorate în stâncă. - Pe versantul stâng zona unei vechi cariere de calcar a fost închisă cu un baraj de pământ de 140 m lungime și o înalțime maximă de 33 m cu nucleu central de argilă și prisme laterale de nisipuri argiloase și balast. Protecția taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc.
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
prisme laterale de nisipuri argiloase și balast. Protecția taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - În vederea împiedicării pierderilor de apă prin frontul de retenție s-a prevăzut realizarea unui voal de etanșare la baza barajului principal și în grindurile recifale și injectii de legătură pe suprafețele de contact dintre construcțiile de beton și stâncă, sisteme de drenaj și piezometre. Adâncimea voalului variază de la 22 m în zona barajului principal la 55-60 și chiar 100 m
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
realizarea unui voal de etanșare la baza barajului principal și în grindurile recifale și injectii de legătură pe suprafețele de contact dintre construcțiile de beton și stâncă, sisteme de drenaj și piezometre. Adâncimea voalului variază de la 22 m în zona barajului principal la 55-60 și chiar 100 m în zona grindurilor recifale. - Există un canal de aducțiune care a fost folosit pe perioada execuției lucrărilor și care duce la priza de apă de 37 m lungime, 34,5 m lațime și
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
aducțiune care a fost folosit pe perioada execuției lucrărilor și care duce la priza de apă de 37 m lungime, 34,5 m lațime și 48,5 m înălțime; este de tip turn de beton armat monolit parțial inclusă în baraj și fundată pe calcar. Este prevazută cu 6 deschideri, 2 pentru centrale și 4 pentru evacuarea debitelor de viitură și goliri de fund. Parțial au fost folosite și pentru devierea apelor în timpul execuției lucrărilor. Galeriile de alimentare a centralelor și
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
de fund. Parțial au fost folosite și pentru devierea apelor în timpul execuției lucrărilor. Galeriile de alimentare a centralelor și golirile de fund sunt unite într-un bloc monolit și sunt fundate pe calcar. - Clădirea centralelor hidroelectrice este amplasată la piciorul barajului, fundată pe calcar. În cladirea comună pentru cele două centrale, desparțite de graniță, sunt amplasate două turbine Kaplan cu ax vertical cu palete reglabile de Ø=3,6 m, instalate în camere spirale din beton armat. Legătura CHE cu lacul
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
liniștire, combinat cu disipatoarele golirilor de fund dispuse în galerii de beton, un canal de evacuare și o rizberma din dale articulate de beton armat. - Lacul de compensare este amenajat în cariera de material local, exploatată pentru execuția umpluturilor din barajele de pământ. Are o suprafață de 30 ha, un volum de 600.000 m³ și permite o variație de nivel de 2 m. Taluzurile lacului sunt protejate cu dale de beton armat. În zona aval s-a prevăzut un stăvilar
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
debitelor necesare pe Prut, în perioadele de nefuncționare a nodului de presiune sau efectuării de reparații la lacul de compensare, s-a prevăzut o priză de rezervă pentru captarea unui debit de 35 m³/sec, situată în plotul 9 a barajului de închidere mal drept, echipată cu o vană plană acționată hidraulic, o galerie de evacuare de 5 m² și construcția de debușare în rîul Prut. Lucrările au început în anul 1973, au fost inaugurate oficial la 4 noiembrie 1978, iar
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
distruse. Monitorizarea acestui vulcan este destul de importanta pentru că zona din jurul acestui vulcan este foarte dens populată, fiind în apropiere orașul Kagoshima cu 680,000 de locuitori. Ca și măsuri de protecție s-a construit un sistem extins de canale și baraje care servesc la protejarea așezărilor din jur de lahare și eroziune. Vulcanul este intens monitorizat cu echipamente performante precum: camere, senzori pe bază de laser optic, Henel Sensori (în esență, pendule atârnate în fluxul de canal), senzori de vibrație, senzori
Sakurajima () [Corola-website/Science/322505_a_323834]
-
performanță pe care Metalist va reuși să o depășească în sezonul 2006-2007, până atunci terminând de încă trei ori pe locul 5. Un caz special a fost în sezonul 2001-2002, când Metalist a terminat cu 40 de puncte într-un baraj pentru poziția a patra, ultimul care aducea prezența în Cupa UEFA, la egalitate cu Metalurg Zaporijia și Dnipro Dnipropetrovsk. Era de așteptat ca Metalist să obțină poziția a patra, pentru a juca în Cupa UEFA, pentru că avea cel mai bun
FC Metalist Harkiv () [Corola-website/Science/316968_a_318297]