15,241 matches
-
comune" constituie fondul de civilizație care poate să favorizeze unitatea. "Astăzi nu mai există francezi, germani, spanioli și nici englezi, nu există decît euro peni" afirmă Montesquieu. Europa este "... un stat format din mai multe provincii", declara Rousseau, în timp ce Voltaire, insistînd asupra aspectelor de civilizație care pot să pună bazele unității, descrie Europa "ca un fel de Republică imensă, împărțită între mai multe state, unele monarhice, altele mixte, altele aristocratice, altele populare, dar toate în strînsă legătură unele cu altele, toate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sf�r?ițul lui s-a ajuns la 10�000 (Istoria g�ndirii ?i crea?iei ?tiin?ifice ?i tehnice rom�ne?ți, Editura Academiei, Bucure?ți, 1982, p.�10). Kog?lniceanu � membru al Soci�ț� orientale de France � a insistat pe construc?ia unui cadru institu?ional favorabil cercet?rîi, care s? stimuleze via?a intelectual?. La Sibiu s-a creat ASTRA, la Bucure?ți a luat fiin?? Societatea rom�n? pentru ?tiin?e, la Cern?u?i Societatea pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rîi (totale?) fă?? de partidul unic, �n special fiindc? au disconsiderat omul concret, l-au nivelat prin paternalism ?i monotonia discursurilor oficiale care inoculau iluzia �bun?st?rîi generale� ?i a previzibilit??îi (cum proceda, de exemplu, psihopedagomania egalitar? care insistă s?-l citeze pe Helvetius: Da?i-mi orice ciob?na? din Alpi ?i voi face din el un Newton!�, ceea ce s-a pliat bine peste inten?iile regimului comunist ?i a dus la at�?ia ignoran?i cu diplom
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
terminat?. Trebuie s? se contribuie la maturizarea ei printr-o critic? riguroas? a ordinii existente ?i prin evocarea organiz?rîi sociale de construit. �nscriindu-?i reflexia �n cadrul unei filosofii a istoriei pe care o �mprumut? din secolul precedent, Saint-Simon insist? c?, �n societatea pe care o cheam? dup? dorin?ele sale ?i o nume?te industrial? (1816, apoi 1822), ra?ionalitatea economic? va birui asupra celei politice, antren�nd eliminarea formelor sociale vechi. Dar dac? fenomenele economice s�nt privilegiate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i reia conferin?ele (care vor fi 72 �n total, ultimele zece trat�nd �fizică social?�) a c?ror divulgare � sub numele de Curs de filosofie pozitiv? Cu aceast? ocazie a ap?rut, pentru prima oar? termenul de sociologie. S? insist?m asupra faptului c? Auguste Comte � g�nditor cu siguran?? insolit � nu este nicidecum un r?u autor. Lucr?rile sale s�nt cunoscute. (�n 1831, apoi �n 1833) s? ob?în? o catedr? de matematic? la Politehnic?, e?u
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
moderne: colectarea datelor ?i tipologia utilizat? se supun acelora?i principii, �n a?a fel �nc�ț materialele s�nt f?cute omogene la nivelul anchetei propriu-zise; informa?iile culese s�nt adunate de c?tre administra?ia central? S? insist?m asupra aspectului c? statistică judiciar? este prima care reune?te astfel de calit??i. ?i �nc? un fapt f?r? precedent: practicii secretului � principiu de guvern?m�nt obi?nuit � i se substituie o anumit? form? de publicitate a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
toate facult??ile care i-ar permite s? conduc? ?i chiar s?-?i supravegheze guvernarea�. [ L'Ancien R�gime et la R�volution (1856), Gallimard, Paris, 1967, p. 260]. Tocqueville revine asupra originii acestei egalit??i a condi?iilor ?i insist? asupra paradoxului unei revolu?îi al c?rei radicalism se �nr?d?cineaz? profund �n tradi?ia Vechiului Regim. Demonstra?ia, de natur? politic?, las? s? se �n?eleag? c? societatea democratic? modern? cunoa?te o real? cre?tere economic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de c?tre o societate dat?. S? re?inem c? Marx, reflect�nd asupra dezvolt?rîi progresive a for?elor productive ?i leg�nd aceast? dezvoltare de structură diviziunii muncii, de proprietate, de clase, sf�r?e?te prin a insista asupra succesiunii istorice a modurilor de produc?ie (principale fiind modurile de produc?ie patriarhal, feudal ?i capitalist) care se nasc unele pe altele printr-o mi?care antagonic? sau dialectic?. �O form? social? nu dispare niciodat? �nainte s?-?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Emfaza stilului este incontestabil?, dar nu trebuie s? ne oprim doar asupra stilului; propunerile lui Fouill�e anun?? dezbaterea pozitiv? asupra dreptului, la care vor participa, la sf�r?ițul secolului, autori precum Durkheim, Bougl� ?i Duguit. Trebuie s? mai insist?m asupra unui aspect: prin diversitatea doctrinelor sale, pozitivismul apare drept curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele umane ale anilor 1880. Domină?ia nu este �ns? total?, ci suscit? diverse rezisten?e care s�nt, prin provenien?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n sensul actelor umane, �n valorile purt?toare ale acestora; acestea le individualizeaz?, ?i astfel de probleme nu se pun �n cazul ?tiin?elor naturii. Altfel spus, ?tiin?ele se disting �n mod clar dup? metodele lor. Dac? vrem s? insist?m asupra diferen?elor de con?inut, atunci �n loc s? vorbim de �?tiin?ele spiritului�, mai bine am folosi expresia �?tiin?ele culturii�, care ar avea meritul de a nu mai face din fenomenele psihice o miz? epistemologic?. Psihologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care g?sim numeroase exemple �n sociologia secolului XX. Asupra acestor subiecte Tarde revine continuu �n opera să �n care afirm? constant o idee unic?: tratarea faptelor sociale prin referire la un punct de vedere strict psihologic sau individual. S? insist?m asupra faptului c? proced�nd astfel, el era pe faz? cu spiritul timpului s?u, dincolo de toate clivajele politice sau ideologice. 2. Sociologia că �?tiin?? a fiin?elor sociale Expresia �i apar?ine lui Ren� Worms (1903) care �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceast? lupt? el antreneaz? tineri monografi, de forma?ie juridic? sau literar?, precum Demolins, Rousiers sau Bureau, care desf??oar? o activitate considerabil? sub conducerea să. Pentru a rezuma n c�teva cuvinte dou?zeci de ani de eforturi, vom insistă asupra amendamentelor aduse faimoasei metode de anchet? a lui Le Play. Muncă, de exemplu, este una dintre clasele nomenclaturii, pe care monograful o evalueaz? dup? for?a motrice utilizat? (bra?, v�nt, ap? ) ?i dup? formă raporturilor de produc?ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ward este primul care propune o viziune coerent? a ?tiin?ei sociale. Sigur c?, acest botanist de forma?ie r?m�ne sensibil la necesitatea de a lega ?tiin?ele sociale ?i cele naturale, dar niciodat? n-a �ncetat s? insiste asupra distan?ei ce separ? evolu?ia biologic? ?i evolu?ia social?. El sus?ine chiar c? această din urm? ar trebui s? treac? sub controlul oamenilor ?i al societ??îi, de unde propunerile sale de interven?ie necesar? a autorit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Sumner. Cu abilitate, Small a f?cut că revista să s? devin? organul oficial al noii asocia?îi care difuza ?i Publications, consacrate d?rilor de seam? anuale ale activit??ilor desf??urate. Situa?ia disciplinei c?tre 1910 S? insist?m asupra unei particularit??i �n raport cu Europa ?i anume aceea c? institu?ionalizarea sociologiei nu s?a lovit aici de �tradi?iile� doctrinale sau mandarinale care ar fi putut s?-i fr�neze expansiunea. Pe plan teoretic, sociologii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cap?ț �pseudo-?tiin?ei burgheze�, sociologia fiind interzis?. A trebuit s? vin? �destalinizarea� pentru că disciplină s? fie reabilitat? ?i considerat? de c?tre putere un instrument politic folositor. �n 1958 s-a fondat Asocia?ia Sovietic? de Sociologie care insistă asupra necesit??îi loialit??îi cercet?torilor fă?? de principiile marxism-leninismului, ?i asupra necesit??îi de a critica sociologia occidental?. Dup? o scurt? perioad? de liberalizare (la sf�r?ițul anilor ?aizeci) �nso?it? de �c?p?tarea con?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
După aceea Gård interviu pentru știrile TV. M-am întâlnit cu el pe culoar, mirosea a alcool, n-avea chef (incapabil?) să discute problema ISA în momentul respectiv. (Nu se ocupă nimeni de conduita lui Gård?) Am subliniat că nemții insistă să primească confirmarea până cel mai târziu la 15.06. Nu se poate lua nicio decizie azi. O să mă sune Gård. După-amiaza la sediu, tratație cu tort. E clar că totul merge bine, Westler se ocupă de fete. W. nemaipomenit
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
aibă grijă de mormânt. 16 iunie Gård bolnav! Telefonat acasă, soția nu vrea să fie deranjat. Mă trimite la secretarul Ängquist. Mă duc la minister. Ängquist habar n-are de nimic! (că doar ISA e șpilul personal al lui Gård.) Insist și în fine stau de vorbă cinci minute cu secretarul de stat; mă asigură că n-a știut dinainte de interdicția Administrației Regale Veterinare. O să vadă el ce poate face. ISA se bucură de "atenția ministrului", dar problema trebuie să-și
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
partea mea de alcool scutit de taxe. Zbor foarte plăcut cu Lufthansa, noul aparat Boeing stă foarte bine în aer. A trebuit să iau prânzul de două ori, prima oară în avion (Excelent!), apoi cu reprezentantul de la Haller & Ziegler. Gård insistă să vorbim englezește cu nemții, deși vorbim amândoi mai bine germana. Dar Gård zice că nu trebuie să le acordăm avantajul limbii. E un aspect destul de important. După masa de prânz vor să ne arate utilajele și să întocmim contractul
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
în camera de hotel. Maitland foarte familiar, începe imediat să vorbească de rău firma Haller & Ziegler (cunoscută pentru utilizarea unor relee cu fiabilitate scăzută, fapt pt. care au fost condamnați de un tribunal nemțesc la plata unei amenzi). Inițial Gård insistă să vorbim franțuzește; Maitland nu pricepe o boabă. Atunci Gård o dă pe nemțește, limbă pe care o vorbește mai bine decât noi ceilalți. Oferta evident avantajoasă, cu 200.000 mărci ieftin decât nemții. Echipamentul foarte puțin uzat, în special
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
rost de o cameră la hotel lui Mr. Hornig (n-a fost deloc ușor). Se pare totuși că Mr. Hornig nu poate părăsi camerele frigorifice, căci sunt deosebit de sensibile la umezeală. Comandantul de aeroport propune prelate impermeabile, dar Mr. Hornig insistă cu hotărâre să fie duse camerele la adăpost. În cele din urmă a trebuit să fie scoase dintr-un hangar două avioane de tractare. Mr. H. și-a exprimat dorința să doarmă și el în hangar era de părere că
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
niciodată la mașini". (Ferma nu avea curent electric, Kling s-ar fi văzut nevoit să folosească acumulatorul. Cheltuieli: de 50 de ori mai mult decât prețul curentului din rețea.) Cădem de acord cu baba să efectuăm sacrificarea în alt mod. Insist totuși asupra neajunsului ca utilajul să nu mai poată fi eventual folosit ulterior și să trebuiască distrus fără să fie amortizat corespunzător. (Trebuie să vorbesc cu Gård despre fonduri suplimentare pentru asemenea situații. Reglementările actuale nu sunt satisfăcătoare.) Baba cică
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
despre viața sexuală. Acum cred că a sosit momentul pentru încă una. Totuși M. crede că aceste "convorbiri delicate" trebuie să aibă loc în perioade "neutre". De altfel cred că Johan este destul de informat. Cred însă că ar trebui să insist pe răspundere în perspectiva viitorului. Puls 78, 83, 81, 85 (Ultima oară destul de neregulat). 22 iulie Sfârșit de săptămână agitat. Incident serios la Roma. Lindstedt a întrebat în trecut dacă Mr. Hornig are voie să doarmă în camera frigorifică. N-
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
octombrie Sosește Andrén. Are o mare capacitate de a calma lucrurile și de a ajuta. Un adevărat om de calibru. Are evident dreptate, internarea în spital și convalescența au fost prea scurte. "Prea ai frânat brusc", după cum s-a exprimat. Insistă să-mi iau cel puțin două săptămâni de concediu. Desigur că n-am fost de acord, dar m-a convins. Să n-o iau ca pe un vot de neîncredere, ci dimpotrivă. "Statul trebuie să aibă grijă de oamenii de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
importanță. De altfel azi e duminică. 23 octombrie Azi radiografie la încheietura mânii. "5 grade deviație". Cât ar fi de ciudat, se afirmă că e "un rezultat foarte bun". Îmi exprim îndoiala. Mi se propune desfacerea articulației sub anestezie în caz că "insist". În sfârșit am scăpat de ghips. Pe unde mergeam mă simțeam murdar și slinos. Păreau să se lipească toate: mâncare, ulei de la mașină. Mi se pun niște benzi late de leucoplast, "elastoplast". Să nu mă aștept ca încheietura mâinii să
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
un ciocan de lemn, pe când se afla în mijlocul șanțului cu apă, așa de puternic, încât a fost scos în cârcă de către viteazul Pereny Miklos. În Duminica Floriilor, pe 1 aprilie, Ludovic a dat ordin de retragere, dar Kont Miklos a insistat pentru tratative de pace. A izbutit, în cele din urmă, să-l convingă pe castelan să accepte un armistițiu, prin care Lodomeria revenea Lituaniei, iar Galiția cu Liovul, Poloniei. Atunci, castelanul Drozga a coborât din cetate și a prestat omagiu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]