15,099 matches
-
Judecătoria Pitești a admis în parte plângerea înregistrată la 18 iunie 2012, prin ordonanța comunicată petentului la 5 octombrie 2012. Autorul excepției consideră că art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție, în ceea ce privește componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea normelor juridice, întrucât textul de lege criticat vorbește, pe de o parte, de dispozițiile art. 275-278 din Codul de procedură penală, în condițiile în care plângerea
DECIZIE nr. 454 din 7 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258123_a_259452]
-
excepției consideră că este evident că se lasă deschisă posibilitatea soluționării plângerii chiar de către procurorul de caz. Totodată, susține că dispozițiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, care consacră, pe de o parte, egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, iar, pe de altă parte, poziția egală pe care trebuie să o aibă în fața legii cetățeanul și autoritatea publică, fără privilegii și fără discriminări. În acest sens, arată
DECIZIE nr. 454 din 7 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258123_a_259452]
-
sunt obligate, în limitele acestor termene, să respecte toate normele și principiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a reținut, pe de o parte, că dispozițiile de lege criticate reprezintă o concretizare a normelor constituționale ce consacră liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenței termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituție, iar, pe de altă parte, că acestea se aplică fără privilegii ori discriminări tuturor
DECIZIE nr. 454 din 7 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258123_a_259452]
-
celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părții Biserica Unitariană Maghiară, prin Episcopia Unitariană Cluj, care arată că textul de lege criticat încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție, deoarece unor situații juridice similare le este aplicat un regim juridic diferit, nefiind justificată instituirea, prin art. VI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002 , a unui termen de prescripție de
DECIZIE nr. 423 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (4) cuprins în titlul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258160_a_259489]
-
287 din 7 iunie 2005 și nr. 663 din 8 decembrie 2005, decizii care își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Se mai arată că imprescriptibilitatea unor drepturi nu este un principiu constituțional, astfel încât legiuitorul poate deroga de la această regulă consacrată în dreptul comun. De asemenea, susține, în privința încălcării art. 115 din Constituție, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002 a fost emisă de Guvern sub imperiul regimului constituțional guvernat de Constituția din 1991, iar, potrivit dispozițiilor art. 114 de la
DECIZIE nr. 423 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (4) cuprins în titlul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258160_a_259489]
-
a inserției profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor; ... m) în centrele de documentare și informare: profesor documentarist; ... n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă școală, personalul didactic pensionat plătit în regim de plată cu ora sau specialiști consacrați în domeniul de specialitate al curriculei școlare. Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unității școlare. Articolul 248 (1) Pentru ocuparea funcțiilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei na��ionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257694_a_259023]
-
care a fost respinsă contestația cu privire la o încheiere a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 încalcă prezumția de nevinovăție consacrată de art. 23 alin. (11) din Constituție, deoarece sancțiunile aplicate de către comisia de disciplină din cadrul locului de deținere sunt puse în executare mai înainte de a rămâne definitive. Mai arată că textul de lege criticat aduce atingere și dispozițiilor art. 52
DECIZIE nr. 500 din 5 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258197_a_259526]
-
de proprietate nu poate fi absolutizat decât făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora "conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private, "în condițiile legii organice". Ca atare, potrivit acestor dispoziții, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în
DECIZIE nr. 492 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri ��i din afara acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258178_a_259507]
-
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 832 din 24 decembrie 2013. (4) Certificatele prevăzute la alin. (3) atestă că titularul lor a fost autorizat, până cel târziu la data respectivă, să poarte titlul profesional de arhitect și că s-a consacrat efectiv, în cadrul normelor menționate anterior, activităților în cauză pe o perioadă de cel puțin 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani dinainte de data eliberării certificatului. Articolul 17 În sprijinul activității de recunoaștere, Ordinul Arhitecților din România trebuie să consulte
NORME METODOLOGICE din 1 septembrie 2010 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257874_a_259203]
-
nici de interesele salariaților Bisericii Ortodoxe Române, în special de existența unui contract de muncă între aceștia și Biserică, nici de distincția dintre personalul clerical și personalul neclerical al Bisericii, nici de problema compatibilității dintre reglementările interne și internaționale care consacră dreptul lucrătorilor de a se organiza în sindicate și normele bisericești ce interzic acest lucru. 86. În fine, reținând că libertatea sindicală a salariaților Bisericii Ortodoxe fusese deja recunoscută de instanțele interne în cazul altor sindicate, camera a constatat că
HOTĂRÂRE din 9 iulie 2013 în Cauza Sindicatul "Păstorul cel Bun" împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
continuare, Curtea reamintește că art. 11 din Convenție prezintă libertatea sindicală ca pe un aspect special al libertății de asociere și că, deși acest articol are ca scop principal apărarea persoanei împotriva ingerințelor arbitrare din partea autorităților publice în exercitarea drepturilor consacrate de acesta, articolul poate implica totodată obligația pozitivă de a asigura exercitarea sa efectivă [Demir și Baykara împotriva Turciei (MC), nr. 34.503/97, pct. 109 și 110, CEDO 2008]. 132. Delimitarea dintre obligațiile pozitive și obligațiile negative ale statului
HOTĂRÂRE din 9 iulie 2013 în Cauza Sindicatul "Păstorul cel Bun" împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
sunt asociații constituite în scopul apărării drepturilor și intereselor lucrătorilor și salariaților, înainte de toate, față de angajatori și, în plan secundar, față de autoritățile publice. Deși art. 11 din Convenție nu exclude expres nicio categorie profesională deosebită, este clar că libertatea sindicală consacrată prin această dispoziție se aplică persoanelor care desfășoară o activitate profesională remunerată, în cadrul unei relații de subordonare față de o altă persoană și în numele acesteia. 4. Art. 9 § 1 din Convenție prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de gândire
HOTĂRÂRE din 9 iulie 2013 în Cauza Sindicatul "Păstorul cel Bun" împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Judecătorul-raportor a arătat că nu împărtășește acest punct de vedere pornind de la principiul non bis în idem, transpus și în prevederile art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Acest articol consacră dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, statuând că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile acelui stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă
DECIZIE nr. 17 din 18 noiembrie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii vizând problema de drept: "încadrarea juridică a faptei persoanei fizice, care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitate de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
în măsura în care se dispune trimiterea dosarului de recurs aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la Curtea de Apel Brașov. În realitate, procedând astfel, legiuitorul nu a făcut decât să aplice și în această materie regula de drept comun consacrată de art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit căreia dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche. Chiar dacă prevederea în
DECIZIE nr. 477 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258218_a_259547]
-
legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche. Chiar dacă prevederea în cauză derogă de la norma instituită prin art. 725 alin. 2 care, în materie de competență, consacră principiul ultraactivității legii vechi, instituirea unei asemenea derogări este de competența legiuitorului și nu contravine niciunei prevederi constituționale. În plus, soluția trimiterii pe cale administrativă a dosarelor s-a impus pentru a se evita pe cât posibil tergiversarea soluționării cauzelor. Președinții celor
DECIZIE nr. 477 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258218_a_259547]
-
pur legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părților. De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată. Aceste prevederi constituționale dau expresie principiului consacrat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie
DECIZIE nr. 479 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258248_a_259577]
-
asigurări sociale de sănătate, așa cum prevede art. 208 alin. (3) lit. f) din actul normativ amintit. Totodată, Legea nr. 95/2006 prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătății populației, în temeiul principiului solidarității și al subsidiarității consacrat de art. 208 alin. (3) lit. b) din această lege. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, că
DECIZIE nr. 519 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258276_a_259605]
-
populație, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate». Toate acestea reprezintă, de fapt, «o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor». Având în vedere aceste principii, legiuitorul a instituit obligația asiguraților de a contribui cu o cotă unică, nediferențiată, de 6,5% din veniturile realizate, la Fondul național unic de asigurări sociale
DECIZIE nr. 519 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258276_a_259605]
-
plătesc impozit pe profit; or, este evident că acestea nu pot fi "persoane asigurate" în sensul art. 257 din Legea nr. 95/2006 . Așadar, dispozițiile de lege criticate nu creează discriminări de natură a aduce atingere principiului egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu
DECIZIE nr. 519 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258276_a_259605]
-
sesizare, întrucât aceasta a fost formulată de Președintele României. VIII. Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: 1.1. Prin deciziile nr. 683 din 27 iunie 2012 și nr. 784 din 26 septembrie 2012, Curtea a statuat că "regimul politic consacrat de Constituție trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidențial și că, potrivit art. 80 alin. (1) din Constituție, Președintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce și angajează statul. Acest text constituțional îi permite
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
pe care Guvernul îl înaintează Președintelui și mandatul pe care Președintele alege să îl susțină - tocmai pentru a asigura compatibilitatea cu principiile conținute în cele două decizii ale Curții Constituționale cu privire la rolul Președintelui în materie de politică externă, așa cum este consacrat în art. 80 din Constituție" (a se vedea Raportul înlocuitor asupra Cererii de reexaminare a Legii privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, adoptat de Comisia juridică, de disciplină și imunități și de Comisia pentru afaceri europene
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
reuniunile Consiliului European se manifestă sub forma dezbaterii, informării și a conlucrării între Guvern, Parlament și Președinte. De altfel, existența controlului parlamentar, indiferent sub ce formă, asupra stabilirii conținutului mandatului șefului delegației la reuniunile Consiliului European este deja un aspect consacrat în toate statele membre ale Uniunii Europene. Lipsa oricărei informări a Parlamentului de către Președinte ar determina ca România să fie singurul stat european în care mandatul reprezentării la Consiliul European să fie elaborat de o singură instituție. 4.3. O
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
alin. (4) din Constituție și este garantat de alin. (5) al aceluiași articol constituțional; în consecință, Curtea a constatat că revine, în principal, autorităților publice sarcina de a-l aplica și respecta în raport cu valorile și principiile Constituției, inclusiv față de principiul consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale (a se vedea, cu privire la înțelesul principiului comportamentului loial al autorităților publice, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., deoarece dispozițiile acestei legi referitoare la obținerea statutului de funcționar public de către angajații I.S.C. constituie discriminare față de alte categorii de funcționari publici, înfrângând prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție care consacră principiul egalității în drepturi. În acest sens, autorul sesizării arată că, "potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, ocuparea funcțiilor publice se face în urma promovării unui concurs sau examen, prin promovare, transfer, redistribuire, recrutare sau alte modalități prevăzute
DECIZIE nr. 459 din 13 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257087_a_258416]
-
instituirea unor proceduri referitoare, pe de o parte, la competența instanțelor de judecată și, pe de altă parte, la competența altor autorități cu atribuții jurisdicționale specifice, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii. De aceea, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, poate stabili prin lege procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac al căror unic scop constă în protejarea drepturilor și libertăților fundamentale afectate. În plus
DECIZIE nr. 356 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (5) raportate la cele ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257135_a_258464]