13,065 matches
-
își formează elevii, acel ceva care dă sens instituției, iar elevilor o anumită structură morală"85. Unele fonduri de arhivă au conferit, de asemenea, completări sau chiar informații inedite despre instituțiile studiate. Învățământul secundar, în județele nord-moldovenești din Vechiul Regat, debutează în a doua jumătate a secolului XIX, sub forma gimnaziilor. Cursul superior se încheagă treptat abia după 1918, când gimnaziile se transformă în licee sau se înființează noi instituții de acest gen. Singura școală ce funcționează încă de la 1868 cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe secții, din care patru erau școli secundare de fete. În județul Botoșani, liceele se aflau în orașul reședință de județ. 3.3.1 Liceul "A. T. Laurian", Botoșani Înființat în 1859 ca gimnaziu de băieți cu patru clase și debutând cu 16 elevi și doi profesori, Liceul "Laurian" avea să devină vestita pepinieră de intelectuali din nordul Moldovei. La început de secol XX, clădirea liceului era printre singurele construcții impozante într-un Botoșani cu ulițe strâmte care se mândrea totuși
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dovedesc maturitate și implicare în eforturile lor de a edita revistele oficiale, cât mai ales inițiativa unora de a publica reviste pe cont propriu, adesea sub impactul literar al unor scriitori contestați de profesori. La Fălticeni, viitorul romancier Mihail Șerban debutează în 1929 cu schița " Prima dragoste" în revista șapirografiată a Liceului Nicu Gane, intitulată Zori de zi. Trei ani mai târziu, Horia Lovinescu publică prima creație în versuri, în revista Ion Dragoslav de la același liceu. Cu o activitate literară bine
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a treia revistă școlară interbelică, Răsărit de soare 207. În ținutul Dorohoiului, la Mihăileni, Revista Tinerimii, editată de Societatea culturală Tinerimea Mihăileană, are ca membri de redacție pe doi elevi moldoveni ce se inițiază în arta scrisului: Eusebiu Camilar, ce debutează în 1929 cu poezia "Cetatea mea" și Theodor Constantin, autor al unui prim poem publicat în 1931, intitulat " S-a prăbușit"208. Tinerii cu vocația scrisului nu s-au limitat doar la revistele locale, ci au încercat să-și creeze
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vocația scrisului nu s-au limitat doar la revistele locale, ci au încercat să-și creeze de timpuriu notorietate trimițând creații în versuri sau proză către publicații școlare din alte zone. Astfel, elevul Liceului Nicu Gane, Horia Lovinescu, cel ce debutase în 1932 în Fălticeni, va semna trei ani mai târziu, în publicația Mugurul a Liceului "Mihai Viteazu" din capitală 209. Pentru unii elevi, o atracție deosebită a exercitat-o și publicistica, presa locală devenind scena de debut. Este și cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a gloriei trecutului național, respingând, în același timp, civilizația citadină 2. Criticul modernist E. Lovinescu plasa înscrierea în modernitate a civilizației și culturii românești prin sincronizarea cu valorile occidentale, considerând tradiționalismul o indubitabilă cale spre regres. Lupta de idei - ce debutase încă din secolul trecut - a avut în primul rând accente cultural-sociale, implicând însă și aspecte de ordin politic, istoric, instituțional sau economic și s-a purtat în publicistica vremii, în revistele coordonate de Iorga, pe de o parte (Sămănătorul, Neamul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aflat totuși în prim-planul viziunii tradiționaliste interbelice. Impactul cel mai puternic asupra vieții intelectuale a provenit dinspre gruparea condusă de Nechifor Crainic în jurul revistei Gândirea ce explora spiritul românesc sub flamura trăirilor mistice și religioase și a folclorului primitiv, debutând în stil eclectic, chiar filomodernist, cotind spre tradiționalism abia din 1924. Noua generație resimțea imperios nevoia detașării față de înaintași, dar și față de cursul evolutiv al istoriei țării. Dilema între cantonarea în trecutul național și ancorarea în spiritualitatea europeană părea că
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de presă din perioada 1925-1937, intitulat Căderea Babilonului (1956). Callimachi a publicat și o serie de studii de istorie medievală, dar și pagini de istorie a evreilor din România. 5. Emanoil Ciomac (1890-1962), poet, muzicolog, apropiat al muzicianului George Enescu, debutează cu cronici muzicale, devenind colaborator al presei locale, la Libertatea, Informatorul, Revista Moldovei, Clopotul etc. Ales membru al Societății Scriitorilor Români în 1921, Ciomac se remarcă prin proza din domeniul muzical, cu titluri precum: G. Enescu, Richard Wagner, Poeții armoniei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
născută în Bacău, institutoare la Dorohoi, folcloristă, este autoare de lucrări didactice și colaboratoare la revistele Cuvântul nostru, Tudor Pamfile, Lupta noastră, Clopotul. 9. Ludovic Dauș (1875-1954), scriitor, magistrat, a copilărit la Botoșani unde a frecventat câțiva ani Liceul Laurian. Debutează în acest oraș cu versuri în Curierul român. A depus o bogată activitate culturală la Chișinău. Între operele sale amintim romanul Asfințit de soare (1932), în care descrie lumea Botoșanilor de altă dată. De altfel, Fălticenii și Botoșani vor constitui
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
28. Sașa Pană (1902-1981), scriitor, medic militar, cu studii primare și gimnaziale la Dorohoi, inițiază în târgul natal mișcarea și revista avangardistă Unu, în 1928, pe care o va muta ulterior în capitală. Colaborează cu articole și în presa dorohoiană, debutând în Gazeta Dorohoiului. Este autor de proză, lirică și memorialistică. 29. Mihail Grigore Poslușnicu (1871-1936), născut la Suceava, cu studii liceale și universitare la Iași, este profesor de muzică la Liceul "Laurian" din Botoșani, publicist și compozitor. În 1924 editează
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în științe la Berlin, publică articole pe teme de vânătoare în Universul și colaborează la gazete germane. În anii '30 editează Gazeta Folticenilor. 17. Eusebiu Camilar (1910-1965), absolvent al Liceului "Ștefan cel Mare" din Suceava și al Universității din Iași, debutează în 1926 la Moldova literară, colaborând în presa literară a vremii cu piese de teatru, poezii, reportaje, traduceri. 18. Ernest Cara (1902-1941), jurnalist, redactor la Zeitung der Tag și Glasul Bucovinei este autor de traduceri și al unor versuri în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din Bucovina, redactor la Glasul Bucovinei, Progresul, membru al Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina. 31. Nicu Dracinschi (1879-1923), poet, traducător, cu studii de medicină la Viena, membru al societății România jună, secția literară, medic în Câmpulung Moldovenesc, debutează cu nuvela Pe Rarău. Poet sămănătorist cu majoritatea lucrărilor în manuscris, Dracinschi este considerat cel mai reprezentativ poet de această factură din Bucovina. 32. Ion Dragoslav (1875-1928), poet, prozator, publicist, animator cultural al Fălticenilor, este autor de schițe publicate în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Fălticeni și Iași, predă la liceele din Botoșani și Suceava. În 1937 organizează o serie de expoziții în diferite orașe în care expune tablouri cu peisaje bucovinene. 45. Vasile Lucan (1865-1930), preot, catihet la școala primară din Suceava, animator cultural, debutează la revista Încercări literare cu poezii, traduceri, nuvele. 46. Ion Lungu (1911-1948), publicist, poet, prozator, colaborează la revista Înmuguriri din Fălticeni. Este coautor, împreună cu Mihai Havriș, la volumul Ghiveci, scos la o tiparniță din Fălticeni. 47. Teofil Lupu (1869-1935), medic
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
intensă activitate politică și culturală. A reprezentat Suceava în Consiliul Național și în Congresul general al Bucovinei. Lucrări publicate în interbelic: Principiile reformei învățământului, 1925, Din istoricul Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, 1935. 64. Ion Roșca (1908-1933), poet, publicist, debutează în revista rădăuțeană Muguri. Îi apare post-mortem, în 1936, placheta Semne-n scuturi, la Editura Bucovina. 65. Gavril Rotică (1881-1952), poet, învățător la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Victor Țăranu (1901), profesor în zona Dornelor, publicist, colaborator cu articole la diferite reviste pe teme de istorie și cultură națională. A redactat Bibliografia economică română (1926-1928) și revista Familia noastră. 80. Anca Țurcan (1896-1976), poetă, publicistă, institutoare la Rădăuți, debutează la Voluntarul Bucovinean, în 1935, și colaborează cu poezii și articole pe teme de pedagogie la Freamătul literar și Junimea literară. 81. Dionisie Udișteanu (1900-1984), arhimandrit, profesor la Suceava, publică studii de istorie locală. 82. Iulian Vesper (1908-1986), poet, prozator
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
teme de pedagogie la Freamătul literar și Junimea literară. 81. Dionisie Udișteanu (1900-1984), arhimandrit, profesor la Suceava, publică studii de istorie locală. 82. Iulian Vesper (1908-1986), poet, prozator, traducător, absolvent al Liceului "Hurmuzachi" din Rădăuți, licențiat în Litere la București, debutează la revista Muguri editată de liceenii din Rădăuți. Este redactor la Glasul Bucovinei (1933-1937) și membru al mișcării literare bucovinene Iconar. Publică articole, versuri, proză, traduceri, din opera sa făcând parte volumele: Constelații (1935), Poeme de nord (1937), Primăvara în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ORLEANU, George G. (1873, Focșani - 1911, Bruxelles), poet. O., care a fost magistrat, procuror și judecător în Focșani și Galați, a debutat în literatură în 1889, când, aflat la studii în străinătate (și-a luat licența în drept în Franța, dar a trăit câțiva ani la Bruxelles) trimitea, semnând Gheorghe de la Odobasca (familia Orleanu deținea, în ținutul Focșanilor, moșia Odobasca), încercări nuvelistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
trecându-și examenul de licență în 1965. A absolvit în 1976 și Academia „Ștefan Gheorghiu”. Între 1959 și 1969 a fost redactor la Editura pentru Literatură, din 1969 redactor la Editura Albatros, unde va fi mai târziu șef de redacție. Debutează în presă la „Gazeta literară” în 1964. A colaborat la „Iașul literar”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața Buzăului”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul Bucureștilor”, „Sud”. Prima prezență editorială va fi ediția G. Bacovia, Plumb. Versuri și proză, apărută în 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
se întreabă, în Past and Present II, despre soarta mamei lor. Victorian Narrative Painting de Julia Thomas și Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister, dacă se consideră titlul, selecția imaginilor și abordarea lor, au destule elemente comune. Cartea lui Thomas debutează cu un pasaj din notațiile lui Henry James referitoare la expoziția Academiei Regale din Londra: .Thomas crede că James speculează, în acest pasaj, un incident banal, cu intenția de a critica tablourile care spun povești și spectatorii care încearcă să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
MUREȘAN, Dumitru (21.I.1941, Bucium, j. Alba), poet. Este fiul Ecaterinei Mureșan (n. Clim) și al lui Vasile Mureșian, învățători. A absolvit Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din Cluj. Debutează cu versuri la „Gazeta literară” în 1964, iar editorial, în 1968, cu volumul Nebuloasa crabului. Între 1962 și 1968 este profesor de matematică în Jurilovca, județul Tulcea, apoi funcționează ca director al Casei Creației Populare a județului Tulcea până în 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
există mai multe O.N.G.uri care au drept scop monitorizarea și protecția liliecilor, cea mai importantă fiind Asociația pentru Protecția Liliecilor din România (A.P.L.R.), cu sedii în mai multe județe. ISTORICUL CERCETĂRILOR DIN ROMÂNIA Cercetările chiropterologice în România debutează în a doua jumătate a secolului al XIXlea. E. Bielz (1856, 1886, 1888) semnalează în Ardeal prezența mai multor specii de chiroptere: Pipistrellus kuhli (citat și de Daday - 1885), Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Eptesicus serotinus, Vespertilio murinus, Miniopterus schreibersii, Pipistrellus
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Este fiica Margaretei (n. Dobrovici) și a lui Ioan Ghirvu, mic proprietar, iar după 1948, muncitor și tehnician. Licențiată a Facultății de Filosofie, secția psihologie-pedagogie, a Universității din București (1967), a lucrat ca profesoară, apoi ca redactor la revista „Cutezătorii”. Debutează cu un grupaj de povestiri în „Luceafărul” (1966), colaborând ulterior și la „România literară”, „Viața românească” ș.a. Volumul Liliacul cânta în surdină. Ars amandi (1968), care cuprinde două microromane, adoptă formula confesivă pentru a trata superficial, dar dezinvolt și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
mondial, cel puțin treizeci și șapte de medalii, în perioada interbelică, cel puțin opt medalii. În deceniile cinci și șase ale secolului trecut nu avem informații să se fi realizat decât medalia centenarului Unirii, în 1959, cu care de altfel debutează medalistica de după cel de al doilea război mondial referitoare la Iași, și medalia centenarului Universității, în 1960. Ritmul aparițiilor în actualitate este de una până la două medalii pe an. Vom face câteva precizări pe marginea considerațiilor statistice de mai sus
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
același timp ca un moment de cotitură în medalistica instituțiilor de învățământ superior din Iași, la care le vom raporta. În medalistica Universității de până în anul 2002 s-au folosit două categorii de reprezentări simbolice: efigiile și edificiile. Procedeul a debutat în anul 1897 pe medaliile inaugurării Palatului Universității din Dealul Copoului ieșean. După cum sa putut observa, medalia realizată de Carniol are pe avers prima imagine medalistică a noului edificiu, iar pe revers efigia regelui Carol I, de numele căruia se
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ca secții sau facultăți ale Universității din Iași, au fost căutări și adesea ezitări consumate, după cum vom vedea pe medaliile jubiliare și de protocol ale acestora. Medalistica Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași debutează cu o primă realizare la împlinirea a 75 de ani de învățământ agronomic superior la Iași. Ca imagine simbol este folosită efigia savantului Ion Ionescu de la Brad, pe revers (fig. 49rv), prin care proiectantul medaliei susține ideea că învățământul superior
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]