12,767 matches
-
de temperatură și schimburile cererii în legătură cu locurile de recreere. Pentru a echilibra cererea, cu cât există mai multe posibilități de utilizare a unui loc, cu atât este mai bine. De exemplu, este de dorit ca o zonă de un pitoresc remarcabil, să se utilizeze în același timp și pentru practicarea golfului, călărie, pescuit, vânătoare, schiat, alte sporturi ce utilizează vehicule automotoare pe zăpadă, practicarea sporturilor acvatice, studierea naturii și activități artistice (cum ar fi pictura și fotografierea), decât doar pentru vânătoare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
importante de transport pe cablu. Clasificarea de mai sus are un caracter schematic, aceste modele fiind combinate și adaptate la specificul fiecărei zone. În condițiile tehnicii de astăzi, când instalațiile de transport cu cablu străbat suprafețe întinse și au capacități remarcabile (de exemplu, telefericul Jumbo de 150 locuri întâlnit pe pârtiile elvețiene de la Verbier), oferind totodată și o înaltă securitate, în practica localizării montane se manifestă o tendință de migrație către altitudine, ca urmare a garanțiilor mai mari în ceea ce privește existența stratului
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
constituirea "periferiei roșii" în jurul Parisului. Legea "Sarraut" angaja participarea statului cu până la 50 % din finanțarea lucrărilor necesare amenajării loturilor, restul fiind preluat de sindicatele celor cu parcele, sindicate devenite obligatorii și abilitate să perceapă taxe pe loturi. Această lege este remarcabilă pentru că inaugurează "investițiile directe ale statului în ceea ce depindea până atunci mai ales de domeniul proprietății private"23. Ea s-a dovedit totuși riscantă pentru proprietarii de parcele și pentru comune. Aceștia au garantat împrumuturile de la stat, dar au rămas
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ambiția sa de a ordona relațiile de muncă și după ce politicile de parteneriat public-privat s-au intensificat discret în amenajarea orașelor și îndeplinirea serviciilor publice urbane, contractualizarea raporturilor dintre stat și colectivitățile locale operează în cursul anilor 1970 un început remarcabil în politicile de amenajare a teritoriului. Contractele de orice natură se multiplică atât în privința orașelor, cât și a mediilor rurale. În registrul urbanismului, recursul la formulele contractuale se înscrie în promovarea unei metode calitative de identificare a problemelor puse de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că este ironie, că seriozitatea sa nu e serioasă. Altfel stau lucrurile cu marea ironie. Dar înainte de a o cerceta, trebuie să întîrziem puțin asupra istoricului noțiunii de ironie. În greaca uzuală și în gîndirea elină, noțiunea a suferit schimbări remarcabile, arătate într-un mod interesant de Ribbeck (Uber den Begriff des εζρων, "Rheinisches Museum", serie nouă, XXXI, p. 386). Cuvîntul apare prima oară, în Norii lui Aristofan, ca o insultă ironistul fiind pus pe aceeași treaptă cu mincinosul și lăudărosul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
antagonice în speță, noua psihologie experimentală germană și o gîndire ce se reclama de la principiile unor Spinoza sau Kant: Autorul caută să lege, așadar, majoritatea faptelor psihologice de o noțiune fundamentală, aceea a unei activități de construcție și de sinteză", remarcabilă fiind l ael "analiza legilor asociației ideilor, legi reduse la aceea a totalizării"111. În domeniul psihologiei, erau consemnate, în acest fel, două noutăți ale etapei respective, cu destule ecouri în secolul al XX-lea. Mai întîi, adeziunea lui Höffding
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
aduce clarificări în psihologie. Este regretabil, căci la ascunzișurile lumii afectelor trebuie încercat să se ajungă pe toate căile, sentimentele continuînd să determine multiple manifestări în existența individuală și în cea socială. Harald Höffding s-a impus ca un psiholog remarcabil și prin modalitatea în care a abordat capitolul vieții sentimentelor. Trebuie subliniat că ar fi eronat să-l considerăm doar ca pe un savant "al trecutului": demersul său este confirmat, în contemporaneitate, de psihologul american Gordon W.Allport, care, în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
din Languedoc au realizat adevărate minuni în ultima vreme, de la Iroulégui până la valea superioară a râului Hérault, iar progresele decisive realizate în Franța în timpul ultimilor treizeci de ani au cucerit lumea întreagă, care ne oferă de acum înainte multe produse remarcabile în măsura în care, renunțând să copieze într-un mod banal vinurile franceze, se preocupă să extragă din terenurile privilegiate toate virtuțile lor originale. Somptuosul tokay se reînnoiește, California se distinge, chardonnay-ul australian ne oferă aromele sale delicioase, traminerul din Slovenia are mereu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
odată cu consumul de vin: de la un risc de 1 la subiecții care nu beau niciodată până la 0,5 pentru cei care beau 3 până la 5 pahare de vin pe zi" (aproximativ o jumătate de litru). Rezultatele sunt cu atât mai remarcabile cu cât nu sunt înregistrate în cazul altor băuturi alcoolice. 63 R. Dion, Le paysage et la vigne. Essai de géographie historique, Payot, Paris, 1990, p. 260. 64 Sfântul Imperiu Romano-German a fost dizolvat în 1806, atunci când Francisc II a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
parte și proza autorului. Dus la extrem în romanul Pavilionul (1981), o supraîncărcată și aproape prolixă narațiune parabolică despre o lume levantină în descompunere, acest joc ia o formă mult mai echilibrată în culegerea Pasagerul (1985), care cuprinde câteva povestiri remarcabile (Călătorul clandestin, Debarcaderul, Capcană pentru vulpi, Sauna), ca și în romanele Strada Occidentului (1986) și Vizită la domiciliu (1989). Cel dintâi, istorisind un caz de prigoană comunistă din anii de după al doilea război mondial (victima nevinovată este un țăran, Petrică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
Facultatea de Litere și Filosofie din București, luându-și licența în 1948. Timp de doi ani a funcționat ca bibliotecară la Așezămintele Culturale „Nicolae Bălcescu”, conduse în acea vreme de George Ivașcu. Între anii 1950 și 1983, a depus o remarcabilă activitate ca redactor la secția de poezie a Editurii pentru Literatură și, apoi, a Editurii Eminescu. A debutat în publicația liceală „Revista noastră”. Editoare de prestigiu, B. a îngrijit ca redactor mai toate volumele de poezie din acea epocă, începând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
aflat-o, conspirația ta e pironită în lanțuri? Care dintre noi crezi că nu știe ce ai făcut, unde ai fost, pe cine ai convocat, ce hotărâri ai luat? O, timpuri! O, moravuri!” Barbu Stefănescu Delavrancea a fost și un remarcabil avocat, iar în anul 1902 l-a reprezentat pe Caragiale într-un proces intentat de dramaturg unui publicist, Caion, care îl acuza că a plagiat drama Năpasta.. Iată un exemplu de oratorie ciceroniană: “Iaca omul, domnilor magistrați, pe care-l
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
devenirii, nu anulează însă dilema existențială. „Temuta, roza Moarte” prelungește indefinit dualitatea perspectivelor: spre „suita și ciclica lumină” sau spre „somnul humei triste” (Epilog). O soluție la această scindare se conturează în poema Cantilenă, unde apare, într-o primă și remarcabilă interpretare, motivul „zeului trist”, obosit de propria lui desăvârșire. Disputat „culmilor lucide” ale „dreptelor amiezi” de către „Fata verde Una”, ciobanul lui B. este absorbit în somnul luminat de „crini opheliali” și „stele moi”, în legănarea matern-erotică a apelor. Înscrisă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
schimbarea de manieră fiind evidentă. Pentru prima dată poetul se confesează. Dragostea, moartea, melancolia limitei, spaima, aspirația astrală trec printr-o fibră individualizată, care își simte și își strigă fragilitatea. Urmarea e o poezie directă, un fel de vorbire esențializată. Remarcabile sunt poemele de aparență narativă, în care poetul își povestește vedeniile pe măsură ce le inventă. E vorba de întâmplări ciudate, între veghe și vis, de întâlniri funeste și de rătăciri în necunoscut. Eul se simte asaltat de semne angoasante, de ademeniri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
apare la Wiesbaden și, cu mici excepții, toate cele zece numere câte înregistrează până la sfârșitul anului 1954 sunt scrise în întregime de A. Între ceilalți sporadici colaboratori este de amintit Al. Gregorian (cu versuri). În 1973, A. participă cu un remarcabil studiu de etnologie, bazat de asemenea pe cercetări de folclor comparat, Rânduiala la români, la volumul colectiv, Rânduiala. Perspective românești, tipărit, în 1973, de Editura Ioan Cușa, la Paris. Ceilalți colaboratori ai volumului sunt C. Amăriuței, N. Neculce, M. Cismărescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
comprehensiv: persoana este o ființă concretă, bio-psihosocială, în timp ce personalitatea este o abstracție psihologică; b) un alt motiv dezvăluie o deosebire între sferele acestor concepte, deosebire care, la rândul ei, implică una de conținut. Prin personalitate se înțelege uneori o persoană remarcabilă, excepțional înzestrată, cu o poziție de conducere și autoritate în societate; orice personalitate este persoană, dar numai unele persoane sunt personalități. Plehanov folosește termenul de personalitate tocmai în acest înțeles de persoană cu prestigiu și autoritate în societate. Preluat din
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
care au performanțe superioare în desen, execuția vocală sau la pian a unor arii auzite în experiența lor. Un caz celebru este cel al lui Gottfried Mind, supranumit Rafael al pisicilor, care, deși avea retard mental, dispunea de o aptitudine remarcabilă de a desena diferite animale, pisici, urși, cerbi, iepuri, dar și grupuri de copii, una din lucrările lui fiind cumpărate chiar de George al IV-lea al Angliei. 3. Stilul cognitiv M. Bejat vorbește de un factor general, și anume
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de familie și sociali în comportamentul creativ. În general, testele de gândire divergentă, ca estimare a potențialului de gândire creativă, au constituit mijloace de depistare a copiilor cu abilități creative excepționale. Având în vedere că testele au demonstrat proprietăți psihometrice remarcabile și că în unele studii par să prezică realizări în viață mai bine decât testele de inteligență generală sau notările școlare, probele de creativitate sunt considerate relevante și pentru atribute umane ascunse, dar utile în dezvoltare (Tannenbaum, 1983). Testele de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
citire până la patru ani și de scris și socotit până la cinci ani. Diferențele semnificative care au fost înregistrate între copiii superior înzestrați și ceilalți au fost înregistrate la următoarele niveluri (A. Munteanu, 1994): - intelectual: copiii supradotați dispun de o memorie remarcabilă, imaginație bogată, existența unor dominante atunci când apar aptitudinile speciale, științifice, tehnice; - afectiv: este prezent un echilibru emoțional, niveluri scăzute ale timidității, depresiei și anxietății; - caracterial: încredere în sine, inițiativă, perseverență, conștiinciozitate, nonconformism, preferința pentru complexitate; - interese: sunt diversificate, dar fluctuante
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
i se datorează, într-o măsură importantă, redactarea unui plan coerent de traduceri ale cărților cele mai semnificative din literatura de limbă engleză, în special a celei moderne. A contribuit la materializarea acestui program printr-un număr impresionant de transpuneri, remarcabile prin fidelitatea filologică față de original și printr-o expresivitate nuanțată. Cu excepția unui volum de însemnări de călătorie - scris în colaborare cu O. Manițiu - întreaga sa activitate a fost consacrată tălmăcirilor și s-a impus, astfel, ca unul dintre cei mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
3). 1927 Iancu Botez (1872-1947), istoric literar și eseist, primul profesor de limbă și literatura engleză la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași publică unul din studiile lui fundamentale: King Lear și concepția dramatică a teatrului shakespearian. 1928 O producție remarcabilă la teatrul Old Vic din Londra cu Ernest Milton în rolul titular și cu Jean Forbes-Robertson în rolul Cordeliei. 1931 John Gielgud joacă pentru prima oara în rolul titular la Old Vic. În același an, la Stratford, Randle Ayrton va
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
din 25 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.115 din 27 noiembrie 2004. (1^2) Membrii Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" sunt personalități științifice de prestigiu care s-au distins prin activitate, realizări și contribuții remarcabile la progresul domeniilor acestei instituții. --------------- Alin. (1^2) al art. 9 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 525 din 25 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.115 din 27 noiembrie 2004. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190623_a_191952]
-
din 25 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.115 din 27 noiembrie 2004. (1^2) Membrii Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" sunt personalități științifice de prestigiu care s-au distins prin activitate, realizări și contribuții remarcabile la progresul domeniilor acestei instituții. --------------- Alin. (1^2) al art. 9 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 525 din 25 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.115 din 27 noiembrie 2004. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190622_a_191951]
-
din 25 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.115 din 27 noiembrie 2004. (1^2) Membrii Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" sunt personalități științifice de prestigiu care s-au distins prin activitate, realizări și contribuții remarcabile la progresul domeniilor acestei instituții. --------------- Alin. (1^2) al art. 9 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 525 din 25 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.115 din 27 noiembrie 2004. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190624_a_191953]
-
din 25 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.115 din 27 noiembrie 2004. (1^2) Membrii Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" sunt personalități științifice de prestigiu care s-au distins prin activitate, realizări și contribuții remarcabile la progresul domeniilor acestei instituții. --------------- Alin. (1^2) al art. 9 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 525 din 25 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.115 din 27 noiembrie 2004. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190621_a_191950]