14,797 matches
-
Dragă, ne chinuiau ziua, ne înfometau, ne torturau, ne umile-au, dar habar n-aveau pe unde umblam noi noaptea”. Este vorba evident de o evadare spirituală, de o libertate a sufletului, pe care prezența lui Dumnezeu în tine, un Dumnezeu omniprezent și infinit, o face posibilă. Astfel, deținuții puteau parcurge cu imaginația și cu sufletul, în timpul nopții, milioane de kilometri, într-un univers divin, pe care gardienii nu aveau nici măcar cum să l intuiască. Aceste fapte, Gyr le așează foarte
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
teologice, în care întâlnim de asemenea simbolurile ortodoxiei: „semnele crucii”, „moaște cinstite” „potirul”, „jertfă pe cruce”, „must sângeros”. Tot în această poezie observăm o caracteristică specifică credinței românești, și anume familiaritatea în relația cu persoanele divine. Această familiaritate face dintrun Dumnezeu îndepărtat, intangibil și impersonal un membru al familiei, fără de care românul nu poate concepe existența. Și iată potirul la gură te-aduce, Iisuse Hristoase, Tu, Jertfă pe cruce; Adapă-mă, sânge de sfânt Dumnezeu. Ca bobul în spice și mustu-n
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
gunoi și umbră și nimic Și nu cutez privirea să-mi ridic Dar Omului vestiri cântându-i, vreu... Să lupte ca să fie Dumnezeu. Părintele aflase din lupta sa neobosită pe terenul mărturisirii că: Savanții Crucii știu - Ateu nu știe Că Dumnezeul - Om Iisus Hristos Ne-a dat știința-n Euharistie. De aceea părintele Imbrescu nu contenește să L roage pe Dumnezeu, conștient fiind și de neputințele oamenilor: Iisuse, războiește-Te să iei Cu Pacea Ta războiul dintre noi Și fă-i
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Ne-a dat știința-n Euharistie. De aceea părintele Imbrescu nu contenește să L roage pe Dumnezeu, conștient fiind și de neputințele oamenilor: Iisuse, războiește-Te să iei Cu Pacea Ta războiul dintre noi Și fă-i iertând, pe oameni... dumnezei ! Părintele Imbrescu se dovedește a fi un mistic fervent, titlurile mai multor poezii dovedind preocupările și trăirile sale. Astfel, cele două poezii citate anterior fac parte dintr-un ciclu numit „Trepte de har”, care cuprinde printre altele și poeziile: „Chirurgie
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
sale pe Sfânta Fecioară, grabnic ajutătoare, care ne poate ajuta să umplem golul sufletului nostru atunci când avem mai mare nevoie. Din slava Ta cerească Te coboară Spre Bethleemul sufletului meu Si-n staulul smereniei, Fecioară, Intrând, să naști pe unul Dumnezeu. Știu că nu-s vrednică, Fecioară, Să-ți fiu în noapte acoperământ: Ci-n mila Ta din ceruri Te coboară, Să naști în duhul meu pe unul Sfânt. O poezie care mi-a atras atenția în mod deosebit este cea
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ei nu-și etalează aripioarele pentru ei sau pentru Încântarea noastră. Există un chemotactism - o atracție pentru polen, respectiv feromoni pentru fluturi, Întru Îndeplinirea nevoilor propriilor specii. Poate o fac pentru altcineva, un spectator imparțial, nu neapărat dezinteresat. O fi dumnezeu sau mai degrabă Însăși Natura? Dar asta Înseamnă că Natura crează, legată la ochi, un scenariu și - dezlegată - Îl contemplă sau fluieră, Îl aruncă adică la coș, de nu-i e pe plac... Și ajungem la imaginea, comună multor cultúri
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sufletul care dă brânci trupului... Notă de cabină Poate ne vom găsi scăparea În clonare. Dar aceea se referă strict la latura biologică a dihotomiei trup-suflet care suntem de fapt. Sufletul nu se poate clona. Acesta vine, zic unii, de la dumnezeu. Nu există așa ceva și, dacă ar exista, nu cred să aibă un SRL producător de suflete. Se poate ocupa cu lucruri mai plăcute, precum cum s’o seducă pe Maria... Eu zic că sufletul vine de jos, Într’o firească
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
făcut o bombă, iar apoi un Cernobîl. Tot o bombă, dar cu intenții pașnice... Ah! mereu exemple nevii, mai să cred că doar el poate să fie și rău. Dacă am copia Natura? Pe mama noastră, mai vie decât Însuși dumnezeu? Și ne-am uitat la o altă descoperire: alelopatia, mijlocul prin care plante și microorganisme Își dispută locul sub Soare printr’un soi de război chimic. Deci să gonim vreun bacil care ne face probleme, cu o substanță pe care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a sistematizat știința biologică de până la el, precum a făcut-o un secol Înainte Linné, nașul de botez al speciilor. Nu știu dacă a fost un creaționist, precum Linné care s’a mărginit la a clasifica zisa creație a lui dumnezeu, dintotdeauna și pentru totdeauna, cum considera el speciile. Nu știu dacă a fost un evoluționist, cum Îmi place să-l cred pe biologul actual. Știu doar ce știe orice școlar, anume că a sintetizat, În 1828, ureea. O substanță destul de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de moale - găsite În mormântul princiar de la Aghighiol. Cu ce să porți sabia dacă adversarul Îți retează brațul? Deja gladiatorul din Circus maximus are brațul drept Îmbrăcat În fier. Însă doar Evul Mediu, În care viața seniorului - singurul luptător și dumnezeu local - e scumpă, adaugă fier și pe celălalt braț ba unește și cnemida cu cuirasa. À propos de scumpetea vieții unora. Pentru a domni, oricine trebuia să fie Întreg; motiv pentru care Bizanțul a ajuns la rafinamentul tratamentului oricărui potențial
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
discuție. Tare am impresia că acela care reprezintă egida Radio Moldova, Lucian Merișca, nu mediază atât Între public și cei chemați „a-l duce cu vorba“, ci Între păgânul de mine și ceilalți contributori, cu toții „buni creștini“. Nu cred În dumnezeu, cel puțin așa cum este definit Îndeobște. Nu poate Încăpea el, infinitul, În propria-i creație, un Univers care este În fiece clipă finit, chiar În expansiune fiind, și doar potențialitatea devenirii sale e infinită. Și chiar greșind, adică reușind să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așa cum este definit Îndeobște. Nu poate Încăpea el, infinitul, În propria-i creație, un Univers care este În fiece clipă finit, chiar În expansiune fiind, și doar potențialitatea devenirii sale e infinită. Și chiar greșind, adică reușind să Înțeleg un dumnezeu - chiar finit - intrinsec lumii, adică materiei, mă Întreb dacă are rost să mă rog la el. Iar dacă e totuși infinit, cum să măsor infinitul cu stânjenul, adică cu dimensiunea, finită, a omului? Adică cum să putem comunica, om și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar finit - intrinsec lumii, adică materiei, mă Întreb dacă are rost să mă rog la el. Iar dacă e totuși infinit, cum să măsor infinitul cu stânjenul, adică cu dimensiunea, finită, a omului? Adică cum să putem comunica, om și dumnezeu? Iar dacă e pretutindeni, Înseamnă că n’are loc și o antiteză, deci dumnezeu e entropie pură, adică moarte; iar lumea, dimpotrivă, trăiește și, mai ales, evoluează. À propos: Evoluția nu e o teorie, ci o realitate, chiar la scara
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adică moarte; iar lumea, dimpotrivă, trăiește și, mai ales, evoluează. À propos: Evoluția nu e o teorie, ci o realitate, chiar la scara Universului și e o schimbare, Într’un singur sens, cu izvorul În sine. Cât Îl privește pe dumnezeu, Îl găsesc, cedând o clipă sentimentului religios pe care-l are orice om, de a dreptul imperfect: cum de-a făcut el, suprema perfecțiune, deopotrivă, lucruri evoluate și subevoluate? Retoric... Cred Însă În zei, dar acceptându-i tot ca pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mea, Însă numai ca reprezentând un nivel evolutiv superior omului; à propos: poate spune cineva că evoluția se oprește pe cele două picioare ale omului? Nu cumva vrea să-i transforme mâinile - foste picioare - În „aripi“? Oricum, În baza lui dumnezeu ori a zeilor, religia trebuie să rămână doar o practică, nu să capete un rol de decizie În societate, așa cum preconizează, mai pe față, mai pe din dos, clericii, unii - dacă nu toți - dorind chiar puterea de a cenzura știința
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În fața lipsei de discernământ În folosirea rezultatelor iscodirii voastre, aveți nevoie de o nouă dogmă, o nouă interdicție, precum aceea valabilă În creștinismul primitiv până ce Renașterea a abolit-o, de a scotoci prin disecție În trupul făcut - zice-se - de dumnezeu. Căci ce-a făcut abdicarea de la acea interdicție? A lungit doar viața omului, adesea una vegetativă, dar i-a majorat populația. Și, cum Natura n’ascultă de dumnezeu, reacționează inventând: ciumă, cancer, SIDA... Sunt aspru? Dar ăsta e un apanaj
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-o, de a scotoci prin disecție În trupul făcut - zice-se - de dumnezeu. Căci ce-a făcut abdicarea de la acea interdicție? A lungit doar viața omului, adesea una vegetativă, dar i-a majorat populația. Și, cum Natura n’ascultă de dumnezeu, reacționează inventând: ciumă, cancer, SIDA... Sunt aspru? Dar ăsta e un apanaj al Naturii Însăși. Iar Între „trebăluiala“ de sub vălul nopții a unui Michelangelo Într’o morgă, respectiv În lumina laboratorului de biologie moleculară modern nu e decât o singură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Constituției. - Uf, Moti... - Taci, că n’am terminat. N’am nimica Împotrivă să fii stăpân pe munca ta, chit că leafa-i după buget, vorba lui Pristanda; dar tu te vrei stăpân și pe ființe, adică pe suflete. Nu ești dumnezeu, În care de altfel nici nu crezi - bravo ție pe chestia asta, dar tot nătâng rămâi... - Pentru că moștenesc prin Basarabia ceva pământ și am să mă Înstăpânesc peste câteva vaci și’oi mai vedea eu peste ce? - Exact. Voi, bipezilor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fine? Urăsc eufemismele, precum eutanasiere, respectiv sterilizare, căci ele sunt o mască pentru cruzimea voastră caracteristică: vói purtați războaie... Oricum ar fi, cine hotărăște asta? Voi, față de cei de “dedesubt”. Ce-ar fi dacă cineva de deasupra voastră - să zicem dumnezeu, deși eu, ca pisică, tot “dedesubtul” vostru, Îl am prea departe pentru a crede În el - acela ar hotărî același lucru În ce vă privește? Aș vrea să-l văd pe cutare primar semnând sentința - că vouă, bipezilor, documente vă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să te mai scobești În buzunare dar, crede-mă, inutil: dacă Într’o conductă o investiție de energie, adică creșterea vitezei, o poate curăța, investiția ta În palma cerșetorului nu rezolvă nimic. Decât un bogdaproste complezent care te trimite la dumnezeu pentru răsplată... iar drumul e presărat cu sfinți... - Dar zic unii, chiar În Evanghelie, că ăștia sunt imaginea mântuitorului... - Ți-ai găsit, tu și Evanghelia. Bașca că, dacă o citești mai atent ajungi să pui semnul identității Între el și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceeași zi, nașterea mântuitorului. Iar circul, cu gladiatorii lui cu tot, devine hipodrom. Că de aici au răbufnit răscoale, precum Nika, În loc de destindere, nu e decât o altă manifestare a „viermelui“. Miau! Cu toții, stăpâni și sclavi, ați devenit robii lui dumnezeu. Și, pentru prima dată dar, te asigur, ultima, sunt de acord cu tine. De altfel, trebuie să recunoști că ai Învățat multe, inclusiv asta, tot de la mine... Cu toții robi, implicit cu toții, nu doar unii, dornici de o schimbare crezând În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Începe era revoluțiilor. În doar două milenii, după un sclavagism de alte patru, ca’n Mesopotamia, se succed alte trei orânduiri: feudalismul, capitalismul și chiar, dacă-mi bat joc și de democrația voastră, socialismul. Aș vrea să cred că Însuși dumnezeul vostru vrea să elimine limitele. Deși nu sunt chiar sigur, motiv pentru care mă refugiez, Întru meditație, pe streașină... De unde-ți miaun că, tot o lume fiind, acela devine astfel unul care calcă prin cer ca și voi pe pământ
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
grecești, Împuțesc cu găinațul lor ucigaș pământul unui popor mândru și onest, care a „Îndrăznit“ să și-l apere În fața unei invazii deliberate, făptuită În numele unei dreptăți mai mult decât Îndoielnice. De fapt, În fața intereselor unor oameni fără căpătâi și dumnezeu de dincolo de ocean. Urmarea? Vor pieri cu toatele, precum harpiile de mâna fraților divini Zetes și Calais. Care acum sunt unul, Îl cheamă Slobodan Miloșevici; dar e multiplicat de 10 milioane de ori, prin fiecare sârb. Care, fiecare, știe ca provincia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
președinți“ care se spionau și, desigur, se săpau, reciproc? Tot monarhie. Iar Franța de astăzi e la cea de-a 5-a republică, după ce tot secolul al XIX-lea a alternat-o adesea cu monarhia. Și n’au cerut evreii dumnezeului lor un rege nu mult după ce au poposit În Canaan, și nu un rege așteaptă ca Mesia? Așa că Înlocuiesc acel „Vive la France“, mai ales că orice țară trebuie să trăiască, cu la fel de francezul „Regele a murit, trăiască regele“, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
datorează numele unei zeițe, Urania, care se delectează cu astronomia, ocupându-se astfel de cerul zeilor, nu de pământul păcatelor. Să dau și un titlu cuvintelor mele: „Terfelire“. À propos de deviza americană „In god we trust“, adică „credem În dumnezeu“. Nu și eu, motiv pentru care n’am ce terfeli... 2. Terra et terror Terra suportă multe. Inclusiv terorismul, pentru apariția, existența și proliferarea căruia nu poartă nici o vină, dovadă relațiile dintre vietăți, care sunt simbioza, neutralismul, concurența, parazitismul, prădătorismul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]