19,447 matches
-
raportarea indirectă la realitate, în oglinda cuvântului. Din teama de a nu greși iar, eroul nostru devine "dogmatic" (ca și criticul Lovinescu), la originea schimbării de atitudine aflându-se "necesitatea organică" de nu mai trăi la întâmplare, dezordonat, sub imperiul simțurilor, ci după niște reguli precise, în virtutea unei ideologii și a unui "sistem" de viață bine articulate. Dacă ideologia este, am văzut, liberală, "sistemul de viață" se bazează pe principiul epicureic al evitării suferinței și excesului, în maniera unui horațianism mai
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
interbelic, Editura ART, București, 2009. Compagnon, Antoine, Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes, traducere din limba franceză de Irina Mavrodin și Adina Dinițoiu, prefață de Mircea Martin, Editura ART, București, 2008. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț, traducere de Gabriel Marian și Andrei-Paul Corescu, Editura Echinox, Cluj Napoca, 2007. Dufays, Jean-Louis, Stéréotype et lecture. Essai sur la perception littéraire, Mardaga, 1995. Durkheim, Émile, Despre sinucidere, traducere de Mihaela Calcan, Editura Institutul European, Iași, 1993. Eckermann, Johann Peter, Convorbiri
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
din contra, avantajul unei experiențe estetice, propria ei interesare dezinteresată" (ibidem). 57 Vezi și comentariile lui Antoine Compagnon referitoare la teoria mimesis-ului, cu trimitere la studiile lui Northrop Frye și Paul Ricœur (în Antoine Compagnon, Demonul teoriei. Literatură și bun simț, traducere de Gabriel Marian și Andrei-Paul Corescu, Editura Echinox, Cluj- Napoca, 2007, capitolul "Mimesis-ul ca recunoaștere", pp. 148-163). Teoreticianul francez se raportează la Frye și Ricoeur ca la cele mai importante nume care au încercat să reabiliteze mimesis-ul din perspectivă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o deplasare de accent de pe operă (obiect autonom de investigație) pe condițiile percepției estetice, pe contextul receptării. 134 Poate nu întâmplător, în peregrinările sale prin însorita Italie (vezi Scrisorile din Italia, publicate în prima ediție, din 1972, a volumului Bunul simț ca paradox), Alexandru Paleologu ocolea muzeele pline de turiști ahtiați după capodopere, zăbovind în schimb cu plăcere la un pahar cu vin, într-o cârciumioară liniștită, de unde se poate lua pe viu pulsul străzii, sau la adăpostul răcoritor al unor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Franței, François Lebrun, Jean Carpentier, 350 p., 216.000 lei • O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky, 704 p., 515.000 lei • Orizont închis, Al. Zub, 200 p., 70.000 lei • Rațiune și cultură, Ernest Gellner, 260 p., 91.000 lei • Simțul practic, Pierre Bourdieu, 504 p., 230.000 lei • Stofa diavolului, Michel Pastoureau, 120 p., 24.000 lei • Universul psihic, Ștefan Lupașcu, 250 p., 80.000 lei • Sociologia banilor, Nigel Dodd, 300 p. Colecția MEMO 1. Abordarea științei politice, Michel Hastings
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ales că personajele din Baltagul nu-și pierd stăpînirea de sine ca să fie suspectate de tulburări peste măsură. Vitoria este, în fapt, o fire puternică și echilibrată, avînd tăria să se conformeze regulilor morale, ale disciplinei rituale și ale bunului simț. De aceea ne apare perfect credibilă. Una dintre liniile de discurs, prin excelență interior de data aceasta, are ca suport material scene din viața sentimentală petrecute de Vitoria cu dragul ei de Nechifor-Gheorghiță. Se întîmpla ca femeia, cuprinsă ea însăși
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tradițională chineză reprezentanta fundamentală a celei alternative distingea deja, cu mii de ani înainte de apariția psihologiei trei categorii de gânduri: bune sau pozitive, rele sau negative și parazite, cum primele două categorii sunt mai mult sau mai puțin la îndemâna bunului simț, atunci cea de a treia exprimă realmente o certă subtilitate psiho-afectivă, atunci i-a determinat pe orientali să postuleze în cele din urmă trei căi de educație a voinței: decontracturarea musculară; concentrarea controlată a atenției asupra diverselor zone ale organismului
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
e rău. Când, în fine, ai putea so faci, e prea târziu. Moartea a devenit așa de banală, încât n-are rost s-o mai luăm în seamă. Totul este relativ, chiar și realitatea, pe care o întâmpinăm cu toate simțurile deschise la maximum. A murit un om. Ei și? Cei dragi îl plâng o zi, o săptămână, adăugându-se la acesta un strop de compasiune din partea prietenilor și rudelor mai îndepărtate și gata, totul reintră în făgașul normalului. S-ar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
oră să animi masa cu cântecele tale arhicunoscute de noi, dar care rămân acum veșnic necântate. Nu mâncai niciodată odată cu lumea, aveai un talent al tău de a fi mereu în contratimp cu toții, cu alte cuvinte erai un original. Aveai simțul concretului mai dezvoltat ca la alții, parcă te-ai fi născut din altă mamă, dar ochii albaștri ai ei te făcea de-al nostru. De fapt, dădeai impresia că știi mai bine ca noi pentru ce trebuie să trăiești. Pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ridicat de pe bancă, am făcut o mică plecăciune în fața ei și am plecat, lăsând-o cu privirea lungă după mine. Am ajuns, în fine, acasă. Cine își închipuie că eu mă descurajez atât de repede, se înșeală. Nu, domnilor, am simțurile treze chiar și la 40 de grade și vă spun pe cuvânt că pisicile nu văd noaptea mai bine decât mine, ziua, și încă departe. Și mai am și al șaselea simț. Simt că ceva, așa, ca o nenorocire, plutește
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
atât de repede, se înșeală. Nu, domnilor, am simțurile treze chiar și la 40 de grade și vă spun pe cuvânt că pisicile nu văd noaptea mai bine decât mine, ziua, și încă departe. Și mai am și al șaselea simț. Simt că ceva, așa, ca o nenorocire, plutește în aer. Asta când e cazul. Și cazul era chiar acum, pentru că liftul mergea, semn rău, mi-am zis, că de obicei e invers, șade închis cu lunile, nu de alta, dar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pește fript! spuse el. Și avea dreptate băiatul! Trebuie să știți că mirosul de pește fript pe cărbuni de lemne, amestecat cu fum, este ceva așa de parfumat că dacă nu-ți lasă gura apă, înseamnă că ori n-ai simțul mirosului, ori ești prea sătul. Când bibanii s-au rumenit bine pe o parte și pe cealaltă, am pus bucățile într-o oală. În ceaun fierbea apa. Am turnat peste pește apa clocotită, am băgat și un ardei iute despicat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că tăcerea e de aur. Românul, de orice stare socială ar fi, vorbește. Unii vorbesc mult și prost, alții vorbesc pentru a se afla în treabă, alții tac din înțelepciune sau de frică, sau, pur și simplu, pentru că au bunul simț și tac neavând ce spune; sau au ce spune, dar îi apucă greața de ceea ce aud de la alții și atunci mai bine tac. Alții vorbesc, vorba și tona, cum se spune: pe aceștia îi stimez cel mai mult. În general
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și realitatea de fapt. Probabil, nu este exagerat să afirmăm că starea de înapoiere evidentă, în special, materială, se datorează luării în deriziune a chestiunii educației în istoria modernă a Romăniei - mici și mari. Privind în istorie, este aproape de bun simț să remarcăm că toate marile popoare, puteri militare și, evident, economice au fost mari creatoare de cultură. ieșirea în etern Trăim astăzi timpul în care această țară, Romănia, pare să fi ratat și cultura și civilizația. Nu cred că se
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
ruptură (de imaginea de sine anterioară) și o renaștere în alt cadru („Cioran s-a luptat cu sine și cu limba franceză pentru a obține botezul unei noi identități”S.B.). A trebuit să „guste” violența pharmakon-ului francez: exigența pentru claritate, simțul nuanțelor, acuratețe, rigiditate, exactitate, precizie, paradox, fapt ce l-a determinat să afirme că „nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă. Asta înseamnă patrie și nimic altceva”. Lirismului pre-parizian, lamentării valahe i-a urmat o „alchimie internă” ce
De-sine-scrierea cioraniană ca pharmakon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
unui nebun: „Dumnezeu a murit”. Dumnezeu a murit în sufletul omului modern: aceasta este semnificația morții lui Dumnezeu. Ea reprezintă un adevăr atăt pentru ateii și sataniștii care se bucură din această pricină, căt și pentru masele nesofisticate în care simțul realității spirituale pur și simplu a dispărut. Omul și-a pierdut credința în Dumnezeu și în adevărul creștin pe care-l susținea căndva. Dacă „Dumnezeu a murit” înseamnă cu alte cuvinte că: „neam pierdut credința în Dumnezeu”, „nu există adevăr
Nietzsche – critic al creştinismului. Semnificaţia sintagmei „Dumnezeu a murit”. Supraomul (Der Ubermensch). In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
cântărea din ochi și, nu avea încotro, trebuia să recunoască: era un tânăr frumos. Amintiri penibile îi făcură pielea găinii pe tot trupul și tresări ca scuturată de friguri. Nu erau amintiri ale minții, ale gândurilor, erau ale trupului, ale simțurilor, și privi cu ură spre celălalt Nicos, unchiul, bărbatul care stăpânea întreaga familie cu farmecul lui. De când oare se uita la ea? O privea și zâmbea blând, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. O îmbrățișa cald din ochi cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
otrăvit. Acu este neica Șerban la domnie, domn cu punga goală, și credea că fiind frate mai mare lui o să-i vină averea ta. Dar cu testamentul ce l-ai făcut... — Șerban este domn, mare domn, că are în el simțul domniei, dar mai are și nebunia dintotdeauna a Cantacuzinilor. Când un Cantacuzin ajunge mare își pune în plan să alunge turcii din Stambul și să se facă împărat ca odinioară... Și atunci e pierdut, că turcii nu iartă. E pierdut
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cel mitropolitan. Nu răsunau saluturile și urările obișnuite. Tăcuți și demni, boierii, pe rând ca într un ritual prestabilit, treceau și sărutau mâna mitropolitului, apoi a tânărului domn. Primul fu stolnicul Constantin Cantacuzino, căruia nu-i venea să-și creadă simțurilor. Participase la multe, multe întronări, toate dinainte hotărâte și nici una nu fusese așa. Datorită împrejurărilor, acum totul fusese improvizat, dar modul cum s-au desfășurat lucrurile îl pusese pe gânduri. Io Constantin Brâncoveanu era discipolul lui și eruditul stolnic își
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
l-a mirat pe prinț: — Vezi tu, Ștefane, bunicii mei, și cei dinspre tată și cei dinspre mamă, au trăit vremuri grele, dar și-au păstrat în ei o năzuință spre sfințenie care i-a împiedicat să fie ticăloși. Aveau simțul dreptății, dar mai presus de orice aveau o dragoste pentru urmași, cărora doreau să le lase moștenire un nume bun. Când a fost omorât bunicul dinspre mamă, postelnicul Cantacuzino, unchii mei Iordache și Matei, tatăl lui Toma, erau copii, și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
noapte nu-și încep cântul. Mai erau câțiva pași. Mitropolitul se opri, înălță fruntea spre albastrul bolții și oftă, apoi binecuvântă cu amândouă mâinile bărbatul din fața lui. Vodă îl privea pe sfinția sa și încerca să-l cuprindă în întregime cu simțurile, ochii îl cercetau, îi luă aproape smucit dreapta cu care făcea semnul crucii și o ridică la înălțimea gurii și i-o sărută, nu pe inelul cu pecetea Mitropoliei Ungrovlahiei, ci așa cum sărută un fiu mâna tatălui. — M-am întors
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu se auzea sforăitul dar se gândi că probabil Leu, măgarul cuviosului, îl aude, că altfel cum se explica precauția cu care își cumpănea piciorul la fiecare pas? Noaptea i se părea măreață, îi pierise frica aceea care-i paralizase simțurile când crezuse că ieromonahul este nebun, acum știa că nu este. Aerul rece avea o transparență neobișnuită și luna plină i se părea atât de aproape încât se mira că vârfurile fagilor nu o ating. Probabil că acesta este ceasul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
este o simplă sarcină de rutină ci una care solicită, care Îndeamnă la invenție, o muncă de măiestrie pedagogică și poate fi expusă prin mai multe moduri: PREZENTAREA ACTIVA (acționată)când materialul nou este supus examinării directe și concrete prin intermediul simțurilor, apelându-se la : demonstrare, experimentare, observare sistematică, trăirea directă a unor situații reale etc. PREZENTAREA ICONICĂprin imagini sau ansambluri de imagini figurative sau grafice redându-se astfel aspecte inaccesibile sau greu accesibile unei percepții obișnuite prin imagini fixe sau dinamice
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
grafice redându-se astfel aspecte inaccesibile sau greu accesibile unei percepții obișnuite prin imagini fixe sau dinamice, schițarea la tablă a unor desene care permit examinarea vizuala Într-o formă transfigurată, stilizată. Materialele didactice și tehnicile audio vizuale pot spori simțurilor eficiența prezentării cunoștințelor. PREZENTAREA SIMBOLICApresupune o comunicare orală sau scrisă prin intermediul simbolurilor(ex.formule matematice) și se bazează pe experiența anterioară ori recentă redând realitatea Într-o formă abstractă, desprinsă de urmele materiale ale percepției. Caracterul optimal al prezentării materialului
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
respectivă. tehnica de probabilizare, de adoptare a unor decizii prin analiza cu maturitate și spirit de răspundere a unei alternative elevul propune decizii și apreciază consecințele. tehnici de autoevaluare Își apreciază singur rezultatele, emite păreri viabile, găsește soluții eficiente, capătă simțul măsurii și al răspunderii. Însușirea acestor tehnici de muncă intelectuală Îl vor conduce pe elev spre dobândirea cunoștințelor prin efort propriu. Cu toate acestea, elevul nu trebuie lăsat singur În fața unei surse de informații, ci trebuie orientat și Îndrumat pe
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]