12,660 matches
-
și cunoaștere la Blaga“, apoi a scris eseuri și articole în revistele „Steaua“, „Tribuna“, „Aletheea“, „Cahiers roumains d'etudes litteraires", „Revue roumaine de sciences sociales", „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»", „Saeculum". A publicat studii în volume colective pe teme de filosofie și sociologie consacrate unor personalități ca Lucian Blaga, Eugeniu Sperantia, „D.D Roșca în filosofia românească, 1979“. A publicat următoarele volume:
Ion Maxim Danciu () [Corola-website/Science/321824_a_323153]
-
Liviu - Victor Pandrea (n. 2 august 1915, Aruncuta - d. 25 martie 1999, Cluj - Napoca) a fost preot greco-catolic, profesor în sociologie și doctor în teologie. S-a născut în Aruncuta la data de 2 august 1915 într-o familie formată din 6 copii, 4 băieți și două fețe (Viorica-Elena, n. 1913, urmată de Liviu-Victor, n. 1915, Virgil, n. 1918, Sabin, n.
Liviu Victor Pandrea () [Corola-website/Science/321983_a_323312]
-
Review of South East European Studies", apărută sub egida catedrei UNESCO de studii sud-est-europene a Universității de Stat a Moldovei. Autoare a unui număr impresionant de articole publicate în reviste cu comitet de lectură de reputație internațională, precum "Cahiers de sociologie economique et culturelle", "Communist and Post-Communist Studies", "East European Politics and Societies", "East European Quarterly", "Est-Ovest", "Europe-Asia Studies", "Government and Opposition", "Journal of Communist Studies and Transition Politics", "Problems of Post-Communism", "Religion, State and Society", Lavinia Stan a publicat și
Lavinia Stan () [Corola-website/Science/316913_a_318242]
-
sunt strâns legate de comunitatea, grupul familiei. Prin urmare, una dintre acțiunile negative ale familiei poate duce la tensiuni și la crime. Morala, etica în astfel de crime este una severă și necruțătoare. Morala, etica, care este un concept al sociologiei care își are locul în norma societății. Puritatea femeii în societățile patriarhale se consideră a fi onoarea, orgoliul bărbatului. Astfel că purității, care îi este atribuită femeii, i se acordă foarte multă importanță. Câteva motive pentru care femeile sunt sacrificate
Crimele de onoare în spațiul islamic () [Corola-website/Science/328987_a_330316]
-
Ion Macridescu, general Ion Tarnoschi, Spiru Peceli, colonel Paul Cambureanu și Ion Butnaru. Ulterior au fost cooptați Constantin Papanace (25 ani), profesorii Nae Ionescu (39 ani), Corneliu Șumuleanu (un timp conducător al Senatului), Traian Brăileanu (47 ani, profesor universitar de sociologie la Universitatea din Cernăuți), Sextil Pușcariu și Ion Găvănescu, generalii Băgulescu, Dona, Trandafirescu, Ghenea, Economu și Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, coloneii Ștefan Zăvoianu (47 ani, condamnat la moarte și degradat de un tribunal militar), Vasile Piperescu, Paul Cambureanu, Malamuceanu, Mihail Polihroniade (23
Senatul legionar () [Corola-website/Science/325360_a_326689]
-
scop precis. Însă Lenny, care nu își cunoște forța fizică, îi rupe din greșeală mâna, ceea ce declanșează iar panica "roboților care atacă oameni". Povestirea a fost publicată inițial în numărul din decembrie 1957 al revistei "Galaxy În 2033, profesorul de sociologie Simon Ninheimer dă în judecată Corporația de Roboți din Statele Unite pentru pierderea reputației profesionale. El consideră că robotul EZ-27 (supranumit "Easy"), în timp ce corecta lucrarea sa "Social Tensions Involved in Space Flight and their Resolution" a modificat și rescris intenționat părți
Povestiri cu roboți () [Corola-website/Science/324448_a_325777]
-
OZN, o ghicitoare a prezentului", 1982). El a fondat SUFOI (o organizație indoneziană de studii OZN) în 1980. Într-o scrisoare publicată din 1974 a afirmat că este "convins că trebuie să studiem serios problema OZN-urilor din motive de sociologie, de tehnologie și de securitate."
Jacob Salatun () [Corola-website/Science/326906_a_328235]
-
fi fost responsabili. Dar a fost așa? Există numeroase voci care îi atribuie o parte de voină lui Nureddin Pașa, comandantul Armatei I, un om pe care Kemal îl dispăcea de mult...”. Profesorul Biray Kolluoğlu Kırlı, un profesor turc de sociologie la Universitatea Boğaziçi a publicat o lucrare în 2005 în care el afirmă că armata turcă a incendiat Smirna pentru a-l transforma dintr-un oraș cosmopolit într-unul turces. Pe 17 septembrie, când masacrele au încetat și incendiul a
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
lucru atipic unui inițiat normal - după care îl alungă. În acea noapte este aleasă de o pisică, pe care o numește Nala. Aflând a doua zi de aceste incidente, Neferet o pune pe Zoey în clase avansate de biologie și sociologie ca să țină pasul cu transformarea. "Fiicele Întunecate" plănuiesc să se strecoare pentru a face un ritual de purificare la muzeul Philbrook. Zoey este invitată și prietenii ei, o urmăresc pe ascuns, îngrijorați de siguranța ei. Afrodita greșește ritualul și spiritele
Semnul (roman) () [Corola-website/Science/323822_a_325151]
-
Matematică - Universitatea din București, căsătorită cu Dan Răuță, medic primar, doctor în medicină, specialist în nefrologie la Spitalul “Carol Davilla” din București. - Mihai Iosif - al doilea copil al soților Pârnuță, a absolvit Facultatea ASE - Secția Comerț Exterior. Urmează cursurile de sociologie de la Soroca, sub îndrumarea prof. Dimitrie Gusti, inițiate pentru profesori de școli țărănești și directori de cămine culturale. În martie este concentrat cu gradul de sublocotenent de rezervă, la Regimentul 30 Dorobanți din Câmpulung, repartizat comandant de pluton la compania
Gheorghe Pârnuță () [Corola-website/Science/326829_a_328158]
-
din Pianu, Alba, o localitate cu veche tradiție păstorească, la 18/31 martie 1915. A urmat studiile primare în satul natal, studiile gimnaziale la Sebeș, liceale la Orăștie și universitare la Cluj și București. A fost licențiat în filozofie (specializarea Sociologie rurală, filozofie și estetică literară) al Universității din Cluj (1940). La nici 30 de ani devine doctor în trei domenii diferite, sub conducerea unor somități ale culturii românești: doctor în sociologie și estetică (1942), cu Dimitrie Gusti, doctor în filozofia
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
Cluj și București. A fost licențiat în filozofie (specializarea Sociologie rurală, filozofie și estetică literară) al Universității din Cluj (1940). La nici 30 de ani devine doctor în trei domenii diferite, sub conducerea unor somități ale culturii românești: doctor în sociologie și estetică (1942), cu Dimitrie Gusti, doctor în filozofia culturii (1942), cu Lucian Blaga, și doctor în etnografie și folclor (1945), cu Romulus Vuia. Toate titlurile poartă calificativul "Magna cum laude". A ocupat de timpuriu posturi universitare, a fost director
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
2-4 semestre). Limbile de studiu ale specializărilor sunt: Administrație Publică - română, engleza Comunicare și Relații Publice - română, maghiară, germană Jurnalism - română, maghiară, germană Publicitate - română Științe politice - română, maghiară, engleza Încă de la început, specialiștii universității în domenii că istorie, filosofie, sociologie, psihologie, științe economice și drept posedau abilitățile de a preda în cadrul Departamentului de Științe Politice. Odată cu acordurile de cooperare pe care facultatea le are cu câteva universități străine, personalul academic a avut oportunitatea de a-si completă studiile și de
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării () [Corola-website/Science/325084_a_326413]
-
periodice din partea Fundației Soros. În 1998, Bibliotecă Facultății de Științe Politice a devenit filiala B.C.U. “Lucian Blaga” Cluj-Napoca. Fondul bibliotecii (aprox. 14.000 de volume monografice și aprox. 2000 fascicule de periodice) în continuă dezvoltare acoperă următoarele domenii: gender, sociologie, naționalism, ideologii politice, politici comparate, teorie politică, jurnalism, științele comunicării, relații internaționale, drept, administrație publică. Facultățile Universității Babeș-Bolyai Universitatea Babeș-Bolyai
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării () [Corola-website/Science/325084_a_326413]
-
asupra indivizilor. Multe cercetări au dovedit de exemplu existența unui număr mai mare de depresii printre femeile gospodine față de cele care au servici sau mortalitatea masculină mai ridicată față de cea feminină legată de presiunea socială specifică rolurilor publice masculine. În sociologie rolurile de gen au fost abordate din perspective diferite: (a) funcționalistă cu accent pe complementaritatea rolurilor de gen (roluri expresive vs. instrumentale) astfel încât să se mențină echilibrul și stabilitatea organismului social luat ca totalitate. (b) social conflictualistă, în prelungirea teoriilor
Rol de gen () [Corola-website/Science/325265_a_326594]
-
socio culturali și istorici. Desigur și în cadrul teoriilor feministe, putem distinge variante liberale, socialiste, marxiste, radicale, multiculturale de abordare a tematicii rolurilor de gen. Teoriile feministe consideră că societatea atribuie în mod arbitrar sexului biologic comportamente specifice de gen. În sociologia feministă este criticată utilizarea genului exclusiv în termeni de roluri de gen pentru că aceștia ar fi depolitizați, rupți de contextul istoric (aistorici) și chiar neadecvați (de ce nu vorbim și de roluri de clasă, se întreabă feminiștii). Teoriile feministe susțin faptul
Rol de gen () [Corola-website/Science/325265_a_326594]
-
socială a genului. Polarizând excesiv diferențele masculin/feminin aceste interpretări presupun o natură complementară a rolurilor feminine/masculine și o legitimare a așteptărilor de gen și implicit a inegalităților de gen. O asemenea perspectivă nu servește, spun criticii feminiști, scopurilor sociologiei. Din această perspectivă înțelegem cum au devenit oamenii persoane gen-izate dar nu ne putem explica originea structurii sociale a inegalităților de gen. Accentul, spun sociologii feminiști, trebuie pus pe stratificarea de gen și nu pe gen în sens de roluri
Rol de gen () [Corola-website/Science/325265_a_326594]
-
și implicit a inegalităților de gen. O asemenea perspectivă nu servește, spun criticii feminiști, scopurilor sociologiei. Din această perspectivă înțelegem cum au devenit oamenii persoane gen-izate dar nu ne putem explica originea structurii sociale a inegalităților de gen. Accentul, spun sociologii feminiști, trebuie pus pe stratificarea de gen și nu pe gen în sens de roluri de gen, pe studierea naturii de gen a aranjamentelor sociale și structurale și nu pe analiza caracteristicilor de gen individuale. Hirata, Helena, Senotier, Danièle, Laborie
Rol de gen () [Corola-website/Science/325265_a_326594]
-
propriei identități dintr-o perspectivă nesexistă). Studiile despre femei, cu cele două componente - cea educativă și cea de cercetare - au început să caute răspunsuri la întrebări de tipul: de ce atât de puține femei profesor ? Unde sunt femeile în istorie, filozofie, sociologie, etc.? De ce femeile sunt definite doar în relație cu alții, în speță cu bărbatul ca „normă”. Care este melanjul real dintre moștenirea biologică și cea culturală în formarea identității sexuale și în atribuirea rolurilor în societate? De ce activitatea casnică nu
Studii de gen () [Corola-website/Science/325276_a_326605]
-
s-a conturat un teren larg de cercetări inter-, trans- și mu1ti-discip1inare în care au fost folosite diverse subiecte, metode și perspective teoretice. Intrând în polemică cu cercetarea și teoriile tradiționale, studiile despre femei au propus schimbări de optică în sociologie (propunând o alternativă la pretinsa obiectivitate, neutralitate și universalitate a cunoașterii științifice prin introducerea variabilei “diferența sexuală” în inima cercetării teoretice) în filozofie (prin reevaluarea gândirii dihotomice, și propuneri de revizuire a eticilor tradiționale), în psihanaliză (prin replici pertinente la
Studii de gen () [Corola-website/Science/325276_a_326605]
-
căreia îi pot fi subsumate diverse de perspective sociologice bazate pe multitudinea de teorii feministe conturate începând cu ultimele decenii ale secolului XX. Trăsătura lor comună este considerarea genului ca o categorie centrală de analiză sociologică și poziția critică față de sociologiile tradiționale. Sociologiile feministe consideră că acestea au ignorat și marginalizat femeile, au ignorat sexul ca variabilă de cercetare sau l-au considerat doar ca simplă variabilă demografică, au pseudo-inclus și/sau au interpretat deformat experiențele femeilor sau au folosit excesiv
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
pot fi subsumate diverse de perspective sociologice bazate pe multitudinea de teorii feministe conturate începând cu ultimele decenii ale secolului XX. Trăsătura lor comună este considerarea genului ca o categorie centrală de analiză sociologică și poziția critică față de sociologiile tradiționale. Sociologiile feministe consideră că acestea au ignorat și marginalizat femeile, au ignorat sexul ca variabilă de cercetare sau l-au considerat doar ca simplă variabilă demografică, au pseudo-inclus și/sau au interpretat deformat experiențele femeilor sau au folosit excesiv interpretările prescriptive
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
femeile, au ignorat sexul ca variabilă de cercetare sau l-au considerat doar ca simplă variabilă demografică, au pseudo-inclus și/sau au interpretat deformat experiențele femeilor sau au folosit excesiv interpretările prescriptive legate de aspectele de gen în detrimentul celor descriptive. Sociologia, în comparație cu alte domenii ale științelor sociale, a fost mai rezistentă în a accepta propunerile teoretice ale feminismului. Acest lucru se datorează influenței conceptualizărilor funcționaliste ale genului din sociologie (în termeni exclusiv de roluri de gen), includerii genului mult timp doar
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
folosit excesiv interpretările prescriptive legate de aspectele de gen în detrimentul celor descriptive. Sociologia, în comparație cu alte domenii ale științelor sociale, a fost mai rezistentă în a accepta propunerile teoretice ale feminismului. Acest lucru se datorează influenței conceptualizărilor funcționaliste ale genului din sociologie (în termeni exclusiv de roluri de gen), includerii genului mult timp doar ca variabilă demografică și nu ca o categorie centrală de analiză și ghetoizării ideilor feministe în interiorul sociologiilor marxiste. Sintagma “sociologie feministă” este considerată de unii o contradicție în
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
feminismului. Acest lucru se datorează influenței conceptualizărilor funcționaliste ale genului din sociologie (în termeni exclusiv de roluri de gen), includerii genului mult timp doar ca variabilă demografică și nu ca o categorie centrală de analiză și ghetoizării ideilor feministe în interiorul sociologiilor marxiste. Sintagma “sociologie feministă” este considerată de unii o contradicție în termeni căci în sens tradițional sociologia echivalează cu neutralitate axiologică și cu obiectivitate iar feminismul își asumă în mod deschis angajarea, implicarea. Caracteristica importantă a sociologiei feministe este înscrierea
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]