14,769 matches
-
teatral la care nu se așteaptă răspuns și care presupune absența interlocutorului scenic, receptorul fiind doar publicul; în general presupune un dublu locutor în interior singurei voci a personajului (conflict între vocile ce reflectă două sisteme de valori sau stări sufletești ireconciliabile); uneori monologul se adresează unui interlocutor imaginar (de exemplu : divinitatea sau ființa iubită), dar spectatorul este destinatarul secund al enunțului; Oralitatea - calitate a stilului unor opere literare de a părea vorbit, prin folosirea unor elemente de limbă vorbită, care
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
scrie și pe care toată lumea o cunoaște. Imensă, marcantă personalitate artistică, deosebit om de cultură. Când am colaborat prima dată, impresia unei naturaleți înnăscute în a-și împărtăși arta cu tinerii artiști a fost de neașteptat. M-a tulburat. Delicatețea sufletească, puritatea expresivă a cântului, toate acestea m-au sedus și, desigur, am simpatizat cu ea. Generozitatea sa proverbială nu s-a dezmințit și, de îndată, mi-a acordat prietenia. Sfaturile de viață sau de canto pe care le am primit
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pensie timp de zece ani! Puneam în bradul de Crăciun nuci învelite în poleială, pentru că nu aveam bani nici de un glob, iar drept cadou primeam din partea mamei o plăcintă, un colac, un cozonac... Nu aveam nimic, în afară de această hrană sufletească, dar nici că ne-am fi dorit mai mult. Mergeam în fiecare zi trei kilometri pe jos până la școală, fie nămeți, fie arșiță și nu știam niciodată sigur dacă... mă vor mai primi sau nu. "Ba, pardon, domn, tovarășe!" ștefan
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
era Georges Prêtre. Mare, mare! — Povestiți-mi despre Ustinov! — Rus de origine, avea un extraordinar simț al umorului, doar că, în acest Don Quijote, s-a înșelat puțin. A luat partea burlescă, dar a făcut total abstracție de romantismul și frumusețea sufletească ale acestui om și chiar de ale Dulcineei. În operă, ea singură recunoaște unicitatea lui Don Quijote: C’est un fou sublime! Altfel, se lucra divin cu el, într-o atmosferă delicioasă și nu lăsa nici un detaliu să-i scape. În
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Londra. Eram tânără și însetată să văd, să cunosc. Nu aveam vreme nici de cinema, nici de petreceri sau shopping, dar, dacă am făcut ceva în toată lumea în care am umblat, a fost să nu iert nici un muzeu. Erau hrană sufletească pentru mine, ca să nu mai vorbesc de inspirație! Cântam la Covent Garden și, la un spectacol, a venit să mă felicite directorul de la Tate Britain. L-am rugat atunci să îmi arate colecția de tablouri de Turner. Eu treceam printr-
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
univers”. într-o lume sonoră cotidiană dizarmonică, această perspectivă de comparație, rezultată din analiza structurii interne a celor două opere și mai ales din emoția estetică provocată de receptarea marcat subiectivă, reprezintă modul de captare și de reîmprospătare a echilibrului sufletesc, mult tulburat, forma prin care aroma tămâii transgresează în muzica sferelor.
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
din 1948 o schiță precum Salcâmul, devenită fundament de substrat antropologic în romanul Moromeții. Iată comentariul lui Preda: în finalul romanului Viața ca o pradă, ca o continuare a acestui fragment, Preda mărturisește că, la douăzeci de ani, despărțirea lui sufletească de familie era deplină. Cum se produsese ea, ce se întâmplase și - mai ales - care sunt implicațiile în evoluția scrisului lui M. Preda se poate afla, mai întâi, într-un îndemn pe care prozatorul și-l adresează: și, apoi, într-
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
vândă bine lucrările sau nu era conștient de valoarea lui. Astfel că sunt mulți care au regretat că s-au încrezut în câte unul care spunea că o să-i facă mari, dacă o să asculte de el. Buna credință și naivitatea sufletească i-a făcut să sufere mai târziu, lăsând răni adânci în inimă. Noroc că în ultimii ani, lucruri de genul acesta au început să fie tot mai rare, spre binele societății. Dar să închidem mizeriile în lada de gunoi a
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
a purtat mulți ani pe alte meleaguri străine și am avut parte de multe despărțiri de cei dragi, pentru a-mi căuta fericirea în viață. Dar nu știu dacă am găsit-o vreodată așa cum mi-am dorit-o. Legătura mea sufletească însă cu locurile natale sau pe unde am trăit perioade mai îndelungate din viață au rămas ca un legământ sufletesc de neuitat. Amintirile frumoase, sau dureroase, care mi-au marcat ființa, au rămas imprimate în conștiința mea pentru toată viața
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
-mi căuta fericirea în viață. Dar nu știu dacă am găsit-o vreodată așa cum mi-am dorit-o. Legătura mea sufletească însă cu locurile natale sau pe unde am trăit perioade mai îndelungate din viață au rămas ca un legământ sufletesc de neuitat. Amintirile frumoase, sau dureroase, care mi-au marcat ființa, au rămas imprimate în conștiința mea pentru toată viața. Capitolul I Copilăria, adolescența, tinerețea Drag-mi-e locul iubit Unde-am copilărit Când veneam și eu acasă, La căsuța părintească Cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lângă crucea lui si a lui Ion, frate cu Petrea, un alt prieten de suflet cu care am petrecut de asemenea multe momente în viață, de neuitat. Totul e însă de domeniul amintirilor acum... Am simțit lipsa prieteniei și căldurii sufletești ale acestor băieți și atunci când am fost departe unii de alții, pentru că trăisem multe împreună, unele lucruri bune, altele poznașe, pe care le știam doar noi. Nu au existat niciodată secrete între noi, indiferent de natura lor. Nici Ion nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în amintire pentru toată viața. Eram iubiți de două bune prietene, care nu ne lăsau să dormim noaptea, ne furaseră somnul, foamea, gustul la mâncare, însăși liniștea vieții. Au fost suferințe mari, chiar dacă nu fizic, ce înduram noi erau dureri sufletești, care nu puteau fi măsurate cu vreun aparat sau vindecate cu medicamente. Ascult cu nostalgie cântecul lui Ion Dolănescu "Mă trimitea tata pe mine, să păzesc struguri-n vie cu Măria lui Ilie", probabil, așa-i păzea și el ca
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
săptămâni am fost trimis din nou la o altă școală de specializare, parcă nu-mi fusese suficient 5 ani. In concluzie, am avut o perioadă de zbucium,de supărări, de activități numai cu insomnii și tare multe neplăceri, în special sufletești. Dar, cum timpul vindecă multe situații și le duce cu el, am beneficiat și eu de efectele lui și am început să uit din cele care dureau și să mă bucur și de zile cu soare, senine, fără griji și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
trebuiau să plece de pe teritoriul unui stat cotropit abuziv, profitând de conjunctura unor evenimente, pe care le-au exploatat fără frică. Mănăstirea Bârsana Am plecat din Moisei cu sufletul încărcat de durere și nemulțumit de cele văzute. Simțeam o durere sufletească pentru tragedia suportată de acei oameni nevinovați.Aveam impresia că sunt pierdut, nu-mi puteam aduna gândurile pentru a fi prezent și conștient. La propunerea soției, m-am oprit la mănăstirea Bârsana, un monument arhitectural de o frumusețe rară de pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pierdut, nu-mi puteam aduna gândurile pentru a fi prezent și conștient. La propunerea soției, m-am oprit la mănăstirea Bârsana, un monument arhitectural de o frumusețe rară de pe Valea Izei, loc unde cred că mulți și-au găsit liniștea sufletească, calmul și simțământul uman. Nu puteam crede că omul poate creea astfel de frumuseți folosind doar dăruirile naturii, care nu ezită să-l concureze pe orice meșter,pentru a-și arăta măiestria ei indiferent de anotimp. Dar nu oriunde se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
luminos și lunecos cornul Inorogului vrea să să puie”. în lupta simbolică cu rol anticipativ care urmează, Inorogul învinge neagra pasăre fără mari eforturi. Aceasta, nedezmințindu-și firea,. Hameleonul este adus în postura de a implora mila mărinimosului Inorog. Dar răutatea sufletească nu poate fi tratată nici prin medicamente miraculoase: Inorogul îi dă totuși Hameleonului o rețetă absurdă care l-ar scăpa de cumplita suferință, rețetă tradusă la scară prin “neputința întoarcerii firii spre bine”, adică imposibilitatea vindecării de grava boală morală
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
de generația următoare prin Ionel I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu și Constantin I.C. Brătianu 72. În deceniul al treilea al secolului al XX-lea, Ionel Brătianu a dominat partidul, prin personalitatea sa. Potrivit lui D. Drăghicescu, el asigura "indisolubila concordanță și unitate sufletească între șef și partid [...], care văzute din afară, [păreau] tirania șefului și disciplina de fier a partizanilor"73. Ionel Brătianu a inițiat acțiuni care au ilustrat un veritabil "liberalism de guvernământ", îmbinând acte cu semnificație istorică, precum încoronarea regelui Ferdinand
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dorința regelui de a modifica în sens pozitiv metodele de guvernare, prin impunerea unei autorități bazate pe cunoașterea nemijlocită a realităților politice românești: "Regele cel tânăr, regele cel întineritor vrea să vadă, vrea să știe, vrea să audă, fără intermediari sufletești [...] Așa, țara știe că cel puțin acum minciuna nu mai stă cu regele la masă"317. Aprecierile formulate de georgiști la adresa democrației liberale par a fi un răspuns la conferința lui I.G. Duca, intitulată Doctrina liberală, prezentată la Institutul Social
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de mahomedani de a se alătura partidului condus de Gheorghe Brătianu. În pofida acestor luări de poziție, georgiștii au criticat înființarea subsecretariatului minorităților, în iunie 1931. Ei apreciau că acesta va încetini procesul de apropiere între majoritari și minoritari, întârziind "contopirea sufletească între toți fiii țării"672. De altfel, într-un interviu acordat ziarului "Lupta", Gheorghe Brătianu evidenția o trăsătură fundamentală a discuțiilor desfășurate pe marginea Mesajului regal, arătând că, în timpul lor, s-a impus concepția statului național unitar, opusă celei de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ca al nostru nu se poate suprima, nici înființa prin decret. Un decret poate desființa formațiuni politice a căror exitență este în exclusivă atârnare de putere, el nu poate atinge însă PNL, închegat din statornice convingeri comune și adânci legături sufletești, în care pe rând, generațiile și-au adus aportul de jertfă[...]"880. Atitudinea personală, oscilantă, a lui Gheorghe Brătianu față de aceste evenimente politice reiese din acțiunile sale contradictorii. Astfel, în februarie 1938, el a trimis o scrisoare-circulară foștilor președinți ai
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
s-o creadă, noi socotim că în legile noastre există toate mijloacele spre a pune ordinea publică în afară de posibilitatea oricărei tulburări. Ne este însă peste putință să acceptăm ca bunul plac al unuia sau câtorva din membrii guvernului și slăbiciunea sufletească a altora, să răpească cetățenilor drepturile lor fundamentale și statului român aspectul unui stat de drept, pentru care înțelegem să luptăm cu toată convingerea și cu toată energia. Partidul Național Liberal". (" Mișcarea", nr. 877, 12 decembrie 1933.) Manifestul către țară
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cont de respectarea unui itinerariu cât mai scurt și mai potrivit reliefului pentru evitarea urcării la mari altitudini la trecerea Munților Carpați și Apuseni. Pe de altă parte, alegerea a fost dictată și de un motiv cu totul personal și sufletesc, foarte important pentru mine, mai ales în starea morală în care mă aflam. La Oradea se afla o mare și distinsă personalitate cu care mă onoram în a mă considera prieten: Mitropolitul Ioan Suciu 26, șeful bisericii greco-catolice din Ardeal
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
contingent, scoaterea din temporalitate a întregii literaturi, actul critic fiind el însuși atemporal, fiindcă presupune existența unui fond spiritual etern-valabil („Pentru mine, Traian Demetrescu și Bacovia stau în aceeași zonă a rafturilor“ sau: „Un istoric se abstrage de orice conținut sufletesc și poate avea atitudini ideale“). Aparent, autorul Lămpii lui Aladin descinde din G. Călinescu: „În concepția mea, poezia lui Philippide este aceea care a influențat poezia lui Hasdeu“ sau: „...prin Macedonski am reușit să-l înțeleg mai bine pe Bolintineanu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de tatăl tău mi-a fost întotdeauna drag, așa ca și de tine“ - mi-a spus și cred că nu altfel ar fi vorbit el despre ea. Poate că dragostea asta calmă, seacă poate, „morală“ în orice caz, mai curând sufletească decât instinctuală, sclavă a simțurilor, stă la baza celor mai multe căsătorii, asigurându-le durabilitatea. Nu știu, pentru că, în afară de părinți, eu n-am iubit decât prin simțuri. Iubirea „morală“ nu are nici o consecință asupra cui se naște dintr-însa; insul respectiv poate
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
crezând că atmosfera de acasă, probleme în menajul părinților ar putea pricinui timiditatea mea neobișnuită, și l-a întrebat, cu solicitudine și delicatețe, dar ferm: „De ce-i este teamă copilului dumneavoastră?“, adăugând: „Pare că ascunde o durere, o prematură suferință sufletească“, întrebare fără răspuns, deoarece părinții mei aveau conștiința cât se poate de liniștită, și sunt convins că și eu, interogat sub forma asta instituțională, n-aș fi avut ce să răspund, dacă nu de altceva, din solidaritate familială. Îi detestam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]