12,672 matches
-
de laborator este numărul mic de leucocite. Numărul mic de trombocite și acidoza metabolică sunt, de asemenea, semne ale febrei denga. Dacă persoana suferă de forma severă a febrei denga, analiza sângelui poate evidenția și alte modificări. Forma severă a febrei denga cauzează scurgerea lichidului din circulația sanguină. Acest lucru duce la hemoconcentrație (situație în care volumul plasmei (partea lichidă a sângelui) scade și volumul globulelor roșii sanguine crește) și la scăderea concentrației albuminei din sânge. În unele cazuri, forma severă
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
cauzează scurgerea lichidului din circulația sanguină. Acest lucru duce la hemoconcentrație (situație în care volumul plasmei (partea lichidă a sângelui) scade și volumul globulelor roșii sanguine crește) și la scăderea concentrației albuminei din sânge. În unele cazuri, forma severă a febrei denga cauzează efuziuni pleurale (când lichidul scurs se acumulează în jurul plămânilor) sau ascite (acumulări de lichid în abdomen). Dacă acumulările sunt destul de mari, acestea pot fi observate de către profesionistul din domeniul sănătății în timpul examinării persoanei infectate. Profesionistul din domeniul sănătății
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
observate de către profesionistul din domeniul sănătății în timpul examinării persoanei infectate. Profesionistul din domeniul sănătății poate diagnostica sindromul de șoc denga în faza sa incipientă, dacă utilizează ecografia, pentru a evidenția acumulări de lichide în corp. Însă în multe regiuni unde febra denga este răspândită, majoritatea clinicilor și specialiștilor în îngrijire medicală nu au la dispoziție aparate de diagnosticare cu ultrasunete. În anul 2009, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat (sau a împărțit pe categori) boala denga în două tipuri: forma
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
aparate de diagnosticare cu ultrasunete. În anul 2009, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat (sau a împărțit pe categori) boala denga în două tipuri: forma fără complicații și forma severă. Anterior, în anul 1997, OMS a clasificat boala în febră nediferențiată, febră denga și febră denga hemoragică. OMS a decis că modul vechi de clasificare a febrei denga trebuie simplificat. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că modul vechi de clasificare era prea restrictiv, deoarece nu includea toate formele
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
diagnosticare cu ultrasunete. În anul 2009, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat (sau a împărțit pe categori) boala denga în două tipuri: forma fără complicații și forma severă. Anterior, în anul 1997, OMS a clasificat boala în febră nediferențiată, febră denga și febră denga hemoragică. OMS a decis că modul vechi de clasificare a febrei denga trebuie simplificat. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că modul vechi de clasificare era prea restrictiv, deoarece nu includea toate formele în care
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
În anul 2009, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat (sau a împărțit pe categori) boala denga în două tipuri: forma fără complicații și forma severă. Anterior, în anul 1997, OMS a clasificat boala în febră nediferențiată, febră denga și febră denga hemoragică. OMS a decis că modul vechi de clasificare a febrei denga trebuie simplificat. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că modul vechi de clasificare era prea restrictiv, deoarece nu includea toate formele în care se poate prezenta
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
împărțit pe categori) boala denga în două tipuri: forma fără complicații și forma severă. Anterior, în anul 1997, OMS a clasificat boala în febră nediferențiată, febră denga și febră denga hemoragică. OMS a decis că modul vechi de clasificare a febrei denga trebuie simplificat. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că modul vechi de clasificare era prea restrictiv, deoarece nu includea toate formele în care se poate prezenta denga. Deși clasificarea febrei denga a fost schimbată oficial, vechea clasificare se
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
a decis că modul vechi de clasificare a febrei denga trebuie simplificat. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că modul vechi de clasificare era prea restrictiv, deoarece nu includea toate formele în care se poate prezenta denga. Deși clasificarea febrei denga a fost schimbată oficial, vechea clasificare se mai folosește în mod frecvent. În sistemul vechi de clasificare propus de OMS, febra denga hemoragică era împărțită în patru stadii, numite gradele I-IV: Febra denga poate fi diagnosticată prin teste
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
de clasificare era prea restrictiv, deoarece nu includea toate formele în care se poate prezenta denga. Deși clasificarea febrei denga a fost schimbată oficial, vechea clasificare se mai folosește în mod frecvent. În sistemul vechi de clasificare propus de OMS, febra denga hemoragică era împărțită în patru stadii, numite gradele I-IV: Febra denga poate fi diagnosticată prin teste de laborator microbiologice. Se pot efectua câteva teste diferite. Unul dintre teste (izolarea virusului) izolează (sau separă) virusul denga în culturi (sau
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
se poate prezenta denga. Deși clasificarea febrei denga a fost schimbată oficial, vechea clasificare se mai folosește în mod frecvent. În sistemul vechi de clasificare propus de OMS, febra denga hemoragică era împărțită în patru stadii, numite gradele I-IV: Febra denga poate fi diagnosticată prin teste de laborator microbiologice. Se pot efectua câteva teste diferite. Unul dintre teste (izolarea virusului) izolează (sau separă) virusul denga în culturi (sau probe) de celule. Un alt test (detectarea acidului nucleic) detectează prezența acidului
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
bolii. În fazele incipiente ale bolii denga, toate aceste teste pot da rezultate negative (ceea ce înseamnă că testele nu indică faptul că persoana infectată suferă de denga). Cu excepția testelor de detectare a anticorpilor, aceste teste de laborator ajută la diagnosticarea febrei denga doar la începutul fazei acute a bolii. Însă testele de detectare a anticorpilor pot confirma faptul că o persoană suferă de denga către sfârșitul fazei de infectare. Organismul produce anticorpii specifici virusului denga după 5-7 zile. Nu există vaccinuri
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
de control. Oamenii pot preveni mușcăturile țânțarilor prin a purta îmbrăcăminte care acoperă complet pielea, folosirea de plase contra țânțarilor în timpul odihnei și/sau aplicarea de respingătoare de insecte (DEET fiind cel mai efectiv). Nu există un tratament specific pentru febra denga. Tratamentul diferă, de la caz la caz, în funcție de simptome. Unele persoane se vindecă prin consum de lichide, fără spitalizare, sub urmărirea îndeaproape a medicului pentru confirmarea atenuării evoluției simptomelor și a bolii. Alte persoane au nevoie de administrare intravenoasă de
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
proceduri invazive precum intubarea nasogastrică (înserarea în stomac a unui tub prin cavitățile nazale), injecții intramusculare (administrarea prin injectare a medicamentelor în mușchi), și puncția arterială (crearea unei cai de acces intr-o artera prin intermediul unui ac de punctie). Pentru febră și dureri se poate administra Acetaminophen (Tylenol). Nu se administrează medicamente antiinflamatorii din categoria AINS (precum ibuprofenul sau aspirina) din cauză că acestea pot cauza sângerare. Transfuziile de sânge trebuie demarate cât mai curând dacă se observă modificarea semnelor vitale ale bolnavului
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
Fără tratament, între 1 și 5% dintre persoanele infectate mor din cauza denga. Cu un tratament bine administrat, rata mortalității este de sub 1%. Cu toate acestea, decesul apare la 26% dintre persoanele cu boală denga severă (26 din 100 de persoane). Febra denga este răspândită în peste 110 țări. În fiecare an, între 50 și 100 milioane de oameni sunt infectați în toată lumea. O jumătate de milion de bolnavi ajung să fie spitalizați și aproximativ 12.500 - 25.000 mor în fiecare
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
este răspândită în peste 110 țări. În fiecare an, între 50 și 100 milioane de oameni sunt infectați în toată lumea. O jumătate de milion de bolnavi ajung să fie spitalizați și aproximativ 12.500 - 25.000 mor în fiecare an. Febra denga este cea mai comună boală virală răspândită de artropode. Se estimează că povara bolii denga exprimată în ani de viață ajustați la incapacitate este de circa 1600 de ani la un milion de oameni. Acest lucru înseamnă că la
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
cu alte cuvinte, denga nu este tratată la fel de serios pe cât ar trebui). Denga este din ce în ce mai răspândită în lume. În anul 2010, boala denga a fost de 30 de ori mai des întâlnită comparativ cu anul 1960. Se consideră că răspândirea febrei denga se datorează mai multor cauze. Populația urbană crește din ce în ce mai mult. Crește numărul populației pe glob (numărul de oameni în lume). Tot mai mulți oameni călătoresc peste hotare (în alte țări). Se consideră că și încălzirea globală joacă un rol
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
mai multor cauze. Populația urbană crește din ce în ce mai mult. Crește numărul populației pe glob (numărul de oameni în lume). Tot mai mulți oameni călătoresc peste hotare (în alte țări). Se consideră că și încălzirea globală joacă un rol important în răspândirea febrei denga. Denga este mai răspândită în zona ecuatorială. 2,5 miliarde de oameni locuiesc în zonele cu frecvență mare a bolii denga. 70% dintre aceștia locuiesc în Asia și în bazinul Pacific. În Statele Unite, între 2,9% și 8% din
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
locuiesc în zonele cu frecvență mare a bolii denga. 70% dintre aceștia locuiesc în Asia și în bazinul Pacific. În Statele Unite, între 2,9% și 8% din persoanele ce se întorc dintr-o călătorie din zonele cu frecvență mare a febrei denga și poartă infecția, sunt infectați în timpul călătoriei. La acest grup de oameni, denga este a doua cea mai comună infecție după malarie. Oamenii de știință continuă cercetările în vederea găsirii modalităților de prevenire și tratare a febrei denga. Se lucrează
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
frecvență mare a febrei denga și poartă infecția, sunt infectați în timpul călătoriei. La acest grup de oameni, denga este a doua cea mai comună infecție după malarie. Oamenii de știință continuă cercetările în vederea găsirii modalităților de prevenire și tratare a febrei denga. Se lucrează, de asemenea, la controlul răspândirii țânțarilor, crearea unui vaccin, și crearea unor medicamente pentru lupta împotriva virusului. S-au întreprins multe lucruri simple pentru controlul răspândirii țânțarilor. Unele dintre acestea au funcționat, de exemplu gupiile ("Poecilia reticulata
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
merita banii). Până în 2009 s-au testat câteva vaccinuri. Cercetătorii sperau ca primul vaccin (sau primele vaccinuri) să fie disponibile și comercializate (putând fi cumpărate) până în 2015. Cercetătorii lucrează, de asemenea, la realizarea unor medicamente antivirale pentru tratarea atacurilor de febră denga și pentru a preveni apariția unor complicații serioase. Ei încearcă totodată să identifice structura proteinelor virusului. Acest lucru i-ar putea ajuta la crearea unor medicamente eficiente pentru boala denga.
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
peste 50 de ani și se caracterizează prin sensibilitate la nivelul tâmplelor, durerile de cap de tip cluster sunt caracterizate prin nas înfundat unilateral, lacrimi și durere severă în jurul orbitelor, glaucomul acut este asociat cu probleme de vedere, meningita cu febră, iar hemoragia subarahnoidă cu un debut foarte rapid. Cefaleea de tensiune afectează de obicei ambele părți ale capului, nu este pulsatilă și este mai puțin debilitantă. Tratamentele profilactice ale migrenelor includ: medicamente, suplimente nutritive, modificări ale stilului de viață, intervenții
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
este fiul unui coleg de armată al lui Irimie și locuiește, împreună cu mama sa, nana Floarea (Sofia Vicoveanca), într-o casă izolată din vârful munților. După ce a născut greu un băiat pe nume Octavian, Ana este bolnavă și are permanent febră. Din cauza faptului că doctorul nu putea ajunge în acele pustietăți, soacra sa încearcă să o vindece cu leacuri băbești, dându-i să bea sânge de cocoș negru. Aproape în fiecare noapte Culi are coșmaruri în care soția sa dă copilul
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
să se ducă în rezervație. În primăvara anului următor căutătorii de aur au pornit spre Black Hills. Scopul locotenent-colonelului Custer a fost ca să ducă înapoi triburile sioux lakota și cheyene în rezervațiile înființate în statul Dakota. Indienii luptau pentru că în timpul febrei aurului au fost alungați de pe pământurile lor, care în conformitate cu tratatele de pace încheiate cu guvernul le aparțineau. Indienii l-au ales conducător pe Sitting Bull. Indienii erau înarmați în principal cu arcuri, dar și cu puști capturate. Trupele americane conduse
Bătălia de la Little Bighorn () [Corola-website/Science/327997_a_329326]
-
german a fost considerat locul unde absolutismul luminat a atins apogeul. La Langenburg la 27 noiembrie 1782, Georg s-a căsătorit cu Luise Eleonore de Hohenlohe-Langenburg. După zece ani ei au început să aibă copii: Georg I a murit de febră la 24 decembrie 1803 la Meiningen.
Georg I, Duce de Saxa-Meiningen () [Corola-website/Science/327087_a_328416]
-
mai aceptabile pentru consumator și fără a recurge la selecție - a avut ecouri atât în lucrări de specialitate cât și în reviste de cultură generală din acea vreme, cum ar fi publicația franceză "L’Illustration" din februarie 1905. În "Epidemiologia febrei aftosă" din 1903, profesorul Oceanu a luat atitudine împotriva practicilor curente în acea perioadă de combatere a bolii. După numeroase lucrări publicate în reviste de specialitate din Franța și România, s-a adresat și publicului dinafara domeniului veterinar: scrisă sub
Paul I. Oceanu () [Corola-website/Science/327203_a_328532]