12,874 matches
-
cu voltairianul Huxley, a ieșit rănit de moarte. Este totuși un psiholog cu o operă crucială. 4. Teoria modelării și învățării socialetc "4. Teoria modelării și învățĂrii sociale" „Deinhv poli" nosouîsa avneuris-ein -a-av.” („Când o cetate e bolnavă, ea se pricepe bine să iscodească la rele.”) Euripide După al doilea război mondial, americanii au înțeles că nu numai individul și libertățile sale sunt importante, ci și cetatea cu indivizii ei cu tot, care trebuie să învețe regulile cetății și să se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
decât a noastră. Diferența este că noi trăim într-o lume în care simbolurile sunt fie moarte, fie banalizate ori desemantizate, pe când în Evul Mediu ele erau cât se poate de reale. Dacă înțelegem acest lucru, avem premisele de a pricepe și valoarea pe care o acorda Cantemir fiecărei măști animaliere sau, după caz, maniera modernă, raționalistă prin care depășea această mentalitate. Pe scurt, pentru a înțelege dialogul permanent pe care măștile animaliere din Istoria ieroglifică îl poartă cu diferitele surse
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ipoteză pare plauzibilă. Și totuși, nu ai cum să nu formulezi și unele rezerve, legate tot de structura stufoasă a cărții, dar și de incapacitatea potențialilor aliați de a duce la bun sfârșit o asemenea lectură și de a-i pricepe corect sensul. Dacă Dimitrie Cantemir se adresa unora precum Stolnicul Cantacuzino ori Bogdan Lupu, persoane cultivate, familiarizate cu opere occidentale, de factură barocă, ar mai fi fost de înțeles. Dar altfel, cum se poate explica alcătuirea alambicată a alegoriei, cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
găsesc reunite decât prin hazard, dacă nu prin efectul unei coincidențe, pentru a nu spune că dintr-un joc de cuvinte sau dintr-o traducere pripită"28. Autorul nu ezită să insiste, mărturisindu-și franc nelămurirea: Nu am putut niciodată pricepe minima legătură între cele două, în afara de dintele de narval, într-un caz panaceu scump, în altul apanaj minunat al unui animal supranatural, manifestându-se mai mult în mod emblematic decât real și pe care nimeni nu pare a-l
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
O pictură a lui François Clouet, de la jumătatea secolului al XVI-lea, intitulată Dame au bain, înfățișează, în cadru îndepărtat, silueta unei licorne, care sigur că nu mai simbolizează virginitatea, de vreme ce femeia goală din prim-plan afișează o atitudine explicit pricepută în ale erosului. De asemenea, Domenichino pictează și el în palatul Farnese din Roma o tânără fată cu unicorn, în care îi atribuie personajului feminin gesturi deloc lipsite de concupiscență. Sunt doar câteva exemple, culese aproape la întâmplare dintre multe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mitic al personajului lui Cantemir"70. De fapt, această mare calitate legitimează toate acțiunile personajului și îi justifică pretențiile. El este un ales, un predestinat căruia Corbul (membru al menajeriei diavolului) încearcă să-i uzurpe drepturile. Tacit, toate celelalte personaje pricep acest lucru, dar nu găsesc puterea de a-l da pe față pentru că este neconvenabil. Deși nu apare reprezentat în ipostaza sacrificiului de sine, deși nu mai este o figura christi, Inorogul lui Cantemir profită însă de această reputație, adânc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu nuanțe levantine. Decupat din context, discursul Inorogului pare o mostră de detașare, de ataraxie. Și totuși, ce face el imediat după ce dă glas acestor principii atât de nobile? Ei bine, negociază. Și, trebuie să o spun, se dovedește foarte priceput în această artă. Amintește de ajutorul pe care l-a dat odinioară Crocodilului, pomenește și de faptul că el nu este o hrană pe măsura stomacului acestuia și, apoi, își oferă serviciile pentru a-și răscumpăra libertatea. Deși capturat, nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu categoric victorioasă. Este un compromis, dar e limpede că mai mult nu e posibil într-o lume lipsită de orice prețuire a binelui, de orice aplecare către valorile etice tradiționale. La fel cum un alt personaj pozitiv, înțeleptul Lup, pricepe că rolul său nu are cum să fie unul determinant într-un context politic și preferă marginalizarea, Inorogul este nevoit să accepte conviețuirea cu parteneri care nu sunt de teapa sa. Peste lumea din Istoria ieroglifică plutește, ca un abur
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Lup să-și încerce și el norocul. Nu îmi scapă faptul că ea, cea mai vicleană dintre vicleni, se declară învinsă și îl socotește pe Lup mai priceput. În acest punct, sunt inversate reprezentările tradiționale. După câteva încercări zadarnice, Lupul pricepe că nu e cale de a păcăli vigilența dulăului. Mai întâi, încearcă să-l convingă prin tot felul de șiretlicuri retorice: "cu chipuri filosofești și țărămonii politicești înainte adulmăcând, purceasă"32. Dacă în fabulele lui Esop această metodă dă roade
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Vulpii. Al doilea lucru asupra căruia merită insistat este că Lupul preia aici un truc specific Vulpii, care, după cum ne indică Fiziologul, atunci când intenționează să prindă păsări, se preface a fi moartă: "Vulpea este un animal viclean, foarte mincinos și priceput la înșelăciuni. Când i se face foame și nu găsește de mâncare, caută un loc cu pământ roșu și se tăvălește prin el, astfel încât să pară toată plină de sânge; apoi se întinde acolo cu labele în sus, ca și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-și dezminte priceperea și evită elegant capcana întinsă: preferă tăcerea, discreția. Oricum, se știe urmărit și detestat, ca aliat al Inorogului. Mult lăudata sa înțelepciune abia acum este demonstrată; el știe perfect când trebuie să tacă și când să vorbească, pricepe jocurile ascunse, are inteligența de a prevedea permanent efectele unor opinii și de a se replia la timp în fața reacțiilor dușmanilor săi. În plus, Lupul nu consideră că rolul celui înțelept este să-i lumineze pe ceilalți, care merită cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
accepte evidența. Ei bine, ceea ce urmează este în măsură să califice acest personaj. E limpede că adevărul Lupului, privitor la natura hibridă, anapoda, împotriva firii a Strutocamilei (socotită "traghelaful firii"), nu poate fi tăgăduit. El este totuși neconvenabil, iar Brehnacea pricepe foarte bine acest lucru. Pe de altă parte, ea știe că obligația ei civică este să rămână fidelă monarhului său; e o datorie de onoare: "orice spre binele și folosul monarhii ieste, aceasta a arăta și a grăi să cade
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
socoteala sfârșitului și sfârșitul cu chiteala începutului împreunată, dintr-aceste mai sus pomenite culeagă. Mă rog, lucrurilor noastre ce sfârșit ieste să urmedze? Precum rău și prea rău ieste să urmedze și cel cât de tâmp la socoteală va putea pricepe. Deci de-l cunoști, o, Coarbe, și de pizmă numai într-acesta chip îl poftești (căci voia slobodă putere ca aceasta are, ca vădzind și cunoscând cele mai bune, cele mai rele să urmedze), împotriva celuia ce ț-au dăruit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ironie: Ce poate fi aceasta a ta lascavă și voioasă arătare? Oare ție vreun bine, au altuia vreun rău undeva ai simțit?"15 E limpede că bunăvoință nu îi poate arăta, de vreme ce se simte chiar dezgustat de umilința sa perfidă. Pricepe bine și faptul că spaima pe care i-o provoacă are un singur concurent real: ura Hameleonului pentru Inorog. Pe care nu o aprobă, mai ales că știe el că, odată, la originea acestei vrajbe s-a aflat o iubire
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dimensiunea politică, în sensul clasic și politicianist al termenului, nu este partea esențială a subiectului. Totuși, în ambele cazuri, această dimensiune politică este prezentă în textele lor. Departe însă de a se ocupa de temele politice, cele două autoare se pricep să (re)așeze raporturile interumane în globalitatea unei lumi (re)inventate. Pentru cele două scriitoare și dintr-o perspectivă holistă, dimensiunea tradițional politică nu este decât un element al contextului global. Element mai vizibil în cazul Ursulei K. Le Guin
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
așa cum îl pronunță francezii. Heliade Rădulescu povestește în singura biografie contemporană că scriitorul a crescut și s-a format la curtea boierului Filipescu, în discuțiile cu străinii "de deosebite nații" care se întâmpla să treacă pe acolo. Așa ajungea să priceapă referințele mitologice de care literatura epocii era plină, așa auzea despre capodopere și mari personalități literare, așa își forma ideile despre poezie. Punea întrebări, iscodea, prindea din zbor, se școlea prin conversații. "I-a fost un fel de educație"1
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
activității creatoare. Profesia de scriitor nu e menită să asigure mijloace de trai: ...a fi cineva autor în secolul nostru nu e o meserie cu care să se hrănească. A defăima cineva pe un cizmar că nu face cizme bune, pricep că are cuvânt să se supere, să fie mâhnit, pentru că cu aceasta îl vatămă, îl păgubește la meseria lui, face să fugă mușteriii de dânsul și, prin urmare, îi ardică mijloacele traiului, îi ia îmbucătura din gura lui și a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un angajament afectiv, fără a presupune în același timp și obligația înțelegerii, îl făcea în mod particular potrivit pentru multiplele forme de democratizare a practicilor specifice secolului al XIX-lea și noilor culturi emergente 22. A iubi ceea ce nu poți pricepe - aceasta a fost prima soluție de investiție pasională în literatură adoptată de cultura română. Pentru un popor ignorant, abia alfabetizat, care era departe de a pricepe mizele subtile ale noului domeniu al spiritului și cu atât mai puțin capabil să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
secolului al XIX-lea și noilor culturi emergente 22. A iubi ceea ce nu poți pricepe - aceasta a fost prima soluție de investiție pasională în literatură adoptată de cultura română. Pentru un popor ignorant, abia alfabetizat, care era departe de a pricepe mizele subtile ale noului domeniu al spiritului și cu atât mai puțin capabil să nutrească o dragoste avizată, chemarea spre literatură nu se putea baza pe cunoaștere, pe buna înțelegere a jocului literar, pe stăpânirea perfectă a tehnicilor de producție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vedeau case și m-am întins acolo pe o pajiște să mă odihnesc. Și la un moment dat vine unul și face către mine: "Hallo!" Deschid ochii, un grănicer sârb. M-a escortat și am vorbit cu el în germană. Pricepea câte ceva că lucrase, cred, prin Germania și am mers cu el aproape la braț că și-a dat seama că sunt inofensiv. Când am ajuns la pichetul lor, cei de acolo au izbucnit: "Ce faci, măi, cumetre, cum de ai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ne-au dus la treabă, unde ne-au pus să îmbrăcăm în tencuială o clădire, că o baracă era formată din patru camere și alte două camere pentru brigadieri. Dar unde să arunci tu cu canciocul acela dacă nu te pricepeai!? Mai mult aruncam pe noi decât pe zid. N-am făcut mai nimic. Seara, brigadierul când a venit ne-a luat că n-am făcut norma. Păi să vezi că n-am avut cutare sau cutare, i-am turnat minciuni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mi zic: "Ăștia acum m-au priponit! - cum se zice în limbajul oltenesc - ăștia să știi că gata, mă arestează!" El s-a uitat în ochii mei și a văzut că eu m-am schimbat la față, că adică, am priceput. Între timp a venit și magazionerul meu, iar maiorul a insistat: "Hai să mergem!" Zic: "Tovarășul maior, îmi permiteți barem să dau cheile?" - că aveam multe magazii și un mănunchi mare de chei și de sigilii. Și-mi zice: "Nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
militar, eu am încredere în militarii ăștia, mă! Mă, Antonescu ăsta, de la aprovizionare, trebuie să iasă la pensie. Îi facem acte de ieșit la pensie și de azi încolo îl numim pe Năvodaru, șeful serviciului de aprovizionare aici! Mă, te pricepi?" "Să trăiți, eu am lucrat în contabilitate, am fost..." "Ce-ai fost tu?" "Intendent!" Când a auzit că am fost intendent a fost bucuros că a găsit un om potrivit funcției. Și indiferent ce întrebare mi-a pus eu i-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bine, mă!" La director, Nicolau n-a mai intrat cu mine, a plecat. Am intrat la director: "Să trăiți, am fost trimis de șeful-contabil la dumneavoastră" "Unde ai lucrat, mă?" "În armată". "Ce-ai fost în armată?" "Subofițer". "Tu te pricepi la ceva?" "Păi, am lucrat la intendență, tot cu contabilitatea, aprovizionarea...". " Ce a scris șeful-contabil?", că scrisese șeful-contabil "verificat" pe colțul cererii iar directorul trebuia să-mi aprobe. Și mi-a aprobat. Și când am văzut așa, mi-am făcut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mă dea pe mine afară directorul ca să-l bage pe ăla. Haiu mi-a zis să fac cerere, că mă încadrează și mă dă la Podu Iloaei pe funcție de picher, în construcții la drumuri. Și, dacă fusesem în armată, mă pricepeam și la picheri și la pontonieri și la mai toate. Am fost isteț și am "furat" meserie, cum se spune, privind la ceea ce făceau alții de pe unde mergeam cu mașina. De exemplu, când s-au pus bordurile și s-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]